2ra-974/23 — cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune

Dosarul nr. 2ra-974/23 2-22018198-01-2ra-14072023 Instanța de fond: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central – A. Cașcaval Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Secrieru, V. Cotorobai, M. Anton DECIZIE 27 martie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând recursul declarat de către Dmitri Nezalezov, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Dmitri Nezalezov împotriva lui Vladimir Ciobanu cu privire la încasarea prejudiciului moral provocat prin infracțiune, împotriva deciziei din data de 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a modificat hotărârea din data de 13 iunie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, constată: La 08 februarie 2022, Dmitri Nezalezov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Ciobanu, prin care a solicitat încasarea prejudiciului moral provocat prin infracțiune estimat la suma de 50 000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Dmitri Nezalezov a menționat că prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 19 ianuarie 2022 s-a încetat procesul penal intentat în privința lui Vladimir Ciobanu, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) din Codul penal, în corespundere cu art. 107 din Codul penal, în temeiul art. 2 alin. (1)-(4) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2022. Reclamantul a indicat că la pronunțarea acestei soluții instanța de judecată a reținut învinuirea conform căreia Vladimir Ciobanu la 23 iunie 2020 în jurul orei 17:20, a pătruns fără consimțământul proprietarului în gospodăria lui Dmitri Nezalezov, situată în s. xxxx, r-nul Anenii Noi, refuzând să părăsească domiciliul lui la cerința legală a acestuia, a aplicat violență fizică față de Dmitri Nezalezov, cauzându-i xxxxx, care conform raportului de expertiză nr. 202102D0390 din 10 martie 2021 se califică ca vătămare corporală ușoară.

În cadrul dosarului penal, Dmitri Nezalezov a fost recunoscut în calitate de parte vătămată. În această calitate a dat declarații în cadrul urmăririi penale și în ședința de judecată. Prin declarațiile sale ca parte vătămată și a martorilor, vinovăția lui Vladimir Ciobanu a fost dovedită pe deplin. La fel, s-a constatat, că Vladimir Ciobanu, fiind în stare de ebrietate, fără nici un motiv, fără consimțământul său a pătruns în gospodăria reclamantului, fiind foarte agresiv, i-a aplicat multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste față alte părți ale corpului, l-a trântit la pământ 1 continuând să-i aplice lovituri. Când soția reclamantului, Nina Nezalezov a ieșit din casă și a încercat prin cuvinte să-l oprească pe agresor acesta i-a provocat și ei leziuni corporale împingând-o și trântind-o la pământ.

Au fost salvați numai de faptul, că de gospodărie s-au apropiat rudele lor și colaboratorii de poliție, agresorul fugind. În urma acțiunilor criminale și a leziunilor corporale pricinuite, Dmitri Nezalezov a fost nevoit să apeleze după ajutor medical. A suportat cheltuieli mari la efectuarea procedurilor medicale și procurarea medicamentelor, însă cecurile nu s-au păstrat. De asemenea, agresorul a deteriorat o porțiune din gardul ce separă gospodăria lui de gospodăria agresorului, care îi este vecin. El și soția lui, persoane în vârstă au fost torturați, înjosiți de Vladimir Ciobanu. Reclamantul a susținut că a suferit dureri fizice și sufletești. Urmările fizice ale acestei agresiuni le-a tratat circa jumătate de an, rănile sufletești le simte și în prezent.

Îi este frică de a nu fi agresați din nou. Doi ani și jumătate a umblat pe la poliție, procuratură, instanța de judecată, unde de fiecare dată era nevoit să redea din nou cele întâmplate și să le retrăiască din nou. Dmitri Nezalezov a menționat că prejudiciul moral este unul enorm, dar solicită compensarea măcar parțială a acestora, estimându-l la suma de 50 000 lei. La examinarea acestei solicitări, a cerut să fie luate în considerație circumstanțele concrete descrise mai sus, faptul că a suportat și cheltuieli financiare pentru tratament medical și pentru refacerea prejudiciului adus gospodăriei sale de către Vladimir Ciobanu. Prin hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat de la Vladimir Ciobanu în beneficiul lui Dmitri Nezalezov prejudiciul moral provocat prin infracțiune în sumă de 20 000 lei, în rest cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată.

