2ra-455/23 — încasarea datoriei

2ra-455/23 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-455/23

2-21029537-01-2ra-22032023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

27 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Iulian

Nedelea, reprezentat de avocatul Snejana Teleba,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iulian Nedelea

împotriva lui Gheorghe Tutunaru și Rodicăi Janu cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Iulian Nedelea, reprezentat de avocatul Snejana Teleba și

menținută hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul central,

c o n s t a t ă :

La 25 februarie 2021, Iulian Nedelea, reprezentat de avocatul Snejana Teleba a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Tutunaru și Rodicăi Janu,

prin care a solicitat încasarea în mod solidar de la Gheorghe Tutunaru și Rodica Janu a

sumei datoriei în mărime de 37 901 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată

suportate în prezenta cauză.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că este proprietar al apartamentului

nr. XXXXX de pe str. XXXXX, nr. XXXXX din mun. XXXXX, fapt confirmat prin

extrasul din Registrul bunurilor imobile din 10 februarie 2021, în baza contractului de

vânzare-cumpărare nr. 18452 din 02 noiembrie 2011.

Din cauza că se află peste hotarele țării a împuternicit-o pe mama sa, Ecaterina

Nedelea, să dispună de bunul imobil după cum va considera de cuviință. Pe parcursul

perioadei octombrie 2016 – februarie 2020 apartamentul a fost dat în chirie lui

Gheorghe Tutunaru și Rodicăi Janu pentru plata lunară de 100 de euro pentru locațiune

și achitarea integrală a serviciilor comunale. Astfel, locatarii au admis restanța atât la

1

plata chiriei, cât și a serviciilor comunale și din data când aceștia au părăsit

apartamentul nu au stins datoriile formate, dar au luat și cheile de la apartament.

Reclamantul a menționat că locatarii au admis restanța la plata chiriei în suma de

900 de euro pentru perioada iunie 2019 – februarie 2020, ceea ce la ziua actuală

reprezintă suma de 19 173 de lei și următoarele datorii la plata serviciilor comunale:

consumul de energie termică în suma totală de 14 456, 18 de lei (2016/2017 – 4 243,

90 de lei; 2017/2018 – 4 613, 68 de lei; 2018/2019 – 2 603,36 de lei; 2019/2020 –

2 995, 24 de lei); consumul de energie electrică și gaze naturale în sumă de 110,74 de

lei; consumul de apă în suma de 110, 36 de lei; serviciile canalizare în suma de 646, 30

de lei; deservirea comunală în suma de 3 514, 90 de lei (pentru lunile noiembrie 2016

– februarie 2020), iar în total restanța la plata serviciilor comunale constituie suma de

18 728 de lei.

A indicat că pe parcursul anului 2020 – 2021 mama sa – Ecaterina Nedelea, de

nenumărate ori le-a solicitat pârâților achitarea datoriilor, însă fără succes, din care

motiv aceasta a depus plângere la organele de poliție. În rezultatul audierii, Rodicăi

Janu, aceasta a declarat că, din octombrie 2016 a închiriat apartamentul XXXXX de pe

str. XXXXX, casa XXXXX, și faptul că în baza unei înțelegeri verbale urma să achite

100 de euro lunar, inclusiv și serviciile comunale. În luna februarie 2020 a transmis

cheile de la apartament și ar fi rămas o datorie de 600 de euro și 10 000 de lei pentru

serviciile comunale, susținând că ulterior s-a întâlnit în oraș cu Ecaterina Nedelea și i-

a transmis toți banii, careva datorii la moment nu mai are.

Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Bălți cu nr. 34/23, s-a comunicat că în

acțiunile Rodicăi Janu nu sunt prezente elementele constitutive ale unei contravenții

sau infracțiuni prevăzute de legislația în vigoare, precum și faptele invocate în petiție

presupus a fi ilegale, poartă un caracter juridico-civil soluționarea căror ține nemijlocit

de competența instanțelor de judecată.

Prin urmare reclamantul a solicitat încasarea în mod solidar de la Gheorghe

Tutunaru și Rodica Janu a datoriei în sumă de 37 901 lei și compensarea cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul central, a fost respinsă

cererea de chemare în judecată depusă de Iulian Nedelea. S-a încasat de la Iulian

Nedelea în beneficiul statului cheltuielile aferente judecării cauzei suportate de instanța

judecătorească în sumă de 40, 75 de lei (f.d. 106, 113-117).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 03 iunie 2022, Iulian

Nedelea, reprezentat de avocatul Snejana Teleba a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate,

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d. 112). La data de

23 septembrie 2022, Iulian Nedelea, reprezentat de avocatul Snejana Teleba a prezentat

apel motivat (f.d. 126-127).

