3ra-534/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-534/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-534/23

2-20128588-01-3ra-27052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, Ec. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

27 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de către Ministerul Apărării,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Rotaru Natalia împotriva Ministerului Apărării și Agenției Asigurare Resurse și

Administrarea Patrimoniu a Ministerului Apărării cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2023, prin care

s-a respins apelul declarat de Ministerul Apărării și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 28 ianuarie 2022

c o n s t a t ă:

La 13 octombrie 2020, Rotaru Natalia, a depus acțiune de contencios

administrativ împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova și Agenției

Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu a Ministerului Apărării cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea a invocat că, din anul 2002 Rotaru Natalia este angajată în cadrul

Ministerului Apărării al Republicii Moldova în Orchestra Prezidențială a

Republicii Moldova.

La 13 februarie 2016, prin ordinul de repartiție nr.95 și a contractului de

locațiune nr.3/95 din 13.02.2016 i-a a fost predat în folosință apartamentul de

serviciu nr.95 et.8 din str. Vasile Lupu 61/1, doua odăi cu suprafața totală 58,1 m2

1

, odaia nr.1 suprafața -14,0 m2 , odaia nr.2 -12,7 m2 , suprafața total locativă- 26,7

m2.

La momentul repartizării apartamentului de serviciu componenta familiei a

fost la fel din 3 membri, dintre care un minor.

Prin scrisoarea nr.11/884 din 22 iulie 2020 i s-a adus la cunoștință faptul că,

la 13 iulie 2020 s-a desfășurat ședința Comisiei locative a Armatei Naționale, în

cadrul căreia s-a decis: familia Rotaru să predea apartamentul de serviciu cu 2 odăi,

deoarece la momentul actual componenta familiei este de 2 persoane (având la

întreținere doar un copil minor), cu repartizarea unui apartament de serviciu cu 1

odaie.

La 12 august 2020, a expediat cerere prealabilă prin care și-a exprimat

dezacordul cu Decizia emisă și a solicitat anularea deciziei Comisiei Locative a

Armatei Naționale din 13 iulie 2020.

La 07 octombrie 2020, a primit scrisoarea nr. 11/1167 din 29.09.2020 cu

extrasul din Procesul -verbal al ședinței Comisiei locative a Armatei Naționale nr.6

din 16.09.2020, prin care în rezultatul dezbaterilor Comisia a luat decizia de a

respinge cererea de anulare a deciziei Comisiei locative a Armatei Naționale din

13 iulie 2020.

Totodată, în acest sens, i s-a propus apartament de serviciu disponibil, nr.48

cu 1 odaie cu suprafața totală de 41,9 m.p., inclusiv locativă 14,3 m.p., în blocul

situat pe adresa mun. Chișinău str. N. Testimițeanu 3/16.

Reclamanta a relatat că, potrivit Regulamentului cu privire la modul de

acordare a locuințelor de serviciu administrate de către Ministerul Apărării și

unitățile militare ale Armatei Naționale, pct 5. prevede că locuințele de serviciu se

acordă militarilor prin contract, angajaților civili și membrilor familiilor lor, iar pct.

19 marchează că, locuințele de serviciu se acordă fără rând la decizia ministrului

apărării (vice ministrului) sau comandantului, conform propunerilor Comisiei

locative a Armatei Naționale (unității), proporțional, următoarelor categorii de

persoane: d) familiilor cu 3 copii și mai mulți, precum și mamelor singure, văduve.

În pct. 14 al prezentului Regulament, norma suprafeței locuibile în locuința de

serviciu constituie 9 m2 pentru fiecare persoană, iar surplusul suprafeței nu poate

depăși 12 m2 pentru o familie, suprafața locuinței în care locuim constă din 2 odăi

1 odaie -14 m2 și odaia 2-12,7 m2 , suprafața total locativă 26,7 m2 , iar conform

ordinului de repartiție nr.95 din 13.02.2016 la momentul repartizării

apartamentului de serviciu componenta familiei a fost la fel din 3 membri dintre

care un minor.

Reclamanta a afirmat că, decizia de a elibera locuința în termen de 15 zile

pentru a beneficia de o altă locuință este lipsită de temei din motiv că, nu a fost

propusă o altă locuință și nici examinată așa chestiune în cadrul ședinței Comisiei

locative a Armatei Naționale din 13.07.2020, conform extrasului din procesul-

verbal.

Deciziile Comisiei locative a Armatei Naționale ilegale și abuzive, având în

vedere situația de pandemie COVID-19, familia Rotaru cu componenta din 3

membri dintre care un minor va fi nevoită să elibereze locuința cu instalarea într-

un apartament cu 1 odaie, suprafața locativă 14,3 m.p, iar cadrul legal prevede 9

m2 pentru fiecare persoană.

2

Reclamanta a solicitat anularea deciziei din Procesul - verbal al ședinței

Comisiei locative a Armatei Naționale nr.4 din 13 iulie 2020 privind predarea

apartamentului de serviciu de către funcționara căpitan în rezervă Rotaru Natalia și

a deciziei din procesul - verbal al ședinței Comisiei locative a Armatei Naționale

nr.6 din 16 septembrie 2020 privind respingerea cererii de anulare a deciziei

Comisiei locative a Armatei Naționale nr.4 din 13 iulie 2020, cu propunerea

repartizării unui alt apartament de serviciu cu 1 odaie.

Prin hotărârea din 28 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis acțiunea depusă de Rotaru Natalia.

S-a anulat decizia Comisiei locative a Armatei Naționale, adoptată prin

procesul verbal nr. 4 din 13 iulie 2020 privind obligarea familiei Rotaru să predea

apartamentul de serviciu deținut, cu 2 odăi și decizia Comisiei locative a Armatei

Naționale, adoptată prin procesul verbal nr. 6 din 16 septembrie 2020 la

soluționarea cererii prealabile.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, Rotaru Natalia beneficiază

de locuință de serviciu în temeiul ordinului de repartiție nr.95 din 13.02.2016,

reclamantei fiindu-i repartizată locuința amplasată situată în mun. Chișinău, str.

Vasile Lupu nr.61/1, ap.95 cu suprafața totală de 58,1mp, având în componența

familiei fiicele Ilinca Ciobanu și Diana Rotaru.

Nataliei Rotaru i-a fost refuzată prelungirea contractului de locațiune și s-a

dispus eliberarea locuinței de serviciu, cu acordarea unui spațiu mai mic, din cauză

că în componența familiei Rotaru se află doar fiica minoră Diana, anul nașterii

2003.

Instanța de judecată nu a reținut nici un înscris sau probă care să ateste

componența familiei Rotaru, și potrivit căruia, Ilinca Ciobanu nu mai este membru

al acestei familii.

Instanța de judecată a apreciat eronată concluzia autorității publice pârâte că

odată ce copilul beneficiarului locuinței de serviciu a împlinit majoratul, acesta nu

mai poate fi considerat membru al familiei, calitatea de membru al familiei o poate

avea copilul (indiferent de vârsta acestuia), cu condiția că locuiește împreună cu

beneficiarul și întrețin o gospodărie în comun.

Decizia Comisie locativă a Armatei Naționale, adoptată prin procesul verbal

nr. 4 din 13 iulie 2020, a fost adoptată fără examinarea condițiilor prevăzute de

prevederile art. 22 și 85-93 Codul administrativ.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 15 februarie 2022,

Ministerul Apărării a declarat apel solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2023 s-a respins cererea

de apel depusă de Ministerul Apărării și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 28 ianuarie 2022.

La 06 martie 2023, Ministerul Apărării a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței

de apel, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Rotaru

Natalia.

La 23 mai 2023, Ministerul Apărării a depus recurs motivat.

3

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 martie 2024, s-a acordat

Ministerului Apărării termen de 7 zile, calculat din data notificării prezentei

încheieri, pentru a depune cererea de recurs motivată fie pe suport de hârtie,

semnată în original cu semnătură olografă de către recurent sau reprezentantul

împuternicit, sau, după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată,

expediată, cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program, și cu anexarea

înscrisului care confirmă veridicitatea semnăturii electronice.

La 25 martie 2024, Ministerul Apărării a depus recurs motivat cu semnătura

olografă.

În motivarea recursului, a susținut că, atât instanța de apel cât și instanța de

fond, nu elucidat și constatat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei.

Nu au administrate probe care ar confirma poziția intimatei, precum că,

actualmente în apartamentul de serviciu repartizat locuiește încă o persoană,

respectiv fiica mai mare care împreună cu beneficiarul (intimata) întreținând o

gospodărie în comun, ci doar a făcut mențiuni și trimitere la acte normative, care

în viziunea apelantului erau insuficiente în vederea probării faptului sus menționat.

Instanțele nu au luat în considerație norma prevăzută de art. 51 alin.(1) din

Codul familie, or, potrivit certificatului de nașterea copilului, Ciobanu Ilinca este

născută în anul 1993, aceasta depășit vârsta majoratului și nu mai poate fi invocat

faptul că aceasta se află la întreținerea intimatei.

Concluziile privind circumstanțele de fapt ale cauzei, ale instanțelor sunt

eronate.

Instanța de apel, verificând temeinicia și legalitatea hotărârii primei instanțe a

lăsat fără apreciere argumentele prezentate în susținerea cererii de apel formulate

de către Ministerul Apărării.

Astfel, instanța de apel nu și-a exercitat în deplină măsură obligația legală de

a motiva decizia luată și de a argumenta menținerea hotărârii primei instanțe, în

acest sens, fiind încălcat dreptul de a auzit, or, dreptul în cauză include nu doar

posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar și de obligația instanței de a

răspunde în motivarea sa într-un mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile

formulate.

La 07 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, cu toate

acestea intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural și nu a depus referință.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea

nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea

cererii de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării

acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

4

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul decizia contestată la 22

februarie 2023 în ședință publică.

Din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel a notificat recurentului

dispozitivul deciziei la 23 februarie 2023, iar decizia motivată la 11 mai 2023, prin

intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin comunicările anexate la

dosar (f.d 122/124).

Astfel, recursul este depus cu respectarea prevederilor art.245 din Codul

administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea

nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință

nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

5

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul

administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de

seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări

de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la

operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023).

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38;

Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). 7 La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către

Ministerul Apărării.

6

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Ministerul Apărării, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7