2ra-382/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie

Dosarul nr. 2ra-382/23 2-21001623-01-2ra-13032023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Ciubotaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. R. Pulbere, V. Mihaila, A. Pahopol) ÎNCHEIERE 20 martie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând admisibilitatea recursului declarat de Bezedica-Guzun Diana, reprezentată de avocatul Coșleț Petru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bezedica-Guzun Diana împotriva lui Iapără Emanoil cu privire la repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Bezedica-Guzun Diana, reprezentată de avocatul Coșleț Petru și a fost menținută hotărârea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La data de 04 ianuarie 2021, Bezedica-Guzun Diana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iapără Emanoil cu privire la repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 02 august 2018 în jurul orei 13:08 a fost implicată într-un accident rutier, iar vinovat de producerea acestuia, a fost recunoscut Iapără Emanoil, fapt stabilit prin procesul-verbal și decizia agentului constatator din 15 august 2018. Reclamanta a indicat că, invocând dezacordul cu procesul-verbal și decizia agentului constatator din 15 august 2018, Iapără Emanoil la 03 septembrie 2018 a depus contestație. Totodată, reclamanta a menționat că, prin hotărârea din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, menținută prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, contestația a fost respinsă. Reclamanta a relatat că, în cadrul proceselor enunțate a fost asistată de avocatul Coșleț Petru, în temeiul contractului de reprezentare, în baza căruia i-a achitat suma de 7 000 de lei, cu titlu cheltuieli de asistență juridică, însă care nu au fost încasate în cadrul procesului contravențional.

Bezedica-Guzun Diana a opinat că, a fost prejudiciată moral, pe care-l estimează la suma de 10 000 de lei. Or, în urma accidentului rutier, a avut stări de stres, anxietate, insomnie. Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 514, 512, 1398, 1416, 1422, 2036, 1423, 2037 din Codul civil. Prin hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea și s-a încasat de la Iapără Emanoil în beneficiul Dianei Bezedica-Guzun suma de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în cauza contravențională nr. 5r-777/2019, în rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 30 noiembrie 2021 Bezedica-Guzun Diana, reprezentată de avocatul Coșleț Petru, a declarat apel nemotivat, iar la data de 20 iunie 2022 a declarat apel motivat împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Bezedica-Guzun Diana, reprezentată de avocatul Coșleț Petru și a fost menținută hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că pentru a dispune repararea prejudiciului moral, trebuie de demonstrat că fapta cauzatoare de asemenea prejudiciu este recunoscută de lege ca una care îndreptățește prejudiciul, precum și prezentarea anumitor probe după cum sugerează art. 118 Cod de procedură civilă.

Instanța de apel a accentuat că, pretenția privind compensarea cheltuielilor de judecată, just a fost admisă în parte, fiind încasată doar suma de 3 000 de lei. Totodată, în ce privește certitudinea cheltuielilor de asistență juridică, anume plata sumei de 7 000 de lei, instanța de apel a reținut că relațiile contractuale dintre reclamant și avocatul acestuia nu au fost stabilite, or, la materialele cauzei nu a fost anexat contractul de asistență juridică încheiat între reclamant și avocat, lista detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful și orarul), precum și darea de seamă pentru lucrul efectuat în baza contractului, din care considerente nu este posibil de a stabili cert în legătură cu care cauză contravențională au fost suportate cheltuielile de asistență juridică pretinse de reclamant.

La data de 23 februarie 2023, Bezedica-Guzun Diana, reprezentată de avocatul Coșleț Petru, a declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și parțial a hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului s-a invocat că la adoptarea hotărârilor, instanțele ierarhic inferioare eronat au interpretat materialul probator, iar pe cale de consecință eronat au interpretat și aplicat legea materială. Suplimentar, a invocat că instanțele de judecată nu au explicat, din care motive nu au admis în calitate de probe bonul de plată seria QL, nr. 689008 din 17 ianuarie 2020, precum și certificatul din 16 iunie 2021 eliberat de executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 22 noiembrie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentei Bezedica-Guzun Diana, prin intermediul oficiului poștal și reprezentantului său, avocatul Coșleț Petru, prin intermediul poștei electronice, la data de 26 decembrie 2022 (f.d. 130). Astfel, recursul, declarat la 23 februarie 2023, este în termen. La data de 13 martie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului Iapără Emanoil, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

154). Referință nu a fost depusă. Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Bezedica-Guzun Diana, reprezentată de avocatul Coșleț Petru, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bezedica-Guzun Diana, reprezentată de avocatul Coșleț Petru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Bezedica-Guzun Diana, reprezentată de avocatul Coșleț Petru, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Bezedica- Guzun Diana, reprezentată de avocatul Coșleț Petru, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Bezedica-Guzun Diana, reprezentată de avocatul Coșleț Petru, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi