2ra-907/23 — incasarea salariului si repararea prejudiciului moral

2ra-907/23 — incasarea salariului si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-907/23

2-21129438-01-2ra-30062023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. M. Alexei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cotruță, I. Țurcan, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

06 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de Grigorii Gavriluța,

reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Grigorii

Gavriluța împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Adenosar” cu privire la

încasarea salariului, pierderilor cauzate pentru neachitarea salariului și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Grigorii Gavriluța, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot,

și s-a menținut hotărârea din 10 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

constată:

La data de 26 august 2021, Grigorii Gavriluța a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Adenosar” cu privire la încasarea salariului, pierderilor

cauzate pentru neachitarea salariului și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 16 iunie 2016 Grigorii

Gavriluța a fost angajat de către compania SRL ,,Adenosar” în calitate de șofer de

rute internaționale, fapt care se confirmă prin înscrierea din Carnetul de muncă

eliberat pe numele reclamantului și Ordinul nr.16/06-С din 16 iunie 2016. În

obligația reclamantului intra transportarea diferitor mărfuri, garnituri, iar uneori și

mijloace de transport (remorci). Pentru realizarea atribuțiilor de serviciu, Grigorii

Gavriluța ca și alți șoferi de curse internaționale din cadrul companiei erau salarizați

în modul următor: pentru fiecare cursă (deplasarea din Republica Moldova - spre

Germania sau alte state și respectiv vice-versa reîntoarcerea din statul străin spre

Republica Moldova) fiecare kilometru parcurs era achitat cu 0,10 euro/km.

Suplimentar, pentru fiecare încărcătură angajatorul a stabilit un adaos de 15 euro

(reieșind din considerentul că lucru presupunea atenție la integritatea bunurilor

transportate).

A indicat că salariul lunar plus adaosurile șoferului constituia între 1 100 – 1

200 de euro, deoarece într-o lună se efectuau aproximativ câte 2 curse cu o remunerare

de (500- 600 euro/cursa). În scopul ascunderii cuantumului salariului real și pentru a

nu fi impozitați de stat în întregime administrația SRL ,,Adenosar” indica în

contractele de muncă a șoferilor un salariu denaturat de aproximativ 2 000 de lei, în

circumstanțele în care o cursă durează până la 14 zile de muncă (transportare,

așteptarea devamării, perfectarea actelor necesare, alte acțiuni) și nu poate fi achitat

cu asemenea sumă simbolică de 2 000 de lei.

A indicat că a activat în cadrul SRL ,,Adenosar” până în luna iunie 2019, atunci

când administrația companiei a refuzat să achite salariul pe luna mai 2019. Astfel, în

luna mai 2019, Grigorii Gavriluța a realizat ultima cursă Republica Moldova -

Germania și respectiv vice-versa Germania – Republica Moldova, țară din care a

transportat cu camionul Scania de culoare roșie cu nr.XXXXX în folosul companiei

o remorcă nouă de tip Schmitz care valorează peste 35 000 de euro. La staționarea în

Cehia, atunci când reclamantul a oprit la parcare pentru necesități personale, doi

indivizi au rupt sigiliul lateral la cele două roți de rezervă din spate a remorcii și le-

au sustras. În acest sens, la întoarcere spre camion văzând lipsa acestor roți și sigiliul

rupt pe asfalt, reclamantul a sunat angajatorului și a comunicat ce s-a întâmplat și că

va chema poliția, la care administratorul a solicitat ca în nici un caz să nu cheme

poliția. Necătând la indicația angajatorului, reclamantul totuși a chemat poliția, care

a întocmit un șir de acte inclusiv un act care constata dreptul SRL ,,Adenosar” de a

încasa despăgubiri de 40 000 de crone, cu condiția că compania îndeplinea anumite

formalități până la 7 iulie 2019, fapt care SRL ,,Adenosar” nu l-a realizat. Din teama

că la data incidentului, poliția care va veni la fața locului și va solicita deschiderea

remorcii unde se aflau 2 garnituri cu cablaje (care au fost descărcate ulterior în Orhei)

și alte 2 garnituri (descărcate în Chișinău) care nu erau permise a fi transportate

conform regulilor (până când remorca nu era înregistrată oficial și a trecut verificarea

tehnică), astfel de fapt SRL ,,Adenosar”, fără a comunica reclamantului, l-a pus în

pericol. Conform foii de parcurs din 24 mai 2019 s-a constatat că reclamantul a

efectuat o cursă de 5 273 kilometri, pentru care SRL ,,Adenosar”, datora: salariu de 5

272 km x 0,10 euro/ km = 527,20 de Euro (echivalentul a 10921,55 de lei). Adaosul

salarial încărcături x 15 euro / încărcătura = 60 de euro (1243,44 de lei).

La începutul lunii iunie 2019 atunci când urma a fi achitat salariul și adaosul

de companie, ultimii au început să-l preseze pe Grigorii Gavriluța să întoarcă valoarea

celor două roți sustrase de persoane neidentificate în Cehia, declarând că el urmează

să răspundă material pentru dispariția roților și că nu-i interesează că nu este vinovat.

