2r-476/23 — privind desfacerea căsătoriei si stabilirea domiciliului copilului minor

2r-476/23 — privind desfacerea căsătoriei si stabilirea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2r-476/23

2-13144238-01-2r-02112023

prima instanța: Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău (Jud. Gh. Gorun)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud. M. Guzun, F. Sîrbu, V. Buhnaci)

instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (Jud. V. Guzun, V. Sîrbu, D. Dulghieru)

D E C I Z I E

20 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de către avocatul Adrian Istrati, în numele și interesele

lui Tarek Rahmo,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tarek Rahmo împotriva

Elenei Rahmo cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului

minor,

împotriva încheierii din 16 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de avocatul Adrian Istrati, în

interesele lui Tarek Rahmo, împotriva încheierii din 03 noiembrie 2021 Curții de Apel

Chișinău și a deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 octombrie 2013, Tarek Rahmo a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Elenei Rahmo cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului

copilului minor.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, cererea

de chemare în judecată depusă de Tarek Rahmo s-a admis integral. S-a desfăcut căsătoria

dintre Tarek Rahmo și Elena Rahmo, înregistrată la data de XX noiembrie XXX de către

OSC XXXX, mun. XXXX, sub numărul XXX. La eliberarea certificatului de divorț s-a

încasat taxa de stat în folosul statului din contul lui Tarek Rahmo în suma de 200 lei, iar

Elena Rahmo s-a eliberat de achitarea taxei de stat. Fiica minoră XXX XXXX, a.n. XX

martie XXXX, s-a lăsat la întreținerea și educarea mamei Elena Rahmo.

La 16 iunie 2021, prin intermediul serviciului poștal (f.d.18), Elena Rahmo și

reprezentantul acesteia, avocatul Vlad Vlaicu, au declarat apel împotriva hotărârii din

27 noiembrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, solicitând repunerea în termen,

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu restituirea cauzei la rejudecare în

instanța de fond, în alt complet de judecată (f.d.14/16).

Prin încheierea din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a repus în termen

cererea de apel declarată de Elena Rahmo, împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2013 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. S-a acceptat spre examinare cererea de apel

declarată de apelanta Elena Rahmo, împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2013 a

1

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, și s-a intentat procedura de apel, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată înaintată de Tarek Rahmo împotriva lui Elena Rahmo,

privind desfacerea căsătoriei.

Prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat hotărârea din 27

noiembrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, și s-a remis cauza la rejudecare

în prima instanță la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 25 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis

parțial acțiunea depusă de Tarek Rahmo. S-a desfăcut căsătoria, încheiată la XX

noiembrie XXX, între Tarek Rahmo și Elena Rahmo, trecută în registrul actelor de stare

civilă de către OSC XXXX, mun. XXXX sub nr.XX. Pentru înregistrarea desfacerii

căsătoriei și eliberarea certificatului de desfacere a căsătoriei în Oficiul de Stare Civilă

se încasează de la Tarek Rahmo în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1000 %

care constituie suma de 200 de lei. În partea stabilirii domiciliului copilului minor XXX

XXX acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 18 mai 2023, cât și la 19 mai 2023,

prin intermediul poștei electronice (f.d.113; 115), avocatul Mihai Garaba, acționând în

interesele Elenei Rahmo a declarat apel nemotivat, împotriva hotărârii din 25 aprilie 2023

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii prin care acțiunea civilă să fie respinsă

integral.

Ulterior, la 24 august 2023, avocatul Mihai Garaba, acționând în interesele Elenei

Rahmo a depus cerere de retragere a apelului declarat la 18 mai 2023, împotriva hotărârii

din 25 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul

declarat de avocatul Mihai Garaba în interesele Elenei Rahmo, împotriva hotărârii din 25

aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare

în judecată înaintată de Tarek Rahmo împotriva lui Elena Rahmo cu privire la desfacerea

căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor.

La 26 iunie 2023, avocatul Adrian Istrati, acționând în interesele lui Tarek Rahmo

în temeiul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a deciziei din 22

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea

încheierii și a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie

menținută hotărârea din 27 noiembrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin încheierea din 16 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire declarată de avocatul Adrian Istrati, în interesele lui

Tarek Rahmo, împotriva încheierii din 03 noiembrie 2021 Curții de Apel Chișinău și a

deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Tarek Rahmo împotriva lui Elena Rahmo cu privire la

desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor (f.d. 139/146).