(f.d.28,30-33) Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 14 iunie 2022, de către Vladimir Ciobanu. (f.d.35) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 februarie 2023 a modificat hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, prin reducerea cuantumului prejudiciului moral de la 20 000 lei la suma de 1 000 lei. (f.d.59,60-66) Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Dmitri Nezalezov, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond. ( f.d.69-71) În motivarea recursului Dmitri Nezalezov a reiterat circumstanțele de fapt care au fost invocate în cererea de chemare în judecată, menționând dezacordul cu concluzia instanței de apel, precum că cuantumul prejudiciului moral nu a fost probat.

În opinia recurentului instanța de apel s-a poziționat în apărarea infractorului, modificând nejustificat și fără vreun motiv anume cuantumul prejudiciului moral, diminuându-l. Recurentul a menționat că instanța de apel a ignorat prevederile art. 130, art. 239, art. 376, alin. (1) și art. 390, alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă și a interpretat eronat normele de drept material ce reglementează instituția reparării prejudiciului moral cauzat în urma comiterii infracțiunii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la data de 16 februarie 2023, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului 2 poștal, la 15 mai 2023. (f.d.

67) Confirmarea privind recepționarea acesteia de către Dmitri Nezalezov la materialele dosarului lipsește. În aceste circumstanțe recursul declarat de către Dmitri Nezalezov la 21 iunie 2023, este în termen. Curtea Supremă de Justiție a expediat lui Vladimir Ciobanu copia recursului depus de către Dmitri Nezalezov, fiind recepționat de către intimat la 19 iulie 2023. (f.d. 77) La 28 iulie 2023 Vladimir Ciobanu a depus referință asupra recursului înaintat de către Dmitri Nezalezov, solicitând declararea acestuia inadmisibil, menționând că instanța de apel corect a apreciat circumstanțele cauzei și a aplicat corect legea care guvernează speța. ( f.d.

78-81) Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (1) și (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, art. V, pct.1–9, pct.11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursul depus la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă, recursul declarat de către Dmitri Nezalezov, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia, însă procedura de examinare conform noilor reglementări.

În conformitate cu prevederile art. 431 din Codul de procedură civilă examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Dmitri Nezalezov, întemeiat și care urmează a fi admis, cu modificarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să modifice decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe. 3 Conform prevederilor art. 130, alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe ierarhic inferioare și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 19 ianuarie 2022 s-a încetat procesului penal intentat în privința lui Vladimir Ciobanu, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179, alin. (2) din Codul penal, în corespundere cu art. 107 din Codul penal, în temeiul art. 2 alin. (1)-(4) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2022. (f.d.5-11) Însă, din analiza sentinței Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 19 ianuarie 2022 rezultă că vinovăția lui Vladimir Ciobanu, în comiterea infracțiunii imputate și anume prevăzut de art. 179, alin. (2) din Codul penal, a fost dovedită pe deplin.

Totodată, instanța de judecată, în urma analizei în cumul al probelor cercetate, a reținut că cele relatate de partea vătămată, Dmitri Nezalezov coroborează cu declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată și confirmă că inculpatul Vladimir Ciobanu la 23 iunie 2020 în jurul orei 17:20, a pătruns fără consimțământul proprietarului în gospodăria lui Dmitri Nezalezov, situată în s. xxxxx, r-nul Anenii Noi, a amenințat și a aplicat violența fizică față de Dmitri Nezalezov, refuzând să părăsească domiciliul lui la cerința legală a acestuia, cauzându-i xxxxx, care conform raportului de expertiză nr. 202102D0390 din 10 martie 2021 se califică ca vătămare corporală ușoară. La 08 februarie 2022, Dmitri Nezalezov a depus prezenta acțiune prin care a solicitat încasarea prejudiciului moral provocat prin infracțiune estimat la suma de 50 000 lei.

