3ra-1341/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1341/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-1341/22

2-20046390-01-3ra-28122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.V. Dodon)

Instan’a de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

27 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursurile depuse de Lilian Cernopinskii și de avocatul Ghenadie

Bobu în interesele lui Lilian Cernopinskii,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Lilian Cernopinskii împotriva Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, s-a casat

hotărârea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o

nouă decizie de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 04 mai 2020 Lilian Cernopinskii a înaintat acțiunea în contencios

administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind

anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că prin ordinul șefului

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne,

Corneliu Groza, nr. 184/ps. din 13 martie 2020, i s-a aplicat sancțiunea disciplinară

„mustrare”, pentru atitudine neconștiincioasă față de îndeplinirea atribuțiilor de

serviciu.

A menționat, că în partea descriptivă al ordinului s-a indicat că prin acțiunile

sale a dus la încălcarea prevederilor art. 50 lit. b), c), d), e) din Legea privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr.

288 din 16 decembrie 2016, prin care funcționarul public cu statut special este

obligat să acționeze cu competență, responsabilitate și devotament pentru

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, pentru protejarea și promovarea valorilor și

intereselor naționale ale Republicii Moldova, inclusiv în condițiile în care viața,

sănătatea și bunurile sale sânt amenințate, să respecte jurământul depus și normele

1

deontologice, să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență,

să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii competente, integre, corecte și

conștiincioase a atribuțiilor de serviciu, să respecte principiile, normele și regulile

activității profesionale.

Totodată a relatat, că nici în partea descriptivă și nici în partea rezolutivă a

ordinului, nu este indicat concret prin care fapte (acțiuni sau inacțiuni) ale

reclamantului, s-a manifestat atitudinea neconștiincioasă față de îndeplinirea

atribuțiilor de serviciu.

În altă ordine de idei, a menționat că ordinul cu privire la sancționare nr.

184/ps. din 13 martie 2020 a fost emis în temeiul concluziei anchetei de serviciu,

înregistrate sub nr. A-17 din 23 ianuarie 2020 și aprobate la 05 martie 2020.

Prin urmare, consideră că ancheta de serviciu s-a desfășurat în mod tendențios

și neobiectiv, deoarece încă la data de 20 ianuarie 2020 până la pornirea anchetei,

conducerea Direcției Inspectare Efectiv a IGPF s-a expus pe marginea cazului

referitor la dispariția materialelor unei alte anchete de serviciu, sub nr. A-181 din

10 octombrie 2019, precum că: „nu am nimic personal în privința ta, dar am

indicații,..” în condițiile în care, până la data de 23 ianuarie 2020, persoana

responsabilă de înregistrarea anchetelor din cadrul Direcției Inspectare Efectiv a

IGPF, seful-adjunct și nemijlocit fostul ex-șef al Direcției, cunoșteau cu certitudine

faptul că ancheta de serviciu sub nr. 181 a fost în gestiunea Direcției Regionale

Nord a IGPF, de unde la data de 18 octombrie 2019, sub numărul de ieșire

35/20/1-4214, a fost transmisă în DIE a IGPF, înregistrată sub nr. de intrare 15053

din 21 octombrie 2019 în secretariatul IGPF, materialele fiind preluate de către

șeful-adjunct al Direcției, Fiodor Bujag.

Totodată, relatează că până la data de 23 ianuarie 2020, când au fost inițiate

procedurile privind dispariția materialelor anchetei de serviciu sub nr. A-181,

angajații DIE a IGPF aveau obligația să constate din care motive până la această

dată nu au apărut întrebări la evidența materialelor respective, și anume, a fost

finisată sau nu cercetarea disciplinară, de ce nu a fost coordonată concluzia, unde

sunt materialele, a fost prelungit termenul, sau au fost suspendate procedurile

disciplinare, întrebări la care răspuns trebuia să fie după expirarea a 30 zile de la

inițierea anchetei sub nr. A-181, adică la data de 10 noiembrie 2019.

Respectiv, prin inițierea la data de 23 ianuarie 2020 a anchetei de serviciu

înregistrate sub nr. A-17, după mai mult de două luni după expirarea termenului

anchetei de serviciu sub nr. 181 și nu pe faptul lipsei materialelor, dar în privința

persoanei, angajații DIE au dus în eroare conducerea Inspectoratului General al

Poliție de Frontieră, care a acceptat desfășurarea acesteia.

Mai relatează, că în cadrul anchetei de serviciu nu au fost elucidate toate

circumstanțele cazului, cum este indicat chiar și în conținutul ordinului contestat,

precum că unele fapte s-au produs în circumstanțe necunoscute, ceia ce contravine

prevederilor pct. 48 alin. (1) al Statutului disciplinar al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 409/2017, care stabilește că sarcinile anchetei de serviciu sânt:

examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor abaterilor

disciplinare comise de către funcționari.

În aceiași ordine de idei, a menționat ca fiind pornită neîntemeiat, ancheta de

serviciu a îngrădit și dreptul la concediul de odihnă al reclamantului Lilian

2

Cernopinskii, care a solicitat concediul de odihnă pentru anul 2020, însă a doua zi

după inițierea anchetei de serviciu, prin scrisoarea șefului Inspectoratului general

acesta a fost informat precum că concediul de odihnă nu mai poate fi acordat,

deoarece se desfășoară o anchetă de serviciu.

A specificat, că au fost admise și grave încălcări de procedură, stabilite de

Capitolul X al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

490/2017.

Suplimentar, a evidențiat că, punctul 98 al Statutului menționat prevede că,

ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, cu excepția sancțiunii disciplinare sub

formă de concediere, care se aplică cu respectarea art. 81 alin. (3) din Codul

muncii, se comunică persoanei sancționate sub semnătură, în termen de 5 zile

lucrătoare de la data emiterii, iar în cazul în care aceasta activează într-o

subdiviziune inferioară, aflată în altă localitate, în termen de 15 zile lucrătoare, și

produce efecte de la data comunicării.

Prin urmare, ținând cont de faptul că în perioada de timp de la data de 15

februarie 2020 și până la data de 15 martie 2020, Lilian Cernopinskii a fost detașat

în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră „Valea Râului” a Direcției Regionale

„Vest”, respectiv s-a aflat în altă localitate, consideră că ordinul cu privire la

sancționare nr. 184/ps. din 13 martie 2020, urma să i se comunice sub semnătură,

în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii.

Reclamantul a afirmat, că până la momentul actual, ordinul respectiv nu i-a

fost adus la cunoștință, despre existența acestuia și conținutul lui, reclamantul a

aflat de la subdiviziunea resurse umane din cadrul entității în care activează.

Reclamantul a solicitat anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției

de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne, nr. 184/ps. din 13 martie 2020, cu

privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special Lilian

Cernopinskii și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

anulat ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 184/ps. din 13

martie 2020 Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut

special Lilian Cernopinskii.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 30 iunie 2021,

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a declarat apel împotriva hotărârii din

18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, s-a casat hotărârea din 18

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă, prin

care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, în temeiul concluziei

anchetei de serviciu nr. A-17 din 23 ianuarie 2020 aprobată la 05 martie 2020,

precum și în conformitate cu prevederile art. 58 alin. (1) lit. b) al Legii nr. 288 din

16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră nr. 184/ps. din 13 martie 2020 Cu privire la sancționarea disciplinară a

funcționarului public cu statut special Lilian Cernopinskii, s-a aplicat sancțiunea

disciplinară „mustrare”, în privința ofițerului superior de investigații al Serviciului

3

investigații speciale al SPF „Aeroportul Internațional Chișinău”, comisar

Cernopiskii Lilian Vasile, pentru atitudine neconștiincioasă față de îndeplinirea

atribuțiilor de serviciu.

La caz, instanța de apel a reținut că, din materialele acumulate în cadrul

anchetei de serviciu a constatat cu certitudine faptul că, comisarul Cernopinskii

Lilian, prin acțiunile/inacțiunile sale, manifestate prin atitudine neglijentă față de

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, au dus la încălcarea prevederilor punctelor 51),

52), 53), 54) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 409

din 07 iunie 2017, care prevăd că, 51. Desfășurarea anchetei de serviciu se dispune

printr-o rezoluție a conducătorului subdiviziunii care a fost sesizat în condițiile

prevăzute la punctele enunțate, iar în absența acestuia, a persoanei care îl

înlocuiește. 52. Dacă în cadrul desfășurării anchetei de serviciu sînt identificate și

alte abateri disciplinare, conducătorul subdiviziunii poate dispune conexarea

acestora într-o singură anchetă de serviciu sau, după caz, inițierea unei anchete

separate. 53. Printr-o rezoluție, conducătorul dispune efectuarea anchetei de

serviciu de către o persoană responsabilă din cadrul subdiviziunii sau de către

conducătorul nemijlocit al funcționarului care a comis abaterea disciplinară. 54.

Conducătorul are dreptul să dispună efectuarea anchetei de serviciu unei singure

sau mai multor persoane, iar, la necesitate, în funcție de complexitatea cazului, să o

efectueze personal.

