2ra-1659/22 — încasarea datoriei

2ra-1659/22 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1659/22

2-18166054-01-2ra-23112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Crigan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

DECIZIE

06 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de Fiodor Ghelici,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială

,,Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Fiodor Ghelici cu privire

la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Fiodor Ghelici și a fost menținută hotărârea din 09 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 22 iunie 2018, BC „Moldova-Agroindbank” SA a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Fiodor Ghelici cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, conform contractului de credit nr. S071010 din

03 decembrie 2007, Fiodor Ghelici a primit de la BC „Moldova-Agroindbank” SA

(filiala Miron Costin) un credit în sumă de 300 000 de lei pentru reparația casei de

locuit, cu termenul final de rambursare la data de 02 decembrie 2022.

A susținut că, Fiodor Ghelici nu și-a onorat obligațiile contractuale privind

rambursarea creditului și achitarea dobânzii calculate pentru utilizarea lui, încălcând

astfel prevederile pct. 2.5.1 a contractului de credit nr. S071010 din 03 decembrie 2007

și prevederile legislației în vigoare privind executarea obligațiilor.

A indicat că, potrivit subpunctului 3.2.2. lit. a) a contractului de credit

nominalizat, banca are dreptul, în mod unilateral, la discreția sa, anunțând în scris

debitorul cu 15 zile calendaristice înainte, să ceară restituirea anticipată a creditului, în

1

cazul reținerii rambursării sumei creditului, achitării dobânzii sau a altor sume pasibile

de plată cu peste 60 zile calendaristice.

Suplimentar reclamantul a menționat că, prin reclamația nr. 20003EE00513 din

10 mai 2018, a solicitat pârâtului, achitarea integrală a datoriei față de bancă, însă

reclamația nu a fost satisfăcută.

La data de 05 mai 2021, reprezentantul BC „Moldova-Agroindbank” SA a depus

cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a indicat că, la data de 08 mai 2020 banca

a vândut din numele debitorului ipotecar Fiodor Ghelici bunurile ipotecate, achitând

parțial datoriile aferente contractului de credit.

A indicat că, potrivit subpunctului 2.4.2 al contractului de credit, dobânda se

calculează de creditor zilnic, începând cu data de acordare a creditului, până la

rambursarea lui completă, la soldul datoriei la credit a debitorului.

Totodată a menționat că, în subpunctul 2.4.3 al contractului de credit, s-a

prevăzut că debitorul plătește creditorului comision unic anual în mărime de 0.5% din

soldul creditului. Iar, potrivit subpunctului 2.5.2 al contractului de credit, în cazul

neonorării de către debitor a obligațiilor asumate de rambursare a creditului, dobânzilor

și altor sume aferente contractului de credit în termenele și sumele stabilite conform

punctului 2.5.1 al contractului, sumele respective se vor considera restante și la acestea

se va calcula, începând cu prima zi a restanțelor și până la ziua achitării complete a lor

se va percepe o dobândă cu 5% mai mare decât rata dobânzii la creditul în termen

prevăzut în contract.

Iar potrivit pct. 3.1.2, lit. e) ale contractului de credit menționat, debitorul și-a

asumat obligația să răspundă pentru obligațiile de rambursare a creditului, de achitare

a dobânzii și a altor plăți conform contractului de credit, cu tot patrimoniul său.

Totodată a indicat că, la situația din 23 septembrie 2020, datoria lui Fiodor

Ghelici față de bancă constituie suma de 124 395,12 lei, inclusiv dobândă nerambursată

în sumă de 123 695,12 lei și comisioane de administrare în sumă de 699,54 de lei.

A menționat, că dobânda calculată pentru perioada 29 decembrie 2007-23

septembrie 2020 a constituit suma de 427 549,39 de lei, dintre care a fost rambursată

suma de 303 859,81 de lei, deci dobânda nerambursată constituie suma de 123 695,12

lei, fapt confirmat prin extrasul din contract anexat.