La 30 octombrie 2023, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, avocatul Adrian Istrati, acționând în interesele lui

Tarek Rahmo a declarat recurs împotriva încheierii din 16 octombrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea încheierii instanței de

revizuire, admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare în prima instanță.

2

În susținerea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței,

similare celor cuprinse în cererea de revizuire.

La 02 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin intermediul poștei

terestre (f.d.184), în adresa Elenei Rahmo, iar prin intermediul poștei electronice

(f.d.185), în adresa reprezentantului acesteia, avocat Mihai Garaba, copia recursului

declarat de către avocatul Adrian Istrati, în numele și interesele lui Tarek Rahmo,

împotriva încheierii din 16 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, pentru cunoștință.

Însă, până la examinarea recursului nu au făcut uz de dreptul procedural de a depune

referințe referitor la argumentele recursului.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție constată că, instanța de apel a pronunțat încheierea contestată la 16

octombrie 2023, iar potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.8193, rezultă

că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților, copia încheierii din 16

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.176), însă date referitor la recepționarea

de către recurent a încheierii, la materialele cauzei lipsesc.

Prin urmare, recursul declarat de avocatul Adrian Istrati, în numele și interesele lui

Tarek Rahmo, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții

de Apel Chișinău, la 30 octombrie 2023, este în termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul

Adrian Istrati, în numele și interesele lui Tarek Rahmo, urmează a fi admis, cu emiterea

unei noi decizii sub formă de încheiere prin care se fie respinsă ca inadmisibilă cererea

de revizuire depusă de avocatul Adrian Istrati, în numele și interesele lui Tarek Rahmo,

împotriva încheierii din 03 noiembrie 2021 Curții de Apel Chișinău și a deciziei din 22

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial încheierea, soluționând prin decizie problema în fond.

Din materialele cauzei se denotă că, prin încheierea din 16 octombrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de avocatul

Adrian Istrati, în numele și interesele lui Tarek Rahmo, împotriva încheierii din 03

noiembrie 2021 Curții de Apel Chișinău și a deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Întru consolidarea soluției, instanța de revizuire a conchis că, în speță nu este

identificat nici un temei legal prevăzut de art.449 din Codul de procedură civilă, pentru

revizuirea deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Or, instanța de revizuire a considerat că, circumstanțele invocate de revizuent nu

constituie temei pentru revizuirea hotărârii, iar legea exhaustiv prevede cazurile în care

aceasta se declară.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că cererea de

revizuire depusă de Adrian Istrati, în numele și interesele lui Tarek Rahmo nu are o bază

legală și nici probatorie, fiind una nefondată, raportând circumstanțele pricinii la cadrul

legal pertinent, instanța de revizuire ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează

a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

3

Or, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil

o încălcare a principiului securității raporturilor juridice, ceea ce este inadmisibil.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că concluzia

instanței de revizuire este eronată, contrar normelor procedurale, din următoarele

considerente.

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă

reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor

judecătorești trebuie supuse unei analize stricte. Totodată, revizuirii îi sunt caracteristice

următoarele particularității și anume: este o cale de atac extraordinară pusă de lege la

dispoziția persoanelor interesate, obiectul al revizuirii este actul judecătoresc de

dispoziție irevocabil, precum și faptul că este o cale condiționat suspensivă de executare

silită.

Relevante la acest aspect sunt dispozițiile art.3 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării

cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești

(hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile

prevăzute de lege.

Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca

rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare a noii

legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede altfel.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi, anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește

sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

Prin Legea nr.17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-a stabilit

categoriile de acte judecătorești de dispoziție care pot fi separat supuse revizuirii.

Astfel, prevederile art.446 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă stabilesc că,

pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare

a procesului conform art.265 lit. c) și d) precum și cele prin care se respinge acțiunea ca

fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se

referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun

revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei

căi de atac.

În conformitate cu art. 448 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau

casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a

modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 450 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanță emite încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că, revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

4

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de

lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui

litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai

în cazuri strict determinate.