Totodată, prin acțiunile/inacțiunile sale Cernopinskii Lilian a încălcat Regulile

de întocmire a documentelor organizatorice și de dispoziție și Instrucțiunii-tip cu

privire la ținerea lucrărilor de secretariat în organele administrației publice centrale

de specialitate și ale autoadministrării locale ale Republicii Moldova, aprobate prin

Hotărîrea Guvernului nr. 618 din 05 octombrie 1993 și anume a cap. 5

„Organizarea circulației documentelor ”, pct. 5.2.12 care prevede că, „responsabil

de rezolvarea documentului este persoana nominalizată prima în rezoluție.

Responsabilului de rezolvare i se acordă dreptul de a-i convoca pe coexecutanți”,

fapt confirmat prin raportul șefului adjunct al DIE, comisar principal Bujag Fiodor

(f.d.a.22).

Instanța de apel a relatat prevederile art. 29 din Codul administrativ care

prevede că, orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează

drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului

proporționalității.

O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă: a) este

potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin

lege; b) este necesară pentru atingerea scopului; c) este rezonabilă.

Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința

produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.

Astfel, instanța de apel a notat că de către autoritatea publică pîrîtă, la

emiterea actului administrativ contestat, a fost respectat principiul proporționalității

stabilind întemeiat intimatului sancțiunea disciplinară „mustrare” în coraport cu

încălcările admise de Lilian Cernopiskii.

Prin urmare, instanța de apel a conchis supra legalității ordinului

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 184/ps. din 13 martie 2020 Cu

privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special Lilian

4

Cernopinskii, prin care s-a aplicat sancțiunea disciplinară „mustrare”, în privința

ofițerului superior de investigații al Serviciului investigații speciale al SPF

„Aeroportul Internațional Chișinău”, comisar Cernopiskii Lilian, pentru atitudine

neconștiincioasă față de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Instanța de apel a apreciat critic concluzia instanței de fond precum că, ordinul

contestat în speță nu a fost comunicat reclamantului Lilian Cernopinskii. Or, după

cum rezultă din materialele dosarului administrativ reclamantul Lilian

Cernopinskii a refuzat să semneze pentru faptul că i-a fost adus la cunoștință

ordinul, fapt ce se dovedește prin înscrisul făcut de Sorbalo A. la 16 martie 2020

(fila dosarului administrativ 13).

Instanța de apel a afirmat că în conformitate cu prevederile pct. 39 al

Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, se consideră abatere

disciplinară fapta (acțiune sau inacțiune) a funcționarului săvîrșită cu vinovăție

prin care au fost încălcate prevederile prezentului Statut disciplinar, ale actelor

normative în vigoare, restrîngerile, interdicțiile și incompatibilitățile statuate de

legislația în vigoare, ordinele și dispozițiile superiorilor, regulamentul intern sub a

căror incidență se înscrie specificul funcției, precum și cerințele fișei postului

deținut.

Astfel, reieșind din cele constatate instanța de apel a concluzionat că, Lilian

Cernopinskii nu a fost atras la răspundere disciplinară pentru neorganizarea

circulației documentelor- concluzie greșită a instanței de fond, ci pentru că nu a

executat indicația conducătorului ( Nota informativă din 09 octombrie 2019).

Referitor la concluzia instanței de fond cu privire la nemotivarea procedurii

administrative de suspendare, instanța de apel a relatat că, nu poate fi reținută ca

întemeiată.

Astfel, instanța de apel a notat că, în conformitate cu art. 2 alin. (2) din Codul

administrativ, anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale

derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este

absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

În corespundere cu art. 59 alin. (7) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, cadrul general de desfășurare a anchetei de serviciu, de aplicare, atenuare,

agravare și ridicare a sancțiunilor disciplinare se stabilește de către Guvern.

Prin urmare, prevederile Codului admnistrativ comportă un caracter primar.

Aceste prevederi sunt detaliate în Statutul disciplinar al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017, care conține norme speciale aplicabile

funcționarilor publici cu statut special și care reglementează procedura, termenii și

particularitățile de desfășurare a anchetelor de serviciu.

Astfel, instanța de apel a reținut că, la data de 03 februarie 2020 ofițerul

principal al SII al Direcției Inspecție Efectiv, comisar Serghei Mucuța a depus

raport pe numele șefului Inspectoratului Poliției de Frontieră al MAI, Corneliu

Groza prin care a solicitat suspendarea desfășurării anchetei de serviciu în privința

lui Lilian Cernopinskii pe motiv că ultimul se afla în concediu medical, iar

5

declarațiile dânsului sânt importante la primirea unei decizii pe caz (fila dosarului

administrativ 24).

Instanța de apel a menționat că, la fila dosarului administrativ 26 este anexată

copia raportului depus de ofițerul principal al SII al Direcției Inspecție Efectiv,

comisar Serghei Mucuța pe numele șefului Inspectoratului Poliției de Frontieră al

MAI, Corneliu Groza la data de 25 februarie 2020 prin care raportează că la data

de 03 februarie 2020 a fost suspendată desfășurarea anchetei de serviciu cu nr. A-

17, inițiată pe faptul presupuselor abateri comise de către angajatul SPF

„Aeroportul Internațional Chișinău”, comisar Cernopinskii Lilian. În cadrul

desfășurării anchetei de serviciu pentru o examinare multilaterală a circumstanțelor

cazului, a fost solicitată prezența comisarului Cernopinskii Lilian pentru a fi

chestionat, însă stabilindu-se că acesta se afla în concediu medical. Luând în

considerație dispariția circumstanțelor ce au dus la suspendarea desfășurării

anchetei de serviciu, consideră oportună reluarea efectuării anchetei de serviciu pe

cazul dat.

La 15 septembrie 2022 Lilian Cernopinskii, reprezentat de avocatul Ghenadie

Bobu, a depus recurs, iar la 09 decembrie 2022 a prezentat motivarea recursului

împotriva deciziei din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că nu sunt de acord cu decizia instanței de

apel o consideră neîntemeiată și pasibilă de a fi casată integral cu menținerea în

vigoare a hotărîrii primei instanțe.

Totodată, instanța de apel a emis o decizie nemotivată și arbitrară, fapt ce

violează dreptul recurentului la un proces echitabil garantat de Convenția

Europeană a drepturilor Omului.

Lilian Cernopinskii a considerat absolut întemeiate și legale constatările

primei instanțe, precum că nu s-a dovedit comiterea abaterii disciplinare de către

reclamant, iar procedura administrativă în cazul anchetei de serviciu finalizată cu

aplicarea sancțiunii sub formă de mustrare funcționarului public cu statut special,

este ilegală.

Totodată, la 12 decembrie 2022 Lilian Cernopinskii a depus recurs împotriva

deciziei din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea acesteia

cu menținerea în vigoare a hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de

apel, o consideră neîntemeiată și pasibilă de a fi casată integral, cu menținerea în

vigoare a deciziei instanșei de fond.

A relatat că din materialele cauzei se identifică circumstanțe care

demonstrează cu certitudine că, ancheta de serviciu în privința sa, s-a desfășurat cu

încălcarea principiilor aferente dreptului la un proces echitabil, iar sancțiunea

disciplinară aplicată în prința lui, este una ilegală, aplicată cu violarea principiilor

ce vizează prezumția de nevinovăție, legalitatea incriminării, sarcina probațiunii

care aparține acuzatorului, interpretarea dubiilor în favoarea salariatului și

condamnarea în afara oricărui dubiu rezonabil.

Cu titlu de concluzie a indicat recurentul că, ordinul contestat reprezintă

expresia unui act administrativ individual defavorabil ilegal, emis cu încălcarea

procedurii prevăzute de lege, cu depășirea limetelor dreptului discreționar, în lipsa

6

unei motivări corespunzătoare, fapt care culminează cu adoptarea unei măsuri

disproporționale.

A subliniat că legalitatea ordinului de sancționare disciplinară a fost apreciată

de către instanțele de judecată inferioare, prin raportare la patru aspecte de bază:

a) inițierea anchetei de serviciu în privința lui Lilian Cernopinskii la 23

ianiarie 2020, deși conform certificatului medical, ultimul se afla în

concediu medical în perioada 22 ianuarie 2020 – 27 ianuarie 2020;

b) suspendarea ilegală a anchetei de serviciu începînd cu 03 februarie 2020 pe

motiv că Lilian Cernopinskii s-ar afla în concediu medical, deși în în

concediu medical acesta s-a aflat în perioada 22 ianuarie 2020- 27 ianuarie

2020, fapt care a dus la violarea termenului de 30 de zile pentru efectuarea

anchetei de serviciu;

c) dacă conform celor 2 Note informative din 09 octombrie 2019, prim

executor pentru realizarea anchetei de serviciu a fost dl. Lilian

Cernopinskii sau totuși dl. Ion Cazacu;

d) aducerea la cunoștință a ordinului de sancționare disciplinară.

A susținut recurentul că la aceste 4 aspecte instanța de apel nu a dat nici un

răspuns în decizia emisă, or o hotărîre nemotivată, constituie o violare a dreptului

său la un proces echitabil.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursurile depuse de Lilian Cernopinskii și de avocatul Ghenadie

Bobu în interesele lui Lilian Cernopinskii, au fost depus până la data intrării în

vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și

va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ administrativ (în

vigoare la data depunerii recursului), hotărârile curții de apel ca instanța de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Din actele cauzei rezultă că, dispozitivul deciziei instanței de apel din 16

august 2022 a fost notificat avocatului Ghenadie Bobu la data de 13 septembrie

2022 (f.d. 183, vol. I).

