3ra-791/23 — anularea actului adminstrativ, obligarea achitarii subventiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului adminstrativ, obligarea achitarii subventiei
- Temei legal
- temeiurile recursului
3ra-791/23 — anularea actului adminstrativ, obligarea achitarii subventiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3ra-791/23
2-17159426-01-3ra-03082023
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – L. Lavric
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc
Î N C H E I E R E
03 aprilie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere
Limitată „Molatest”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către
Societatea cu Răspundere Limitată „Molatest” împotriva Agenției de Intervenții și
Plăți pentru Agricultură privind anularea actului administrativ defavorabil, obligarea
achitării subvenției și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
constată:
La 14 aprilie 2017, SRL ,,Molatest”, a înaintat acțiune în judecată împotriva
Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, solicitând anularea procesului-
verbal nr.199/5975 privind constatarea iregularităților din 20 decembrie 2016, actului
de inspecție nr.261/is/2016 din 20 decembrie 2016, obligarea achitării subvenției
pentru modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale.
În motivarea acțiunii a invocat că, la data de 02.09.2016, în conformitate cu
prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 910 din 25.07.2016, a depus Agenției de
Intervenții și Plăți dosarul de subvenționare pentru submăsura 1.2-D-stimularea
investițiilor pentru înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale,
inclusiv a plantațiilor viticole și a plantațiilor pomicole. Prin procesul-verbal nr.
199/59975 din 20.12.2016, dosarul de subvenționare nr. 1.2-D/1609SV1635 s-a
considerat neeligibil, fiind remis spre arhivare.
A indicatt reclamanta că procesul-verbal nr. 199/59975 din 20.12.2016 și actul
de inspecție nr. 26i/is/2016 din 20.12.2016 sunt ilegale și neîntemeiate, lipsite de
suport juridic, pasibile de anulat, or, întru motivarea procesului-verbal se invocă actul
de inspecție nr. 26i/is/2016 a cererii de solicitare a sprijinului financiar submăsura 1.2
din 20.12.2016, prevederile pct. 223 al Regulamentului privind modul de repartizare
1
a mijloacelor fondului pentru subvenționare a producătorilor agricoli, precum și faptul
că SRL „Molatest” a efectuat lucrările de defrișare în luna august 2014 și dării în
arendă a cărorva terenuri.
A relatat că, au fost prezentate toate actele necesare pentru a primi
subvenționarea prevăzută de legislația în vigoare, iar defrișarea a avut loc în lunile
octombrie 2015 - martie 2016 și nu în anul 2014, cum concluzionează în mod
neîntemeiat pârâta. Totodată, au fost transmise în arendă careva terenuri agricole
pentru o perioadă de 3 ani agricoli, începând cu toamna anului 2016, când lucrările
de defrișare erau deja executate. Astfel, aceste motive formale și neîntemeiate nu pot
servi drept temei de declarare a eligibilități dosarului de subvenționare depus de SRL
„Molatest”.
Prin încheierea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-
a respins excepția de tardivitate invocată de Agenția de Intervenție și Plăți pentru
Agricultură.
Prin hotărârea din 18 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
admis acțiunea.
S-a anulat procesul-verbal nr.199/5975 privind constatarea iregularităților din 20
decembrie 2016 și Actul de inspecție nr.261/is/2016 din 20 decembrie 2016, prin care
dosarul de subvenționare nr.1.2-D/1609SV1635 depus de SRL ”Molatest” a fost
declarat neeligibil.
S-a obligat Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură să achite SRL
„Molatest” subvenție pentru modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale în
mărime de 676 000 de lei.
S-a încasat din contul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură în
beneficiul SRL „Molatest” cheltuielile de asistență juridică în sumă de 6 000 de lei.
La data de 12 februarie 2019, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură,
a declarat apel nemotivat, iar la data de 04 noiembrie 2022, apel motivat împotriva
hotărârii din 18 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii ca tardivă.
Prin decizia din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral
hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 18 ianuarie 2019 și încheierea
Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 11 decembrie 2018.
S-a emis o decizie nouă, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de
către SRL ,,Molatest” împotriva Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, cu
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea achitării
subvenției pentru modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale, cu compensarea
cheltuielilor judiciare.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, prima instanță nu a constatat
și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru determinarea momentului
curgerii termenului de prescripție pentru depunerea acțiunii și respectarea termenului
de inițiere a procedurii prealabile în prezența unui răspuns la cererea prealabilă
privind respingerea cererii prealabile ca tardivă.
Instanța de apel a stabilit cert faptul că, intimatul/reclamant SRL „Molatest”,
făcând cunoștință cu actele contestate în data de 20.01.2017, abia în data de
14.04.2017 a depus acțiunea în instanța de judecată, urmând să se adreseze cu cererea
prealabilă în termen cu depunerea ulterioară acțiunii în instanța de judecată în termen
2
de 30 zile de la data comunicării actului contestat, ceea ce nu a respectat, adresându-
se cu cererea prealabilă abia în data de 13 martie 2017, cu omiterea termenului
prevăzut de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ (în vigoare la
momentului depunerii cererii prealabile) și respectiv cu acțiune cu omiterea
termenului prevăzut de art.17 al.(1) al Legii contenciosului administrativ, prin ce a
ignorat prevederile art.17 al.(4) al Legii contenciosului administrativ nr.793 din
10.02.2000, care prevăd că termenul de 30 de zile specificat la alin.(1) este termen de
prescripție.
A mai reținut Curtea de Apel Chișinău că, Agenția de Intervenție și Plăți pentru
Agricultură, prin răspunsul nr.149/03 din 16.03.2017 la cererea prealabilă, a invocat
tardivitatea pretențiilor formulate către SRL „Molatest”, iar ultimul prin acțiunea
depusă nu a solicitat repunerea în termen și nu a prezentat careva probe, ce ar confirma
omiterea termenului din motive întemeiate.
Astfel, atât la depunerea cereri prealabile, cât și la depunerea acțiunii,
intimatul/reclamant, a omis termenul de contestare, nesolicitând repunerea în termen,
în consecință, instanța de apel a concluzionat pretențiile privind contestarea actelor
administrative, au fost depuse cu omiterea termenului de prescripție. Or, art. 116 alin.
(1)- (2) din Codul de procedură civilă, statuează că, persoanele care, din motive
întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în
termen de către instanță.
Prin urmare, completul a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului privind
invocarea nulității absolute a actelor contestate, considerând că acțiunea este
imprescriptibilă. Or, în cazul dat actele au fost contestate prin prisma Legii
contenciosului administrativ (în vigoare la momentul depunerii acțiunii), care la art.
26 invocă temeiurile de anulare a acestora, făcând referire și la prescripția contestării
actelor administrative menționată mai sus.
A concluzionat instanța de apel că, apelanta/reclamanta a înaintat acțiunea în
contestarea actului administrativ cu omiterea termenului privind respectarea
procedurii prealabile, respectiv omițând și termenul de adresarea în instanța de
judecată cu acțiune, deci, avându-se în vedere că, natura imperativă a procedurii
prevăzute de legea procesuală pentru contestarea unui act administrativ defavorabil,
care generează respingerea acțiunii ca tardivă sub egida Legii contenciosului
administrativ, iar în situația intrării în vigoare a Codului administrativ la 01.04.2019
la declararea acțiunii inadmisibile. Astfel va fi respectat dreptul la apărare, întrucât
prin respectarea prescripției, legislatorul garantează apărarea drepturilor tuturor
părților, pentru o parte - dreptul la acțiune, iar pentru ceilalți - dreptul la apărare.
La 14 martie 2023 SRL „Molatest”, a depus recurs nemotivat, iar la data de 17
august 2023 a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei instanței de apel,
prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii noi
prin care să fie menținută hotărârea instanței de fond.
În motivarea recursului a invocat că notificarea privind informarea SRL
„Molatest” despre faptul că dosarul de solicitare a subvenției pentru submăsura 1.2.-
D din Regulament a fost declarat neeligibil, în mod ilegal și inexplicabil a fost
expediată la adresa de domiciliu a unei persoane fizice - Pascal Lilia și nu la adresa
solicitantului de subvenție (SRL „Molatest”), cu toate că în cererea de solicitare este
indicată direct și expres sediul solicitantului de subvenție și anume - mun. Chișinău
3
str. A. Pușkin. Faptul că în blancul de cerere pentru acordarea subvenției, obligatoriu
de completat integral, la rubricile respective este necesară indicarea adresei de
domiciliu a administratorului și a reprezentantului solicitantului de subvenție, în nici
un mod nu exonerează AIPA de obligația de a expedia actele administrative contestate
la adresa solicitantului - SRL „Molatest”, și nu la adresa unei persoane fizice.
A relatat că, notificarea AIPA nr.31/5974 din 20.12.2016 cu actele anexă, a fost
expediată nu la sediul SRL „Molatest” din mun. Chișinău str. A. Pușkin 22 of. 539 și
nici la o altă adresă pentru corespondență indicată de solicitantul de subvenție în
cerere, astfel, consideră că nu a fost respectată procedura de comunicare a actului
administrativ reglementată de prevederile art.14 alin.(1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 793 din 10.02.2000 și nici procedura de aducere la cunoștință a
actului de inspecție prevăzută de pct. 219 din Regulament, pentru a se considera
cumva că cererea prealabilă a fost depusă după expirarea termenului.
A menționat recurentul că, a făcut cunoștință cu actele administrative contestate
la 10.02.2017 - data de la care a început a curge termenul depunerii cererii prealabile
și a depus această cerere la 09.03.2017, adică peste 27 de zile, prin poștă cu scrisoare
recomandată. Ulterior, cererea de chemare în judecată a fost depusă la 14.04.2017, cu
respectarea termenului de 30 de zile de la primirea răspunsului din 18.03.2017 la
cererea prealabilă.
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.
246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care
vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.
Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor
în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până
la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Casa Națională
de Asigurări Sociale, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei
Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza
temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii
recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul
deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de
01 martie 2023, care a fost expediată recurentului la data de 10 martie 2023 (f.d. 148).
Astfel, la data de 14 martie 2023 recurenta a depus cerere de recurs nemotivată.
4
Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii
recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune
împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei
motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 21 iulie 2023 (f.d.
152).
La data de 17 august 2023, SRL „Molatest”, a depus recursul motivat împotriva
deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 154).
Astfel, recursul depus de SRL „Molatest”, împotriva deciziei din 01 martie 2023
a Curții de Apel Chișinău, este în termen.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „Molatest”, în raport
cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră
inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este
inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea
privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și
temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se comunică părților.
Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii
recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a) - f).
Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar
la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu
jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor
de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de
a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe
cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare
și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din
particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume
din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,
în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs
5
în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus de SRL „Molatest”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către prima
instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o
hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează
cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,
fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează
că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul
de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac
și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SRL
„Molatest”.
6
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Molatest”, se declară
inadmisibil.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7