Prin urmare, revizuirii îi sunt caracteristice următoarele particularități: este o cale

de atac extraordinară pusă de lege la dispoziția persoanelor interesate, iar obiect al

revizuirii este actul judecătoresc de dispoziție irevocabil, prin care instanța s-a expus

asupra fondului cauzei.

Din textul cererii de revizuire, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată că revizuentul solicită revizuirea încheierii din 03 noiembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, prin care s-a repus în termen cererea de apel declarată de Elena Rahmo,

împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău

(f.d.40/43), și a deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată hotărârea primei instanțe, și s-a remis cauza la rejudecare în prima instanță la

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în alt complet de judecată (f.d.73/78), invocând

temei de revizuire art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Așadar, la caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,

încheierea din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a repus în termen

cererea de apel declarată de Elena Rahmo, împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2013 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, nu cade sub incidența dispozițiilor judecătorești

care pot fi supuse revizuirii. Or, în sensul prevederilor art.446 alin.(2) din Codul de

procedură civilă, se supun revizuirii actele de dispoziție ale instanțelor de judecată care

se referă la fondul cauzei, pe când, la caz, cu aplicarea art.116 din Codul de procedură

civilă, s-au rezolvat chestiuni de procedură, dar nu de fond.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, din

interpretarea normelor de drept enunțate mai sus, este de înțeles că, nu pot fi supuse

revizuirii deciziile instanței de apel sau recurs, prin care s-a dispus rejudecarea cauzei

(art. 385 lit. d), art. 429 alin. (4), art. 445 alin. (1) lit. c) și c1) din Codul de procedură

civilă, art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ).

În conformitate cu art.385 din Codul de procedură civilă, instanța de apel, după ce

judecă apelul, este în drept: a) să respingă apelul și să mențină hotărârea primei instanțe;

b) să admită apelul și să modifice hotărârea primei instanțe; c) să admită apelul și să

caseze integral sau parțial hotărârea primei instanțe, emițând o nouă hotărâre; d) să

admită apelul, să caseze integral hotărârea primei instanțe și să trimită cauza spre

rejudecare în primă instanță doar în cazul în care s-au încălcat temeiurile prevăzute la

art.388 alin.(1) lit.d) și i). La solicitarea participanților la proces, instanța de apel poate

trimite cauza spre rejudecare în prima instanță doar o singură dată, în cazul prevăzut la

art.388 alin.(1) lit.b); e) să admită apelul și să caseze integral sau parțial hotărârea primei

instanțe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă există

temeiurile prevăzute la art.265 și 267.

Conform art.429 alin.(4) lit.a) din Codul de procedură, deciziile de trimitere a cauzei

la rejudecare care nu se supun niciunei căi de atac.

Astfel, la caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că decizia

din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, nu cade sub incidența dispozițiilor

judecătorești care pot fi supuse revizuirii, or, prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, instanța de apel a dispus în temeiul art. 385 lit. d) din Codul de procedură

5

civilă, casarea hotărârii din 27 noiembrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

restituind la rejudecare în prima instanță la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în alt

complet de judecată, prin urmare, aceasta conform art.429 alin.(4), lit.a) din Codul de

procedură civilă, nu se supune nici unei căi de atac.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că în mod eronat Curtea de Apel Chișinău a examinat fondul

revizuirii, prin urmare recursul urmează a fi admis și de a casa încheierea din 16

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi decizii sub formă de

încheiere prin care va respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de

avocatul Adrian Istrati, în numele și interesele lui Tarek Rahmo, împotriva încheierii din

03 noiembrie 2021 Curții de Apel Chișinău și a deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tarek

Rahmo împotriva lui Elena Rahmo cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea

domiciliului copilului minor.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. c), art. 428, art. 446, art. 448 și art.453

alin. (1) lit. a), (3) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de avocatul Adrian Istrati, în numele și interesele lui

Tarek Rahmo.

Se casează încheierea din 16 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, și se emite

o nouă decizie sub formă de încheiere prin care:

Se respinge, ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de avocatul Adrian

Istrati, în numele și interesele lui Tarek Rahmo, împotriva încheierii din 03 noiembrie

2021 Curții de Apel Chișinău și a deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tarek Rahmo împotriva

Elenei Rahmo cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului

minor.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

6