La data de 15 septembrie 2022, Lilian Cernopinskii, reprezentat de avocatul

Ghenadie Bobu a depus recurs nemotivat (f.d. 184-185, vol. I).

7

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul nemotivat depus de Lilian Cernopinskii, reprezentat de avocatul Ghenadie

Bobu la 15 septembrie 2022, este depus în termenul prevăzut de lege

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, prevedea că

motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentului la data de 19 octombrie 2022 (f.d. 177, vol. I), și a fot recepționată de

către Cernopinskii Lilian la 15 noiembrie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de

recepție nr. DS800779938AS anexat la dosar (f.d. 180, vol. I).

La data de 09 decembrie 2022 Lilian Cernopinskii, reprezentat de avocatul

Ghenadie Bobu a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 16 august 2022 (f.d. 189-193, vol. I).

La data de 12 decembrie 2022 Lilian Cernopinskii a depus cerere de recurs

motivată împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 august 2022 (f.d. 195-

205, vol. I).

Astfel, recursul motivat depus de Lilian Cernopinskii, reprezentat de avocatul

Ghenadie Bobu la data de 09 decembrie 2022 și cererea de recurs motivată depusă

de Lilian Cernopinsckii împotriva deciziei din 16 august 2022 a Curții de Apel

Chișinău, sunt în termen.

La 04 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței

(f.d. 209, vol. I).

La data de 13 februarie 2023, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a

depus referință la cererea de recurs, exprimînd poziția în favoarea respingerii

recursului ca fiind deopotrivă neîntemeiat și inadmisibil (f.d 213-226, vol. I).

În privința condițiilor de fond decizia Curții de Apel Chișinău formează

obiectul recursului conform art. 244 din Codul administrativ, este depus de un

participant la proces după cum prevede art. 244 alin. (2), 203 și 204 din Codul

administrativ și este depus în termenul stabilit de lege.

Totodată, cererile de recurs depuse de Lilian Cernopinskii și de avocatul

Ghenadie Bobu în interesele lui Lilian Cernopinskii întrunesc cerințele de formă și

conținut, inclusiv motivele recursului prevăzute în art. 2451 și art. 194 alin. (2) din

Codul administrativ, care nu este abrogat.

Conform art. 247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se

examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția

recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit.b) și d). Completul poate

decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu

privire la recursul considerat admisibil.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la

problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurenților, au fost expuse cu

suficientă claritate

Conform art. 193 alin. (3) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete

din 3 judecători.

8

Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele invocate în cererile de

recurs și referință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a admite recursurile depuse de de Lilian Cernopinskii și de avocatul

Ghenadie Bobu în interesele lui Lilian Cernopinsckii, de a casa integral decizia din

16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, în urma examinării

recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii:

admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite cauza spre

rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231

alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de

recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219

alin. (1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, (2) instanța de judecată depune

eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,

depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost

discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să

depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul

cererilor formulate de participanții la proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că unul dintre

principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art. 36 din Codul

administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că instanța

de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este

obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care

demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și

sunt garantate de stat. Instanțele de judecată competente aplică principiul

supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene

pentru Drepturile Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de

judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului

determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele

9

esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91

din 09 decembrie 1994 §27).

Din materialele dosarului și anume din materialele anchetei de serviciu A-17

din 23 ianuarie 2020 rezultă că la data de 22 ianuarie 2020 șeful adjunct al

Direcției Inspecție Efectiv, comisar principal Fiodor Bujac a depus raport pe

numele șefului Inspectoratului Poliției de Frontieră al MAI, Corneliu Groza, prin

care a raportat că la data de 10 octombrie 2019 în baza notei informative a șefului

interimar al DR „Nord”, comisar principal Cazacu Ion, s-a inițiat ancheta de

serviciu cu nr. A-181 din 10 octombrie 2019, pe faptul reținerii pe sectorul de

responsabilitate al SPF „Lopatnic” a unui mijloc de transport în care se aflau

10000 pachete de țigări. Potrivit vizei Șefului adjunct a IGPF, comisar șef Valentin

Fiodorov pentru efectuarea anchetei de serviciu, a fost desemnat comisarul Lilian

Cernopinskii, detașat la acel moment în funcția de Șef al serviciului investigații

speciale al DR „Centru”. În acest sens, la data de 21 ianuarie 2020 urmare a

verificării Registrului de evidență a anchetelor de serviciu s-a constatat că ancheta

de serviciu nu a fost finalizată, iar o decizie pe marginea cazului nu a fost primită,

deși termenul legal de efectuare a anchetei de serviciu a fost depășit. Reieșind din

cele expuse mai sus, în temeiul pct. 50 subct. 6) din Hotărârea Guvernului nr. 409

din 07 iulie 2017 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului

public cu statut special din cadrul MAI, a propus dispunerea inițierii unei anchete

de serviciu întru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului (fila dosarului

administrativ 22).