La data de 01 iulie, 02 iulie și ulterior 08 iulie 2019 administrația SRL

,,Adenosar” a început să-l amenințe pe reclamant expediind prin programa WhatsApp

2 mesaje prin care îl presează să întoarcă banii pentru anvelopele sustrase în suma de

1 040 de euro și invocă suplimentar o sumă inventată de 466 de euro (drept restanță

la un avans dintr-un salariu), la care reclamantul refuză aceste achitări solicitând

prezentarea dărilor de seama pe ultimele două luni de la contabilitate în privința

verificării restanței susmenționate. Așadar, este cert că SRL ,,Adenosar” începând cu

01 iunie 2019 până în prezent 25 august 2021 nu a achitat salariul de 527 de euro

(echivalentul a 10 921,55 de lei conform cursului BNM de la 25 august 2021)

acumulând până la moment pierderi cauzate de neachitarea la timp a salariului în

mărime de 112,44 de euro, echivalentul a 2330,21 de lei. Nici somația din 04 ianuarie

2021 privind achitarea amiabilă a salariului, cu regret nu a dat efect, deoarece pârâta

nu a oferit nici un răspuns în acest sens, motiv pentru care adresarea în instanță este

unica soluție eficientă.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată; încasarea din contul SRL

,,Adenosar” în beneficiul reclamantului a salariului pentru luna mai 2019 în mărime

de 527 de euro, echivalentul a 10 921,55 de lei; a pierderilor cauzate de neachitarea

la timp a salariului în mărime de 112,44 de euro, echivalentul a 2 330,21 de lei; a

adaosului la salariu în mărime de 60 de euro, echivalentul a 1 243,44 de lei; încasarea

prejudiciului moral în mărime de 500 de euro, echivalentul a sumei de 10 362 de lei

precum și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei.

Prin hotărârea din 10 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

La data de 14 februarie 2022 Grigorii Gavriluța, reprezentat de avocatul

Veaceslav Ropot, a declarat apel nemotivat, iar la data de 30 august 2022 a declarat

apel motivat împotriva hotărârii din 10 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond

cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie

admisă integral.

Prin decizia din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Grigorii Gavriluța, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot și a fost

menținută hotărârea din 10 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că la 26 iunie 2019

reclamantul a semnat cererea de demisie în care a indicat că nu are pretenții față de

angajator. Aceleași circumstanțe se confirmă inclusiv și prin adeverința eliberată de

SRL „Adenosar” nr.21/11/4 din 11 noiembrie 2013.

Instanța de apel a apreciat critic alegația apelantului precum că a fost stabilit

plata unei sume salariale de 0,10 Euro/per Km, deoarece astfel de angajament nu este

regăsit în contractul părților, iar pe de altă parte contractul individual de muncă,

art.873 Cod civil (corespondent textului de lege în redacția anterioară) stabilesc că

obligațiile pecuniare se exprimă doar în monedă națională.

Reieșind din cele relatate, instanța de apel a concluzionat că pretenția

reclamantului de încasare a salariului de 527 Euro, pentru luna mai 2019 - este

neîntemeiată, în condițiile în care lipsesc restanțe salariale, iar instanța de fond

întemeiat a respins această pretenție.

Instanța de apel a reținut că s-a stabilit cu certitudine că angajatorul nu are

careva datorii salariale față de Grigorii Gavriluța, respectiv, cerința cu privire la

încasarea din contul SRL „Adenosar” în beneficiul reclamantului a pierderilor

cauzate de neachitarea la timp a salariului în mărime de 112,44 de euro, echivalentul

a 2330,21 de lei corect a fost respinsă ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Chișinău a reținut că în speță nu s-a constatat că reclamantului

i s-ar fi cauzat un prejudiciu moral, în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de muncă,

din aceste considerente prima instanță în mod întemeiat a respins această cerință ca

fiind nejustificată.

La data de 21 iunie 2023 Grigorii Gavriluța, reprezentat de avocatul Veaceslav

Ropot, prin intermediul oficiului poștal, a declarat recurs împotriva deciziei din 21

martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei la

rejudecare în Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele de judecată au interpretat

greșit prevederile art. 7 alin. (1) și (2), alin. (4) lit. a), art. 9 alin. (1) lit. d), art. 10

alin. (2) lit. h), art. 330 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 21 martie

2023.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

expediată în adresa recurentului Grigorii Gavriluța, prin intermediul oficiului poștal,

la data de 25 aprilie 2023 (f.d.210, Vol. I) și reprezentantului său, avocatul Veaceslav

Ropot, prin intermediul poștei electronice, la data de 21 aprilie 2023 (f.d. 209, Vol.

I).

Astfel, recursul, declarat la 21 iunie 2023, este în termen.

La data de 03 iulie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei

SRL „Adenosar”, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 10, Vol. II).

Prin referința depusă la 25 iulie 2023, SRL „Adenosar”, a solicitat declararea

recursului ca fiind inadmisibil sau respingerea recursului și menținerea deciziei

instanței de apel.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de Grigorii Gavriluța, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, a fost depus până la

data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Grigorii Gavriluța, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat

asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se

circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie

capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții

contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Grigorii Gavriluța,

reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Grigorii

Gavriluța, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Grigorii Gavriluța, reprezentat de avocatul Veaceslav

Ropot, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi