3ra-323/23 — Anularea actului administrativ

3ra-323/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-323/23

2-20118201-01-3ra-27032023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – C. Guzun

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan

Î N C H E I E R E

27 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Terzi Alexandr,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Terzi

Alexandr împotriva Centrului Național Anticorupție al Republicii Moldova cu

privire la anularea actului administrativ și restabilirea în funcție,

împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de Terzi Alexandr și menținută hotărârea din

11 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 24 septembrie 2020, Terzi Alexandr s-a adresat în instanța de judecată cu

acțiunea în contencios administrativ împotriva Centrului Național Anticorupție al

Republicii Moldova privind anularea actului administrativ și restabilirea în funcție.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 02 septembrie 2020, prin

ordinul nr. 261 ps, adus la cunoștință la 04 septembrie 2020, reclamantul a fost

eliberat din serviciul Centrului Național Anticorupție, conform art. 34 alin. (2) lit. c)

din Legea cu privire la CNA nr. 1104/2002 - la expirarea contractului individual de

muncă.

Prin scrisoarea nr. 08/4686 din 07 august 2020 de către Secția resurse umane a

CNA reclamantului i-a fost adus la cunoștință faptul că, la 05 septembrie 2020,

expiră perioada asigurării interimatului funcției de șef al Serviciului evidențe

speciale și căutarea persoanelor în cadrul DGCC, de către locotenent-colonel Doina

Sergiu, fapt ce determină încadrarea acestuia în funcția anterior deținută - ofițer

superior de investigații pentru cazuri excepționale al Direcției nr. 3 în cadrul

aceleiași subdiviziuni.

Totodată, prin scrisoarea nr. 08/5048 din 20 august 2020 de către Secția resurse

1

umane a CNA reclamantului i-a fost adus la cunoștință faptul că, în conformitate cu

prevederile art. 34 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 1104/2002, începând cu 05

septembrie 2020, serviciul angajatului Alexadru Terzi va înceta.

La 24 august 2020, prin cererea de angajare nr. 562r, reclamantul a solicitat

angajarea prin transfer în una din funcțiile vacante existente, inclusiv ofițer de

investigații.

Reclamantul a mai menționat că activează în cadrul CNA din 02 iunie 2010,

fiind angajat în funcție de ofițer de investigații, ulterior fiind transferat în diferite

subdiviziuni și promovat în funcție de ofițer superior de investigații pentru cazuri

excepționale.

La 24 decembrie 2012, în urma reorganizării instituției, reclamantul a încheiat

contractul individual de muncă înregistrat cu nr. 264 care ar confirma existența

raporturilor de muncă, contractul respectiv fiind prelungit de mai multe ori, prin

acorduri adiționale.

În perioada de activitate în organele CNA, reclamantul a depus maximum efort

în scopul atingerii indicativelor înalte în activitate. Pe tot parcursul activității (2010-

2020) reclamantul nu a admis abateri disciplinare și a demonstrat un comportament

demn de un funcționar public cu statut special, atât în interiorul instituției, cât și în

societate, fiind caracterizat drept un ofițer corect, principial și integru.

Profesionalismul manifestat în perioada activității în cadrul CNA se

demonstrează prin faptul că, doar în perioada 2013-2016, de către reclamant au fost

documentate mai multe scheme infracționale care au prejudiciat bugetul național și

interesul public în valoare de peste 50 milioane de lei, soldate cu pornirea cauzelor

penale, aplicarea sechestrelor și reținerea persoanelor vinovate.

De asemenea, pe tot parcursul activității, gradele speciale și gradele de

calificare au fost acordate în termen, fapt ce denotă disciplină și profesionalism în

cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu.

Totodată, în perioada de activitate, reclamantului i-au fost acordate premii,

mulțumiri, diplome de onoare, reclamantul a reprezentat instituția la conferințele

naționale anticorupție în calitate de raportor, a reprezentat Republica Moldova și

instituția în cadrul seminarului de instruire organizat de Guvernul Republicii

Singapore și cursurile de perfecționare în cadrul Academiei de Poliție din Polonia în

perioada anilor 2013, 2016.

În perioada anului 2020, în cadrul Centrului s-a constatat existența mai multor

funcții vacante, drept dovadă servind și anunțurile publice plasate de către instituție.

A devenit vacantă și funcția deținută anterior de către reclamant în perioada 25 mai

2017 – 21 februarie 2020, temporar, pe perioada detașării maiorului Marin

Megherea, care s-a elibarat din organele CNA, funcția de ofițer de investigație pentru

cazuri excepționale din cadrul Direcției nr. 3 a DGCC devenind vacantă, astfel,

reclamantul urma să fie reîncadrat în funcția respectivă, care, până la urmă, nu a fost

scoasă la concurs și a fost ocupată de angajatul Lilian Cotenco.