Fiind investită cu examinarea cauzei Judecătoria Anenii Noi, sediul Central prin hotărârea din 13 iunie 2022 a admis parțial cererea de chemare în judecată, a încasat de la Vladimir Ciobanu în beneficiul lui Dmitri Nezalezov prejudiciul moral provocat prin infracțiune în sumă de 20 000 lei, în rest, a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată. Instanța de fond a constatat că Dmitri Nezalezov are dreptul la repararea prejudiciului moral în mărimea dispusă spre încasare, deoarece acesta a suportat consecințe nefaste din loviturile aduse sănătății lui ca rezultat al leziunilor corporale cauzate de Vladimir Ciobanu în data de 23 iunie 2020, precum și ca rezultat al vârstei de pensionare deținute, la fel a senzațiilor de nesiguranță, frică, anxietate suportate.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 februarie 2023 a modificat hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, prin reducerea cuantumului prejudiciului moral de la 20 000 lei la suma de 1 000 lei. (f.d.59,60-66) Instanța de apel a concluzionat că suma dispusă spre încasare cu titlu de 4 prejudiciu moral de către instanța de fond este vădit disproporționată și excesivă în raport cu circumstanțele stabilite la caz și în raport cu consecințele negative suferite de parte, măsura în care a fost lezată și afectată situația socială și materială, criteriile ce se aplică prin necesitatea ca partea lezată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Dmitri Nezalezov, prin recursul înaintat a criticat soluția instanței de apel, menționând că instanța de apel nejustificat și fără a invoca vreun motiv concret a diminuat cuantumul prejudiciului moral. Problema de bază supusă controlului judecătoresc în fază de recurs constă în verificarea corectitudinii aplicării de către instanțele de judecată ierarhic inferioare a normelor de drept material ce reglementează instituția reparării prejudiciului moral cauzat în urma comiterii infracțiunii. Pentru a elucida aspectele abordate în speță, instanța de recurs va raporta circumstanțele prezentate mai sus la normele de drept material ce reglementează raportul juridic dedus judecății. Astfel, în conformitate cu art. 19 din Codul civil, persoana lezată într-un drept al ei sau într-un interes recunoscut de lege poate cere repararea integrală a prejudiciului patrimonial și nepatrimonial cauzat astfel.

Se consideră prejudiciu nepatrimonial (prejudiciu moral) suferințele fizice și psihice, precum și diminuarea calității vieții. În cazul vătămării sănătății, prejudiciul nepatrimonial cuprinde, de asemenea, pierderea sau diminuarea unei capacități a corpului uman (prejudiciu biologic). Repararea prejudiciului presupune repunerea persoanei lezate în situația în care s-ar fi aflat dacă prejudiciul nu se producea. Conform art.1998, alin.(1) și alin. (2) din Codul civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege.

La acest aspect instanța de recurs menționează că răspunderea delictuală civilă a persoanei, survine în cazul întrunirii cumulative a tuturor elementelor constitutive ale acesteia și anume fapta ilicită, vinovăția, consecințele prejudiciabile și legătura de cauzalitate între acestea, iar lipsa cel puțin a unui element exclude răspunderea delictuală civilă. Din materialele dosarului este evident faptul că Dmitri Nezalezov în cadrul dosarului penal privind învinuirea lui Vladimir Ciobanu în comiterea infracțiunii prevăzut de art. 179, alin. (2) din Codul penal, a avut calitate de parte vătămată.

Iar prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul central din 19 ianuarie 2022 s-a încetat procesul penal în privința lui Ciobanu Vladimir învinuit de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 179, alin. (2) din Codul penal, în corespundere cu art. 107 din Codul penal, în temeiul art.2 alin.(1)-(4) al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021. (f.d. 5-11) Astfel, prin pătrunderea, fără consimțământul proprietarului în gospodăria lui Dmitri Nezalezov și refuzând să părăsească domiciliul lui la cerința legală a proprietarului, totodată amenințându-l și aplicând violență fizică, Vladimir Ciobanu la 23 iunie 2020 în jurul orei 17:20, a comis fapta ilicită prevăzută de art.179, alin. (2) din Codul penal.

5 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că deși prin sentința din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central s-a încetat procesul penal în privința lui Ciobanu Vladimir învinuit de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 179, alin. (2) din Codul penal, vinovăția acestuia a fost stabilită incontestabil prin ansamblul de probe cercetate care nu prezintă careva dubii. Totodată, la caz, se atestă că Vladimir Ciobanu a aplicat violența fizică față de Dmitri Nazalezov, cauzându-i potrivit raportului de expertiză nr. 202102D0390 din 10 martie 2021, xxxxx, care se califică ca vătămare corporală ușoară.