Prin reclamația nr.C391/E00748 din 09 octombrie 2020, creditorul a solicitat

pârâtului achitarea integrală a datoriei. Reclamația băncii a fost recepționată, dar a

rămas fără răspuns și satisfacere.

A solicitat BC „Moldova-Agroindbank” SA încasarea de la Fiodor Ghelici a

datoriei în sumă de 124 395,12 lei.

Prin hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admisă parțial acțiunea și s-a încasat de la Fiodor Ghelici în beneficiul BC

„Moldova-Agroindbank” SA datoria în mărime de 124 395,12 lei și taxa de stat

proporțional părții admise din acțiune, în mărime de 3 731,85 de lei. În rest cererea de

chemare în judecată s-a respins, ca neîntemeiată.

La data de 23 decembrie 2021, Fiodor Ghelici a declarat apel împotriva hotărârii

2

din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, în alt

complet de judecată.

Prin decizia din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Fiodor Ghelici și a fost menținută hotărârea din 09 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 01 noiembrie 2022, Fiodor Ghelici, a declarat recurs împotriva

deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a scrisorii de expediere a actului judecătoresc din

16 septembrie 2022, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, numirea

expertizei financiară și creditară.

În motivarea recursului s-a invocat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece a examinat cauza în lipsa sa, fiind lipsit de posibilitatea de a-și expune

poziția și de a comunica instanței că BC „Moldova-Agroindbank” SA a vândut casa

ipotecată în scopul achitării datoriei, astfel că împrumutul a fost rambursat integral.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 iulie 2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa recurentului Fiodor Ghelici la data de 16 septembrie 2022 (f.d. 185).

Astfel, recursul, declarat la 01 noiembrie 2022, este în termen.

La 23 noiembrie 2022, copia recursului a fost expediat în adresa intimatei BC

„Moldova-Agroindbank” SA, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 217).

Prin referința depusă la 07 decembrie 2022, BC „Moldova-Agroindbank” SA a

solicitat declararea recursului depus de Fiodor Ghelici ca inadmisibil.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Fiodor Ghelici a

fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

3

În conformitate cu prevederile art. 431 din Codul de procedură civilă examinarea

recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de

Justiție.

Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

conformitate cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Fiodor Ghelici este admisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă este

considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și

referința depusă, în coroborare cu normele de drept aplicabile speței, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa

integral decizia din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a trimite cauza la

rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră soluția dată

în prezentul litigiu drept una pripită, or, instanța de apel s-a expus în privința

raționamentului admiterii parțiale a acțiunii, fără a elucida următoarele aspecte.

Conform art.8 alin.(1) și alin.(2) lit. a) din Codul civil, (în redacția de până la

01.03.2019) drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor

persoanelor fizice și juridice care, deși nu sunt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi

și obligații civile, pornind de la principiile generale și de la sensul legislației civile.

Drepturile și obligațiile civile apar: din contracte și din alte acte juridice.

Conform art. 512 alin. (1) din Codul civil, în virtutea raportului obligațional,

creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar debitorul

este ținut să o execute. Prestația poate consta în a da, a face sau a nu face.

Conform art. 514 din Codul civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict)

și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

4

Articolul 572 alin. (2) din Codul civil, stabilește că obligația trebuie executată în

modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

Prevederile art. 666 alin. (1) și (2) din Codul civil, statuează că contractul este

acordul de voință realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se

modifică sau se sting raporturi juridice. Contractului îi sunt aplicabile normele cu privire

la actul juridic.

Potrivit art.1236 din Codul civil, prin contractul de credit bancar, o bancă (creditor)

se obligă să pună la dispoziția unei persoane (debitor) o sumă de bani (credit), iar

debitorul se obligă să restituie suma primită și să plătească dobânda și alte sume aferente

prevăzute de contract.