2

Asfel, reieșind din stagiul acumulat, reclamantul consideră ilegală și abuzivă

emiterea ordinului nr. 261ps din 02 septembrie 2020 „Cu privire la eliberarea din

serviciul Centrului”, în conformitate cu art. 34 alin. (2) lit. c) din Legea nr.

1104/2002 la expirarea contractului individual de muncă, cu încălcarea gravă a

prevederilor Codului muncii, a Legii nr. 158/2008, a Legii nr. 1104/2002.

Întru evitarea unui litigiu, reclamantul s-a adresat cu cerere de angajare nr. 562r

din 24 august 2020, iar prin răspunsul nr. 08/5147 din 25 august 2020, cererea a fost

respinsă.

Reieșind din cele expuse, reclamantul Terzi Alexandr a solicitat anularea

ordinului nr. 261ps din 02 septembrie 2020 cu privire la eliberarea din serviciul

Centrului Național Anticorupție și restabilirea în funcția deținută anterior sau

similară acesteia, cu încheierea contractului individual de muncă pe un termen

nedeterminat conform legislației în vigoare.

Prin hotărârea din 11 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău Chișinău, sediul

Rîșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Terzi Alexandr împotriva

Centrului Național Anticorupție al Republicii Moldova cu privire la anularea actului

administrativ și restabilirea în funcție, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Terzi Alexandr și menținută hotărârea din 11 mai 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prin Ordinul nr. 75ps din 21

februarie 2020, Terzi Alexandr a fost numit în funcția de ofițer superior de

investigații pentru cazuri excepționale al Direcției nr. 3 din cadrul Direcției generale

combaterea corupție, temporar, pe perioada asigurării interimatului funcției de

conducere de către locotenent-colonelul Doina Sergiu, cu mențiunea despre

încheierea acordului adițional la contractul individual de muncă pe durată

determinată. Prin urmare, la 21 februarie 2020 între părți a fost încheiat Acordul

adițional nr. 196/3, potrivit căruia termenul contractului individual de muncă nr. 264

din 24 decembrie 2012, a fost indicat 21 februarie 2020 – 02 aprilie 2020, iar prin

ultimul Acord adițional semnat de părți, se stipulează, expres, perioada determinată

a relațiilor de muncă de la 05 iunie 2020 – 05 septembrie 2020.

Corespunzător, ținând cont de perioada determinată a relațiilor de muncă de la

05 iunie 2020 – 05 septembrie 2020, prin ordinul Centrului Național Anticorupție

nr. 261ps din 02 septembrie 2020, s-a dispus eliberarea lui Terzi Alexandr din

serviciul Centrului Național Anticorupție, în temeiul art. 34 alin. (2) lit. c) din Legea

cu privire la Centrul Național Anticorupție nr. 1104/2002, la expirarea contractului

individual de muncă, de la 07 septembrie 2020. De asemenea, s-a reținut că apelantul

în temeiul art. 287 alin. (2) din Codul muncii, a fost preavizat despre faptul că, la 05

septembrie 2020, expiră perioada asigurării interimatului funcției de șef al

Serviciului evidențe speciale și căutarea persoanelor din cadrul DGCC, titularul

căreia este Doina Sergiu, fapt confirmat prin notificările nr. 08/4686 din 07 august

3

2020 și nr. 08/5048 din 20 august 2020, anexate la materialele cauzei.

Astfel, instanța de apel a conchis că normele imperative ale legislației muncii

expres prevăd survenirea încetării relațiilor de muncă la expirarea termenului

contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată, exceptând cazurile

în care, la expirarea termenului contractului individual de muncă pe durată

determinată, niciuna dintre părți nu a cerut încetarea lui și raporturile de muncă

continuă de fapt.

La 23 noiembrie 2023, Terzi Alexandr a depus recursul nemotivat împotriva

deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. La 15 martie 2023, a depus

recursul motivat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere

integrală a acțiunii. La 28 martie 2023, recurentul a înregistrat un recurs suplimentar,

formulând aceleași cerințe.

În motivarea recursului au fost invocate argumente și motive similar celor din

cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

La 28 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

intimatului.

La 05 aprilie 2023, Centrul Național Anticorupție a depus referință asupra

cererii de recurs, solicitând declararea acesteia ca fiind inadmisibilă.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în

redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

4

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 01 noiembrie 2022, dispozitivul fiind notificat participanților la proces prin poșta

electronică la 17 noiembrie 2022 (f.d. 169), iar decizia motivată le-a fost comunicată

la 16 februarie 2023 (f.d. 172, 173).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la 23 noiembrie 2022 (f.d. 182-184),

precum și a motivării recursului la 15 martie 2023 (f.d. 188-193), este în termen.

Examinând admisibilitatea recursului înaintat de Terzi Alexandr, completul de

judecată îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

5

De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului

trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul înaintat de Terzi Alexandr.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Terzi Alexandr se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6