Astfel, prin cauzarea leziunilor corporale de către Vladimir Ciobanu prin multiplele lovituri cu mâinile și picioarele aplicate peste față și alte părți ale corpului lui Dmitri Nazalezov i s-au cauzat suferințe fizice și psihice, stres și neliniște, stări apreciate ca fiind componente ale prejudiciului moral și care au legătură de cauzalitate între fapta ilicită și consecințele prejudiciabile. Instanța de recurs subliniază că deși Ciobanu Vladimir, în corespundere cu art. 107 din Codul penal, a fost eliberat de răspunderea penală de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179, alin. (2) din Codul penal, în legătură cu intervenirea actului de amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova adoptată prin Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021, poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat lui Dmitri Nezalezov, or, toate elementele răspunderii delictuale se întrunesc.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au reținut că Dmitri Nezalezov are dreptul la repararea prejudiciului moral, ținând cont de faptul că, la caz, a fost demonstrată vinovăția lui Vladimir Ciobanu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179, alin. (2) din Codul penal și anume rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia și refuzul de a părăsi la cererea ei, săvârșite cu amenințarea și aplicarea violenței. Mai mult, prin referința depusă de către Vladimir Ciobanu în instanța de recurs nici nu a negat acest fapt, fiind de acord cu această apreciere a instanțelor de judecată.

(f.d.78-81) Necătând la faptul că instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au stabilit că Dmitri Nezalezov este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului moral cauzat de către Vladimir Ciobanu prin comiterea faptei ilicite, totuși au avut opinii diferite referitor la cuantumul prejudiciului moral încasat ca urmare a cauzării suferințelor fizice și psihice. Pentru a elucida acest aspect Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că mărimea concretă a compensației se determină, având la bază unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral și anume criteriul echității, care exprimă că suma adjudecată trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca, partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor. Totodată, dispoziția art. 2036, alin. (1) și alin. (2) din Codul civil prevede că, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația 6 prejudiciului prin plata de despăgubiri.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. Conform art. 2037 din Codul civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.

La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului. La caz, Judecătoria Anenii Noi, sediul Central prin hotărârea din 13 iunie 2022 a încasat de la Vladimir Ciobanu în beneficiul lui Dmitri Nezalezov prejudiciul moral provocat prin infracțiune în sumă de 20 000 lei, iar Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 februarie 2023 a redus cuantumului prejudiciului moral de la 20 000 lei la suma de 1 000 lei. Respectiv, reieșind din normele legale în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că nici instanța de fond nici instanța de apel nu au stabilit corect suma ce urmează a fi încasată cu titlu de prejudiciu moral, din care considerente aceasta urmează a fi modificat.

Astfel, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral cauzat lui Dmitri Nezalezov cauzat prin fapta ilicită, instanța de recurs va ține cont de durata menținerii consecințelor vătămării, importanța valorii morale lezate, de măsura în care această compensație poate acorda persoanei vătămate o anumită satisfacție, precum și de statutul social al persoanei vătămate, apreciind suma de 10 000 lei ca fiind rezonabilă și echitabilă în raport cu prejudiciul moral suportat de către Dmitri Nezalezov. Or, cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor (Beylor v. Italia 28 mai 2002, Selmouni v. Franța 28 iulie 1999, cauza Demicoli v. Malta 27 august 1991, §49).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că compensația solicitată de Dmitri Nezalezov, în mărime de 50 000 lei, este exagerată în raport cu prejudiciul moral suportat cauzat prin fapta ilicită și este apreciată ca fiind un venit nejustificat. În circumstanțele relatate decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond urmează a fi modificate cu încasarea cuantumului despăgubirii morale în mărime de 10 000 lei, fiind pe măsură de a atenua suferințele psihice și fizice cauzate lui Dmitri Nezalezov precum și fiind corespunzătoare și criteriilor de despăgubire stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin jurisprudența sa constantă (cauza Șarban vs Republica Moldova și cauza Ceaicovschi vs Republica Moldova).

Ținând cont de considerentele de mai sus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat și va modifica decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond în partea reparării prejudiciului moral. În conformitate cu art. 442, art. 444 și art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție 7 decide: Se admite recursul declarat de către Dmitri Nezalezov. Se modifică decizia din data de 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din data de 13 iunie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, după cum urmează: Se încasează de la Vladimir Ciobanu în beneficiul lui Dmitri Nazalezov prejudiciului moral provocat prin infracțiune în sumă de 10 000 (zece mii) lei.

Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 8