Articolul 1238 din Codul civil prevede că, în afară de dobândă, părțile pot conveni

asupra unui comision pentru serviciile prestate în legătură cu utilizarea creditului.

Potrivit art.1243 alin. (1) din Codul civil, în cazul neexecutării de către debitor la

scadență a obligației de restituire a creditului, precum și a obligațiilor de plată a dobânzii

și a altor sume aferente, creditorul poate pretinde plata unor penalități de întârziere în

modul și în mărimea prevăzute de lege sau de contract.

Din actele cauzei, s-a stabilit că, în baza contractului de credit nr. S071010 din 03

decembrie 2007, Fiodor Ghelici a primit de la BC „Moldova Agroindbank” SA (filiala

Miron Costin) un credit în sumă de 300 000 de lei, pentru reparația casei de locuit, cu

termenul final de rambursare la data de 02 decembrie 2022 (f.d.8-9).

Invocând neonorarea obligațiilor asumate BC „Moldova Agroindbank” SA s-a

adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, solicitând încasarea de la Fiodor

Ghelici a datoriei în mărime de 143 303 lei și cheltuielile privind achitarea taxei de stat

în mărime de 4299,06 lei.

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță a conchis despre

temeinicia parțială a cererii de chemare în judecată dispunând încasarea de la Ghelici

Fiodor a datoriei în mărime de 124395, 12 lei și a taxei de stat proporțional părții admise

din acțiune, în mărime de 3731,85 de lei. În rest, cererea de chemare în judecată a fost

respinsă.

Curtea de Apel Chișinău examinând apelul declarat de Fiodor Ghelici a ajuns la

concluzia respingerii apelului și menținerii hotărârii primei instanțe.

Instanța de apel a stabilit că, BC „Moldova-Agroindbank” SA și-a onorat

obligațiunea contractuală și a transmis în proprietate lui Fiodor Ghelici suma de bani în

mărime de 300 000 de lei, însă Fiodor Ghelici, nu și-a îndeplinit obligațiunile asumate

față de creditor în conformitate cu prevederile contractului de credit, admițând restanțe

la plata creditului și a plăților aferente.

Potrivit extrasului de cont s-a constatat că dobânda calculată pentru perioada 29

decembrie 2007-23 septembrie 2020 a constituit suma de 427 549,39 de lei, dintre care

a fost rambursată suma de 303 859,81 de lei, urmare a înstrăinării bunului imobil

ipotecat, respectiv dobânda restantă conform contractului de credit nr. S071010 din 03

decembrie 2007, constituie suma de 123 695,12 lei.

5

Instanța de apel a menționat că, la caz s-a constatat cu certitudine atât existența

între părți a relațiilor contractuale, precum și executarea corespunzătoare a obligațiilor

de către bancă. Totodată, s-a stabilit neexecutarea corespunzătoare a obligațiilor

contractuale de către Fiodor Ghelici, care, deși, a primit creditul contractat, nu a

îndeplinit în modul corespunzător obligația de rambursare a acestuia și a plăților

aferente, admițând restanțe.

În consecință, instanța de apel a constatat că, concluzia primei instanțe privind

admiterea pretențiilor formulate de BC „Moldova-Agroindbank” SA este bazată pe

normele de drept material aplicabile speței, pe probe concludente, utile și pertinente și

corespunde prevederilor legislației în vigoare, care a cercetat pertinent probele

administrate la materialele cauzei și corect a soluționat litigiul dat în conformitate cu

art. 130 din Codul de procedură civilă. Iar, apelantul nu a invocat nici un argument care

ar putea răsturna concluzia dată de instanța de fond.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele

anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul litigios,

constată că instanța de apel a emis o decizie contradictorie și nemotivată.

În conformitate cu 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute

de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admiterea

acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se poată da un răspuns

afirmativ sau negativ.

În conformitate cu 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Art. 241 alin. (6) din Codul de procedură civilă prevede că, dispozitivul hotărîrii

cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală

sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al

hotărîrii.

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele

care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază 6

probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții

la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Hotărârea este

6

întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au importanță la

soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată multilateral, complet

și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale cauzei.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui

proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are

obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și să

nu se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară

(Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c. Greciei

nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în normele enunțate, instanța

de recurs constată că, contrar acestor prevederi, decizia instanței de apel conține

concluzii contradictorii, fără o motivare clară și certă a soluției adoptate.

În decizia contestată, instanța de apel a reținut că prima instanță just a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de BC „Moldova-Agroindbank” SA , însă

nu a ținut cont de faptul că soluția primei instanțe din motivare este în contradicție cu

soluția din dispozitivul hotărârii.

Or, prima instanță în motivarea hotărîrii conchide că acțiunea urmează a fi admisă

integral, însă în dispozitivul hotărârii pronunțate admite acțiunea parțial și încasează de

la Fiodor Ghelici în beneficiul BC „Moldova-Agroindbank” SA datoria formată în

temeiul contractului de credit nr. S071010 din 03 decembrie 2007 în mărime de

124395,12 lei și taxa de stat proporțional părții admise din acțiune în mărime de 3731,85

de lei, iar în rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La fel, nu a motivat instanța de apel cum prima instanță a ajuns la concluzia

respingerii în rest a cererii de chemare în judecată, cu toate că în cuprinsul hotărârii

primei instanțe și a deciziei instanței de apel nu se regăsește vreo motivare de respingere

a căreiva pretenții.

Nu a motivat și nu a răspuns instanța de apel la toate argumentele invocate de

apelantul Fiodor Ghelici în cererea de apel, nu s-a expus asupra solicitării acestuia de

examinare financiară și de credit a relației sale cu BC „Moldova-Agroindbank” SA.

Astfel, instanța de apel a menținut o hotărâre contradictorie, generatoare de efecte

juridice.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

concluziile expuse în motivarea hotărârii nu corespund cu concluziile din dispozitivul

hotărârii, deoarece în motivare se indică că acțiunea urmează a fi admisă integral, iar în

dispozitivul hotărârii cererea de chemare în judecată s-a admis parțial, în rest fiind

respinsă.

În acest context, instanța de recurs menționează că reieșind din prevederile art.

239 și 241 din Codul de procedură civilă rezultă că, între dispozitiv și motivare trebuie

sa existe concordanță.

În cazul în care o atare concordanță nu există, dispozitivul, cuprinzând o altă

concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele, această hotărâre este nemotivată și

are drept consecință nulitatea ei.

7

În circumstanțele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că instanța de apel a emis o decizie nemotivată, pripită și contradictorie, fapt

ce indică incontestabil la încălcarea de către instanță a normelor de drept procedural,

precum și la examinarea superficială atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării.

Prin urmare, Completul de judecată reține că actul judecătoresc trebuie să fie clar,

înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile

și obiecțiile formulate de către părți, condiții legale ce nu au fost respectate în speță de

către instanța de apel.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt

se va considera o încălcare a art. 6§1 din Convenția europeană pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Astfel, contrar standardelor procedurale recunoscute, instanța de apel a

soluționat prezenta cauză fără să furnizeze răspunsurile la întrebările care sunt

pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția europeană pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prezumă dreptul la о hotărâre

și decizie motivate. Motivarea este о parte a hotărârii în care instanța judecătorească în

mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre

soluționare.

Potrivit unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie

una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor

acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea sau

respingerea acestora (speța Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Însă, la caz, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația legală

de a motiva hotărârea luată, circumstanțele constatate fiind apreciate drept o eroare

judiciară, care nu putea fi corectată de instanța de recurs.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia

pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a

casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de

apel, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

8

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Fiodor Ghelici.

Se casează integral decizia din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială ,,Moldova-

Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Fiodor Ghelici cu privire la încasarea

datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

9