2ra-721/23 — încasarea silită în legătură cu obținerea unei îmbogățiri nejustificate

Dosarul nr. 2ra-721/2023

2-20002836-01-2ra-22052023

Î N C H E I E R E

28 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Ghenadie Eremciuc

Diana Stănilă

examinând cererea înaintată de Veaceslav Moscovici, cu privire la recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Oxana Parfeni și

Mariana Ursachi, de la examinarea admisibilității recursului declarat de Veaceslav

Moscovici, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Veaceslav Moscovici împotriva lui Gheorghe Andrieș, cu privire la încasarea silită

în legătură cu obținerea unei îmbogățiri nejustificate,

c o n s t a t ă :

La 10 ianuarie 2020 Moscovici Veaceslav a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Gheorghe Andrieș, cu privire la încasarea silită în legătură cu

obținerea unei îmbogățiri nejustificate.

Prin hotărârea din 09 iulie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central cererea

de chemare în judecată depusă de Moscovici Veaceslav împotriva lui Andrieș

Gheorghe, cu privire la încasarea silită în legătură cu obținerea unei îmbogățiri

nejustificate, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea

de apel declarată de Moscovici Veaceslav și s-a menținut hotărârea din 09 iulie

2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

La 19 aprilie 2023, Moscovici Veaceslav, a declarat recurs împotriva deciziei

din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie

admisă integral cererea de chemare în judecată.

Ca rezultat al repartizării aleatorii a dosarelor, cauza civilă, nr. 2ra-721/23,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Moscovici

împotriva lui Gheorghe Andrieș, cu privire la încasarea silită în legătură cu

obținerea unei îmbogățiri nejustificate, a fost repartizată judecătorului raportor

Mariana Ursachi.

1

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 234 din

29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul

2024”, modificată succesiv, prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51

din 07 martie 2024 și nr. 52 din 11 martie 2024, în cadrul Curții Supreme de Justiție

au fost constituite complete de judecată pentru examinarea recursurilor declarate

împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra inadmisibilității și

examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel

și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele civile și de

insolvabilitate.

Potrivit dispoziției nominalizate, a fost constituit completul de judecată nr. 1

pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești,

deciderea asupra inadmisibilității și examinarea recursurilor declarate împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de

strămutare, în cauzele civile și de insolvabilitate, compus din: Stela Procopciuc

(președinte), Mariana Ursachi și Oxana Parfeni (judecători).

Examinarea admisibilității recursului declarat de Veaceslav Moscovici, a fost

numită pentru data de 05 iunie 2024.

La 20 martie 2024, Veaceslav Moscovici, a depus cerere de recuzare a

judecătorilor Stela Procopciuc, Oxana Parfeni și Mariana Ursachi, de la examinarea

admisibilității recursului declarat de Veaceslav Moscovici, împotriva deciziei din

24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți.

Drept temei de recuzare a invocat prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul

de procedură civilă, care prevede că, judecătorul care judecă cauza urmează a fi

recuzat dacă există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea lui.

În susținerea cererii a invocat că, Curtea Europeană în jurisprudența sa de

principiu, cu ocazia definirii imparțialității instanței a menționat că, instanța de

judecată are obligația de a oferi toate garanțiile suficiente, de a exclude orice dubii

rezonabile referitoare la imparțialitatea instanței, aparențele având în acest scop un

rol decisiv.

Or, potrivit principiilor de la Bangalore, testul de conflict de interese trebuie să

cuprindă atât conflictele reale dintre interesul personal al judecătorului și obligația

de a judeca imparțial, cât și împrejurările în care un observator rezonabil – o

persoană „rezonabilă, dezinteresată și informată” ar putea percepe un conflict.

Drept urmare, consideră că, judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar

pe care constată că nu îl va putea judeca imparțial sau în care i-ar putea părea unui

observator rezonabil că judecătorul nu este capabil să judece imparțial.

Studiind argumentele expuse în cererea de recuzare a judecătorilor Curții

Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Oxana Parfeni și Mariana Ursachi,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recuzare

ca fiind neîntemeiată, din motivele ce succed.

În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:

2

a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert,

specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau

mediator;

b) se află în raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de

afinitate până la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la

proces sau cu reprezentanții acestora;

b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea

grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze;

b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad

inclusiv cu un alt membru al completului de judecată;

c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți;

d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;

e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există

alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

În conformitate cu art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,

grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea

poate fi înaintată de participanții la proces sau poate fi examinată din oficiu de către

instanță.

Reieșind din prevederile alin. (5) al aceluiași articol, în proces nu se admite

recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sânt cunoscute

temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.

Dreptul la recuzarea judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege (art. 50 din

Codul de procedură civilă) constituie o garanție a independenței și imparțialității

instanței de judecată.

Ordinea procesuală a soluționării cererilor de recuzare a judecătorilor (art. 53

din Codul de procedură civilă), precum și limitele impuse de lege (art. 52 din Codul

de procedură civilă) pentru admiterea recuzărilor urmează să contracareze abuzurile

justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

La caz, Veaceslav Moscovici, a înaintat recuzare judecătorilor Stela

Procopciuc, Oxana Parfeni și Mariana Ursachi, în temeiul art. 50 alin.(1), lit. e) din

Codul de procedură civilă, care indică faptul că, judecătorul care judecă cauza

urmează a fi recuzat dacă există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea

și nepărtinirea lui.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că,

Veaceslav Moscovici, nu a prezentat argumente și probe în susținerea temeiurilor

ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor recuzați, cererea de

recuzare fiind una declarativă, nemotivată și abuzivă.

Temeiurile de recuzare a judecătorului nu pot fi lărgite la inițiativa

participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către aceștia, or, limitele impuse de

lege au drept scop contracararea abuzurilor justițiabililor și să creeze un echilibru

necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că,

argumentele invocate de Veaceslav Moscovici, în susținerea cererii de recuzare nu

3

indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistraților recuzați,

susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă a acestora, în sensul definit de

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează

că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a

judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește

imparțialitatea acestuia (cauza Wettstein c. Elveției, hotărârea din 21 decembrie

2000, definitivă din 21 martie 2001).

Art. 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar” redactate

de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va decide în problemele

care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu legea, fără

vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințări sau interferență,

directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv”. Conform art. 8,

judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât să păstreze prestanța

postului lor și imparțialitatea și independența sistemului juridic”.

Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 parag.1, se determină prin

aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale ale

unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test

obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente

pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În recomandarea privind independența, eficiența și rolul judecătorilor

(Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a stabilit că

judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în

conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând

regulile relevante stabilite de lege.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a

judecătorilor recuzați, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide

că acestea nu indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela

Procopciuc, Oxana Parfeni și Mariana Ursachi la examinarea admisibilității

recursului declarat de Veaceslav Moscovici, împotriva deciziei din 24 noiembrie

2022 a Curții de Apel Bălți.

Or, conform art. 1 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului

nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți,

imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod

independent și imparțial și acționează fără nici un fel de restricții, influențe,

presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei

autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce

atingere independenței individuale a judecătorului.

Din considerentele menționate, și având în vedere că la caz nu sunt prezente

temeiurile prevăzute în art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea depusă de Veaceslav Moscovici, cu privire la recuzarea

4

judecătorilor Curții Supreme de Justiție Stela Procopciuc, Oxana Parfeni și Mariana

Ursachi.

În conformitate cu prevederile art. 50-53, art.269-270 din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea înaintată de Veaceslav Moscovici, cu privire la recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Oxana Parfeni și

Mariana Ursachi, de la examinarea admisibilității recursului declarat de Veaceslav

Moscovici, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, în

cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav

Moscovici împotriva lui Gheorghe Andrieș, cu privire la încasarea silită în legătură

cu obținerea unei îmbogățiri nejustificate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Ghenadie Eremciuc

Diana Stănilă

5