2r-32/24 — incasarea prejudiciului material si moral

2r-32/24 — incasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2r-32/24

2-22077011-01-2r-18012024

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: I. Pulbere)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Panov, A. Braga, V. Mihaila)

D E C I Z I E

13 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Componența completului, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de Plămădeală Iurie,

în cauza civilă, în procedură de examinarea a cererilor cu valoare redusă, la cererea

de chemare în judecată depusă de Plămădeală Iurie împotriva Întreprinderii Municipale

de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 cu privire la încasarea prejudiciului material,

recuperarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituit apelul declarat de Plămădeală Iurie ca fiind depus în afara termenului legal,

iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen,

c o n s t a t ă:

La data de 01 iunie 2022, Iurie Plămădeală, a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr.20

privind încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 09 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

acceptată în procedură scrisă de examinare a cererilor cu valoare redusă cererea de

chemare în judecată depusă de Plămădeală Iurie.

Prin hotărârea din 08 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cerere

de chemare în judecată depusă de Iurie Plămădeală s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 10 ianuarie 2023,

apelantul Iurie Plămădeală, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 08 decembrie 2022, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii contestate cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin încheierea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit

apelul declarat de Iurie Plămădeală ca fiind depus în afara termenului legal, iar apelantul

nu a solicitat repunerea în termen.

1

La 21 decembrie 2023, Iurie Plămădeală a declarat recurs împotriva încheierii

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 15 noiembrie

2023 a Curții de Apel Chișinău, cu soluționarea prin decizie problema respectivă.

În motivarea recursului Iurie Plămădeală a indicat că a recepționat dispozitivul

hotărârii primei instanțe prin intermediul oficiului poștal la 20 decembrie 2022, iar

apelul nemotivat a fost depus la 01 ianuarie 2023, adică în termenul prevăzut de lege, or,

termenul limită de declarare a apelului era 20 ianuarie 2023.

Consideră că, prin restituirea cererii de apel i-a fost încălcat dreptul la un proces

echitabil și dreptul de ași exercita calea de atac.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele cauzei atestă că încheierea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată la 06 decembrie 2023 la adresa poștală a lui Iurie Plămădeală

(f.d. 48) dar date care ar confirma recepționarea acestuia la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 21 decembrie 2023 este în termen.

La 18 ianuarie 2024 în adresa intimatului ÎMGFL nr. 20 a fost expediată copia

recursului declarat de Iurie Plămădeală, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței (f.d.63).

Prin referința depusă la data de 19 februarie 2024, ÎMGFL nr.20 a solicitat

respingerea recursului declarat de Iurie Plămădeală și menținerea încheierii din 15

noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,

pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu

menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de

a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă

legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în

cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

2

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Din materialele cauzei rezultă că la 08 decembrie 2022 Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a respins acțiunea depusă de

Iurie Plămădeală.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 10 ianuarie 2023 Iurie Plămădeală

a depus cerere de apel nemotivată și netimbrată. Totodată, a indicat apelantul că apelul

motivat îl va prezenta ulterior după ce va lua cunoștință cu hotărârea integrală a primei

instanțe, fără însă a solicita repunerea în termen a apelului.

Ca urmare, prin încheierea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituit apelul declarat de Iurie Plămădeală ca fiind depus în afara termenului legal, iar

apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul legal

aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă

soluția instanței de apel de restituire a cererii de apel depusă de Iurie Plămădeală, în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, deoarece cererea de apel a

fost depusă peste termenul de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii

prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Or, după cum rezultă din actele cauzei, dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost

pronunțat la 08 decembrie 2022, iar cererea de apel (nemotivată și netimbrată) a fost

depusă de către Iurie Plămădeală la 10 ianuarie 2023, pe când termenul-limită de

depunere a apelului a expirat la 09 ianuarie 2023 inclusiv (dat fiind faptul că 07 ianuarie

2023 și 08 ianuarie 2023 au fost zile nelucrătoare).

Totodată, în conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se

anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie

efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să

fie prezentate documentele respective etc.).

Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului poate fi

restabilit dacă persoanele îndreptățite prin cerere invocă această solicitare. La cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului

de procedură. Prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de către instanță a

temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea neîntemeiată în termenul de

apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

La caz se constată că apelul a fost depus de către Iurie Plămădeală peste termenul

legal de atac, însă apelantul nu a solicitat repunerea în termen a apelului, printr-o cerere

formulată în condițiile art. 116 din Codul de procedură civilă, cu indicarea motivelor și

prezentarea probelor întru confirmarea imposibilității depunerii apelului în termenul

legal. Or, repunerea în termenul de atac se face de către instanța de judecată doar în

cazurile și în ordinea strict reglementată de art. 116 din Codul de procedură civilă, care

cert, expres și imperativ stipulează că repunerea în termen a actului de procedură poate

fi efectuată doar la cererea persoanei care o solicită și cu anexarea probelor ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului.

3

Prin urmare, Iurie Plămădeală, contestând hotărârea primei instanțe peste termenul

legal de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului, trebuia să depună diligența și să

întreprindă măsurile necesare pentru a-și proteja drepturile de acces la instanță prin

depunerea unei cereri de repunere în termen a apelului, cu anexarea probelor

justificative care să confirme imposibilitatea depunerii cererii de apel în termenul de

atac prevăzut de lege. Or, instanța de apel nu era în drept din oficiu să dispună acest

fapt, fără ca apelanții să înainteze personal această solicitare.

Subsecvent, în conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la

proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei

împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin

intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea

de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de

gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Conform art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă, citația sau înștiințarea se

trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.

Potrivit art. 105 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și înștiințarea

se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită

de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în

partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie instanței.

Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmânează personal contra semnătură

pe cotor.

Nu pot fi reținute argumentele lui Iurie Plămădeală invocate în cererea de recurs

precum că despre emiterea hotărârii primei instanțe a aflat la 20 decembrie 2022 când a

recepționat dispozitivul hotărârii prin intermediul oficiului poștal. Iar la 10 ianuarie

2022 a depus cererea de apel. Respectiv, termenul de 30 de zile pentru depunerea

apelului urmează să fie calculat începând cu 20 decembrie 2022, când i s-a comunicat

actul judecătoresc.

Or, legislația procesual civilă în vigoare cert stipulează că indiferent de faptul dacă

partea a fost sau nu prezentă la pronunțarea dispozitivului hotărârii, termenul de

declarare a apelului de 30 de zile prevăzut la art. 362 din Codul de procedură civilă

curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel, dar nu

de la data recepționării (comunicării) actului judecătoresc sau încetării circumstanțelor

care au dus la omiterea termenului de procedură.

Mai mult ca atât, Iurie Plămădeală a cunoscut că prezenta cauză civilă va fi

examinată în procedură scrisă de examinare a cererilor cu valoare redusă, fără

participarea părților în proces, recepționând încă la data de 27 iunie 2022 încheierea

primei instanțe din 09 iunie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție a

corespondenței nr. DS800659125AS (f.d. 29).

Completul de judecată notează că, în încheierea de acceptare spre examinare este

punctat despre faptul că examinarea cauzei se va realiza în procedura cererilor cu

valoare redusă.

Circumstanțele menționate, denotă faptul că Iurie Plămădeală a cunoscut că

prezenta cauză se află pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind cel care a

inițiat procesul de judecată, însă cu toate acestea, contrar dispozițiilor art. 362 din Codul

4

de procedură civilă, ultimul nu și-a valorificat dreptul de a efectuat actul de procedură în

termenul legal și nici nu a solicitat repunerea în termen a acestuia prin prisma art. 116

din Codul de procedură civilă.

La acest capitol se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, care reglementează că, participanții la proces sunt obligați să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste

drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de

legislația procedurală civilă.

Dat fiind cele relatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră drept întemeiată și legală încheierea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Completul de judecată reține că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa promovează, cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a

se interesa de soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și

desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van

Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă a părților și are

menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea în termen poate fi admisă

doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația în care partea când

înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe pertinente și admisibile

în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și art. 362 din Codul de procedură civilă, prin care s-ar

dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din motive întemeiate.

Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele inserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi

ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în

lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un proces

echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei

din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03

aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că deși în speță nu era

vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma

admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci

de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-

un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

5

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Iurie Plămădeală.

Se menține încheierea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, în procedură de examinarea a cererilor cu valoare redusă, la cererea de chemare

în judecată depusă de Plămădeală Iurie împotriva Întreprinderii Municipale de

Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 cu privire la încasarea prejudiciului material,

recuperarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

6