La raport a fost anexată copia notei informative depusă de Ion Cazacu, șef

interimar al Direcției regionale Nord la data de 09 octombrie 2019 pe numele

șefului Inspectoratului Poliției de Frontieră al MAI, Corneliu Groza, prin care a

adus la cunoștință faptul reținerii pe sectorul de responsabilitate al SPF „Lopatnic”

a unui mijloc de transport în care se aflau 10000 pachete de țigări la data de 07

octombrie 2019, ora 23.30. Pe nota informativă este pusă rezoluția cu textul: „Dlui

L. Cernopinschii, Dlui I. Cazacu accept (semnătura) 10.10.2019” (fila dosarului

administrativ 23).

La data de 03 februarie 2020 ofițerul principal al SII al Direcției Inspecție

Efectiv, comisar Serghei Mucuța a depus raport pe numele șefului Inspectoratului

Poliției de Frontieră al MAI, Corneliu Groza, prin care a solicitat suspendarea

desfășurării anchetei de serviciu în privința lui Lilian Cernopinskii pe motiv că

ultimul se afla în concediu medical, iar declarațiile dânsului sânt importante la

primirea unei decizii pe caz (fila dosarului administrativ 24).

La fila dosarului administrativ 25 este anexat certificatul de concediu medical

pe numele lui Lilian Cernopinskii pentru perioada de la 22 ianuarie 2020 până la

27 ianuarie 2020.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, instanța

de apel a constatat că ancheta de serviciu în privința lui Lilian Cernopinskii a fost

inițiată la data de 23 ianuarie 2020 când acesta se afla în concediu medical. La data

de 03 februarie 2020 a fost suspendată desfășurarea anchetei de serviciu cu nr. A-

17, inițiată pe faptul presupuselor abateri comise de către angajatul SPF

„Aeroportul Internațional Chișinău”, comisar Cernopinskii Lilian. În cadrul

desfășurării anchetei de serviciu pentru o examinare multilaterală a circumstanțelor

10

cazului, a fost solicitată prezența comisarului Cernopinskii Lilian pentru a fi

chestionat, însă stabilindu-se că acesta se afla în concediu medical.

Dat fiind faptul că la 03 februarie 2020 a fost suspendată desfășurarea

anchetei de serviciu cu nr. A-17, inițiată pe faptul presupuselor abateri disciplinare

comise de Lilian Cernopinskii, iar la data de 25 februarie 2020 au dispărut

circumstanțele ce au dus la suspendarea desfășurării anchetei de serviciu, ofițerul

principal al SII al Direcției Inspecție Efectiv, comisar Serghei Mucuța a depus

raport pe numele șefului Inspectoratului Poliției de Frontieră al MAI, Corneliu

Groza, prin care a considerat oportună reluarea efectuării anchetei de serviciu pe

cazul dat, pentru adoptarea unei decizii în conformitate cu legislația în vigoare.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra momentului de inițiere a anchetei de

serviciu în perioada aflării lui Lilian Cernopinschi în concediu medical, fapt ce

este demonstrat prin copia certificatului medical, acesta fiind un argument de bază

în susținerea apărării de către Lilian Cernopinskii.

La fel, instanța de apel nu averificat dacă este întemeiată sau nu suspendarea

procedurii administrative de către autoritatea publică în cazul aflării reclamantului

în concediu medical, or materialele cauzei denotă în mod clar faptul că ancheta de

serviciu s-a suspendat începînd cu 03 februarie 2020 pînă la 25 februarie 2020 pe

cînd recurentul Lilian Cernopinskii s-a aflat în concediu medical în perioada 22

ianuarie 2020 – 27 ianuarie 2020.

Instanța de recurs reține că, la filele 32 și 33 a dosarului administrativ, sânt

anexate două copii ale notei informative depusă de Ion Cazacu, șef interimar al

Direcției regionale NORD la data de 09 octombrie 2019 pe numele șefului

Inspectoratului Poliției de Frontieră al MAI, Corneliu Groza, prin care a adus la

cunoștință faptul reținerii pe sectorul de responsabilitate al SPF „Lopatnic” a unui

mijloc de transport în care se aflau 10000 pachete de țigări la data de 07 octombrie

2019, ora 23.30. Pe nota informativă de la pagina 32 este aplicată rezoluția cu

textul: „Dlui I. Cazacu Dlui L. Cernopinschii accept (semnătura) 10.10.2019”.

Pe nota informativă de la pagina 33 este aplicată rezoluția cu textul: „Dlui I.

Cazacu Dlui L. Cernopinschii accept (semnătura) 10.10.2019”, iar pe partea de jos

paginii este pusă viza cu textul „Dlui V. Lazari, examinați conform normelor

legale. 10.10.2019 (semnătura)”.

Conform ordinului contestat nr. 184 ps. din 13 martie 2020 „Cu privire la

sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special Cernopiskii

Lilian șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Corleliu Groza a

constatat că la data de 10 octombrie 2019 în baza notei informative a șefului

interimar al DR „Nord”, comisar principal Cazacu Ion s-a inițiat ancheta de

serviciu cu nr.A-181 pe faptul reținerii pe sectorul de responsabilitate al SPF

„Lopatnic” a unui mijloc de transport în care se aflau 10000 pachete de țigări.

Așadar, potrivit vizei șefului adjunct a IGPF, comisar șef Valentin Fiodorov

pentru efectuarea anchetei de serviciu a fost desemnat comisarul Lilian

Cernopiskii, detașat la acel moment în funcția de șef al serviciului investigații

speciale al DR „Centru”.

În acest sens, la data de 21 ianuarie 2020 urmare a verificării Registrului de

evidență a anchetelor de serviciu s-a constatat că prezenta anchetă de serviciu nu a

fost finalizată, iar o decizie pe marginea cazului nu a fost primită, deși termenul

legal de efectuare a anchetei de serviciu a fost depășit. Urmare a investigațiilor de

11

serviciu efectuate s-a constatat că în circumstanțe necunoscute o altă notă

informativă cu același conținut a fost contrasemnată de către conducerea IGPF,

unde primul executor a fost desemnat șeful adjunct al DR „Nord”, comisar

principal Cazacu Ion, iar comisarul Cernopiskii Lilian ar fi fiind al doilea executor,

în scopul acordării suportului necesar.

Totodată, potrivit explicației șefului adjunct al DR „Nord”, comisar principal

Cazacu Ion, s-a stabilit că la data de 10 octombrie 2019 exercitând atribuțiile

funcționale, a fost elaborată nota informativă cu solicitarea inițierii unei anchete de

serviciu întru stabilirea tuturor circumstanțelor și adoparea unei decizii în

conformitate cu prevederile legislației în vigoare, pe faptul reținerii pe sectorul de

responsabilitate al SPF „Lopatnic” a unui mijloc de transport în care se aflau

10000 pachete de țigări, care ulterior prin poșta electronică a fost remisă Direcției

Inspecție Efectiv, pentru a fi aprobată de către conducerea IGPF. Așadar, în aceeași

zi, nota informativă cu viza conducerii Inspectoratului General a fost remisă

electronic către SJPC a DR „Nord”, prin intermediul DIE, unde potrivit vizei,

comisarul Lilian Cernopiskii a fost desemnat primul executor al anchetei de

serviciu, iar comisarul principal Cazacu Ion, fiind cel de-al doilea.

Ulterior, aceiași notă informativă, cu același conținut, însă fără a fi înregistrată

în Registrul de evidență a anchetelor de serviciu, a fost prezentată de către

comisarul Cernopiskii Lilian în cadrul DR „Nord”, unde dânsul deja fiind al doilea

executor, iar comisarul principal Cazacu Ion fost desemnat primul executor. Cu atît

mai mult că prin explicația sa comisarul Cernopiskii Lilian a negat faptul că dânsul

a fost desemnat întru efectuarea anchetei de serviciu menționând despre careva

fabricări și nedreptăți în privința sa și precum că dânsul nu a fost informat despre

faptul ca este primul executor al anchetei de serviciu.

Stabilind aceste neclarități, instanța de apel nu a clarificat cine de fapt a fost

desemnat ca primul executor al anchetei de serviciu, comisarul Lilian Cernopiskii

sau comisarul Ion Cazacu.

Instanța de recurs menționează că Nota informativă din 09 octombrie 2019,

unde a fost indicat în calitate de prim executor anume Ion Cazacu, a fost avizată cu

rezoluție, în partea stăngă de jos tot de către Ion Cazacu, către subalternul său

Valentin Lazări, pentru a fi examinată conform prevederilor legale.

Ulterior, tot Ion Cazacu a fost cel care prin scrisoarea nr. 32/20/1-4275 din 18

octombrie 2019 a expediat materialele anchetei de serviciu nr. A-181 către dl

Anatolii Țurțurica, Șef al Direcției Inspecției Efectiv al IGPF.

Astfel, Completul de judecată al instanței de recurs reține că instanța de apel

nu a motivat concluzia privind vinovăția lui Lilian Cernopinskii în cazul existenței

a 2 Note informative din 09 octombrie 2019 cu conținut distinct, or, Lilian

Cernopinskii nu este nici autorul Notei informative și nici persoana care verifică

aplicarea rezoluției.

Instanța de apel a mai concluzionat că ordinul de aplicare a sancțiunii

disciplinare a fost adus la cunoștință lui Lilian Cernopinskii fapt ce se confirm prin

înscrisul făcut de A. Sorbalo la 16 martie 2020 (f.d. 13 dosarul administrativ), însă

instanța de apel nu a dat apreciare înscrisului dat, daca acesta corespunde sau nu

prevederilor Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din

cadrul MAI, în care este prevăzută modalitatea de comunicare a ordinului de

aplicare a sancțiunii disciplinare.

12

Instanța de apel, analizând materialele acumulate în cadrul anchetei de

serviciu a constatat că comisarul Lilian Cernopiskii, prin acțiunile/inacțiunile sale,

manifestate prin atitudine neglijentă față de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, a

încălcat prevederile art. 51), 52), 53), 54 din Statutul disciplinar al funcționarului

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului Nr. 409 din 07 iunie 2017.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că instanța de apel

ajungînd la o astfel de concluzie nu a motivat care au fost actiunile și care au fost

inactiunile lui Lilian Cernopinskii care au dus la încălcarea prevederilor Statutului

disciplinar al funcționarului public cu statut special.

De asemenea, inastanța de apel nu a stabilit care au fost acțiunile și care au

fost inacțiunile comisarului Lilian Cernopinskii, ce au dus la încălcarea Regulilor

de întocmire a documentelor organizatorice și de dispoziție și Instrucțiunii-tip cu

privire la ținerea lucrărilor de secretariat în organele administrației publice centrale

de specialitate și ale autoadministrării locale ale Republicii Moldova, aprobate prin

Hotărârea de Guvern nr. 618 din 05 octombrie 1993 și anume care document a fost

întocmit cu încălcarea acestor reguli.

Astfel, din cele constatate supra este cert și faptul că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor argumentelor susținute de către apelant pe de o parte, și

intimat pe de altă parte, deși, era obligată, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel, fapt ce constituie o încălcare și indică la examinarea superficială a

cauzei și a materialului probator, or, hotărârea trebuie să fie certă, completă,

corectă, clară, consecutivă, convingătoare și concretă. Circumstanțele și probele

constatate în cauză urmează să fie expuse într-o strictă consecutivitate logică.

Așadar, Completul de judecată notează că omisiunile menționate nu pot fi

corectate în ordine de recurs. Or, participanții la proces, trebuie să aibă

posibilitatea reală să-și prezinte apărarea și să fie audiați de instanța de apel

referitor la chestiunile de fapt și de drept relevante litigiului (a se vedea A.

Menarini Diagnostics S.R.L. vs Italia, 27 septembrie 2011, parag. 59; Akaki

Tchaghiashvili, 2 septembrie 2014, parag. 34, Samardžić, ibidem, parag. 31, Gohe

și alții vs Franța, 3 iulie 2018, parag. 41 - 43).

Luînd în considerație, cele menționate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție conchide că soluția instanței de apel nu conține o argumentare

din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns, fără a fi abordate

toate aspectele importante în speță, instanța de recurs fiind în imposibilitatea să

exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și

legalitatea hotărârii atacate.

În concluzie, instanța de recurs consideră întemeiate criticile recursului

referitoare la nemotivarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că motivarea

este un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a

imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a

exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control

judiciar de legalitate și temeinicie.

Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a

procesului echitabil, exigență a art. 239 din Codul de procedură civilă și art. 6 alin.

(1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

13

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs

conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a

îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la

un proces echitabil al recurentului, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în

raport cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din

Constituție și art. 6 § 1 din Convenție.

În concluzie, Completul de judecată consideră că singura soluție legală și

rezonabilă este casarea integrală a deciziei instanței de apel și restituirea spre

rejudecare a cauzei.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admit recursurile depuse de Lilian Cernopinskii și de avocatul Ghenadie

Bobu în interesele lui Lilian Cernopinskii.

Se casează integral decizia din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Lilian Cernopinskii împotriva Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră privind anularea actului administrativ, cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

14