Prin decizia din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Iulian Nedelea, reprezentat de avocatul Snejana Teleba și menținută

hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul central (f.d. 146, 147-151).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a

2

notat că, înțelegerea privind închirierea apartamentului nr. XXXXX de pe str. XXXXX,

nr. XXXXX din mun. XXXXX a avut loc între Rodica Janu, Gheorghe Tutunaru și

Ecaterina Nedelea care nici nu este proprietara apartamentului, nici reprezentant al

proprietarului împuternicit în bază procurii. Astfel, Ecaterina Nedelea nu avea nici

calitate de parte pe cauza dată, or, aceasta a fost audiată în cadrul ședinței de judecată

în calitate de martor.

Totodată, instanța de apel a relevat că Iulian Nedelea nu a încheiat în sensul

art. 876 din Codul civil contractul de locațiune a apartamentului nr. XXXXX de pe str.

XXXXX nr. XXXXX din mun. XXXXX cu Rodica Janu și Gheorghe Tutunaru, în care

să fie indicate clauzele esențiale cum ar fi: suma chiriei lunare, termenul pentru care se

încheie contractul, achitarea serviciilor comunale dacă părțile au convenit asupra

acestor plăți etc.

Instanța de apel a menționat că prima instanță întemeiat a conchis că, nu există

un act juridic încheiat între părți în formă scrisă reieșind din obiectul actului care este

un bun imobil, în care să fie indicate clauzele esențiale cu privire la termenul

contractului de locațiune, plata chiriei care poate fi achitată integral la expirarea

termenului stabilit în contract sau pentru anumite perioade și efectuată la expirarea

acestor perioade. Mai mult, plata unor cheltuieli suplimentare este obligatorie numai în

cazul în care există un acord între părți, iar în cazul când termenul contractului de

locațiune a unui bun imobil depășește 3 ani, acesta urma să fie înscris în Registrul

bunurilor imobile.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei

instanțe precum că, Iulian Nedelea fiind proprietarul bunului imobil situat pe str.

XXXXX nr. XXXXX, ap. XXXXX din mun. XXXXX, în lipsa unui contract de

locațiune valabil încheiat cu Rodica Janu și Gheorghe Tutunaru, în lipsa unor probe

pertinente și concludente care ar demonstra circumstanțele pe care acesta își întemeiază

pretențiile, nu este îndreptățit de a solicita încasarea anumitor plăți din contul lui

Gheorghe Tutunaru și Rodicăi Janu.

În final, instanța de apel a notat că Iulian Nedelea nici în prima instanță, nici în

instanța de apel nu a prezentat probe certe și concludente care ar confirma temeinicia

acțiunii sale împotriva lui Gheorghe Tutunaru și Rodicăi Janu privind obligarea la plata

datoriei formate din chirie și plata serviciilor comunale.

La data de 23 februarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Iulian Nedelea,

reprezentat de avocatul Snejana Teleba a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în

judecată depusă de Iulian Nedelea să fie admisă integral (f.d.163-164).

În motivarea recursului s-a invocat aplicarea eronată a normelor de drept material

de către instanța de apel.

Recurentul a indicat că instanțele de judecată eronat și-au întemeiat concluzia pe

prevederile art. 876 din Codul civil, care indică că contractul de locațiune a unui bun

imobil trebuie să fie întocmit în scris.

Recurentul a menționat că instanța de apel a ignorat faptul că Rodica Janu a

3

recunoscut faptul că la data când a părăsit apartamentul exista datorie atât la chirie, cât

și la plata serviciilor comunale. Ca probă incontestabilă în acest sens au fost anexate

explicațiile acesteia în cadrul investigațiilor de organele poliției și încheierea

Inspectoratului de Poliție Bălți. În același context Rodica Janu și Gheorghe Tutunaru

nu au prezentat probe că au achitat aceste datorii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 25 octombrie 2022

(f.d. 146, 147-151).

Actele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată prin

intermediul poștei electronice, în adresa reprezentantului recurentului, avocatului

Snejana Teleba la data de 26 decembrie 2022 (f.d. 152).

Astfel, recursul, declarat la 23 februarie 2023, este în termen.

La 22 martie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa lui Gheorghe

Tutunaru și Rodicăi Janu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.

166).

Referințe nu au fost depuse.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Iulian Nedelea, reprezentat de avocatul Snejana

Teleba, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

4

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Iulian Nedelea, reprezentat de avocatul Snejana Teleba nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat

asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se

circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în

exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

5

invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă

că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie

capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra

Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Iulian Nedelea, reprezentat

de avocatul Snejana Teleba asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Iulian Nedelea,

reprezentat de avocatul Snejana Teleba, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Iulian Nedelea, reprezentat de avocatul Snejana Teleba se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

6