3ra-563/23 — Contestarea actului administrativ

3ra-563/23 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-563/23

2-19148032-01-3ra-30052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de SRL „Bonsai Mob”, reprezentată

de avocatul Rozembac Elena,

în cauza în contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

SRL „Bonsai Mob” împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea deciziei

nr. 116/671 din 17 aprilie 2019 asupra cazului de încălcare a legislației, anularea

actului de control nr. 5-691859 din 22 martie 2019, prelungit prin actul nr. 5-691860

din 22 martie 2019, recunoașterea ilegalității refuzului examinării cererii prealabile,

împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost

admis, din alte motive, apelul declarat de către SRL „Bonsai Mob”, reprezentată de

avocatul Rozembac Elena, casată hotărârea din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă

c o n s t a t ă:

La 13 septembrie 2019, SRL „Bonsai Mob” s-a adresat cu acțiune în contencios

administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea deciziei nr.

116/671 din 17 aprilie 2019 asupra cazului de încălcare a legislației, anularea actului

de control nr. 5-691859 din 22 martie 2019, prelungit prin actul nr. 5-691860 din 22

martie 2019, recunoașterea ilegalității refuzului examinării cererii prealabile.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 06 martie 2019, a fost întreprins

un control operativ de către inspectorii fiscali teritoriali, la locul de desfășurare a

activității comerciale a societății SRL „Bonsai Mob” de pe str. Otovasca nr. 17, mun.

Chișinău. La 22 martie 2019, reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat, au efectuat

controlul fiscal la SRL „Bonsai Mob” și au emis actul de control cu nr.5-691859.

Ulterior, la 17 aprilie 2019, de către Serviciul Fiscal de Stat a fost emisă Decizia

nr. 671 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către SRL „Bonsai Mob”.

La 25 iulie 2019, SRL ”Bonsai Mob” a depus cerere prealabilă prin care a

solicitat anularea Deciziei nr. 16/671 din 17 aprilie 2019 și a tuturor actelor ce au stat

la baza adoptării acesteia.

Prin scrisoarea nr. 6-24-11-341-10202 din 02 august 2019, SRL „Bonsai Mob” a

fost informată de către Serviciul Fiscal de Stat că contestația depusa rămâne fără

1

examinare, dat fiind faptul că aceasta a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut de lege. Cu acțiunile Serviciului Fiscal de Stat nu este de acord, din

următoarele considerente.

Reclamanta a indicat că, informația Serviciului Fiscal de Stat din 02 august 2019

a fost transmisă prin intermediul poștei, pe plic fiind înscrisă data de 05 august 2019,

la adresa juridică a societății de pe strada Igor Vieru 14, ap. 68, fiind recepționată de o

rudă a administratorului societății și transmisă, ulterior, la 14 august 2019

administratorului Sergiu Babcinețchi pentru cunoștință.

Astfel, reclamanta a reiterat faptul că, Serviciul Fiscal de Stat nu a comunicat

SRL „Bonsai Mob” despre inițierea controlului asupra activității acesteia prin

intermediul subdiviziunilor sale, precum și cauza inițierii acestuia, iar cu Deciziile

privind inițierea controlului fiscal 42786/06 din 06 martie 2019 și 42787/06 din 06

martie 2019 persoanele cu funcție de conducere a SRL „Bonsai Mob”, ca număr și

dată, au luat cunoștința prin intermediul examinării Actelor nr. 1-821268 și nr. 1-

821269 din 06 martie 2019 anexate la Actele din 22 martie 2019 înregistrate cu

numerele 5-691859 și 5-691860 întocmite și semnate de inspectorii vizați în

preambulul lor.

Subliniază faptul că, societatea vizată în controlul fiscal invocat a devenit

„Bonsai Mob” SRL în luna august 2017 prin modificarea denumirii societății

anterioare „Luminița Sig” înregistrată la organele competente, prin adăugarea unui

nou gen de activitate nelicențiat, și anume, „fabricarea de mobilă pentru birouri și

magazine, fabricarea de mobilă pentru bucătării, fabricarea de saltele, fabricarea de

mobilă, intermediari în comerțul cu mobilă, articole de menaj și fierărie, repararea

mobilei și a furniturilor casnice”, ulterior, devenind principalul gen de activitate a

societății.

A comunicat că în scopul desfășurării genului de activitate nominalizat, a fost

necesar căutarea și identificarea faptică și juridică a unei subdiviziuni, care la început

a fost înregistrată pe str. N. Milescu-Spătaru nr. 411, mun. Chișinău, care imediat, la

scurt timp, a fost schimbată la adresa str. Otovasca nr. 17, mun. Chișinău, locul de

desfășurare a activității de producere de la momentul respectiv.

Subdiviziunea înregistrată la str. N. Milescu-Spătaru nr. 411, mun. Chișinău nu

este activă (faptic) nici la momentul actual, și nici la momentul desfășurării

controlului fiscal invocat, existând ca subdiviziune doar din punct de vedere juridic,

în sensul dat, fiind necesară aducerea documentelor juridice în conformitate cu

situația faptică.

În perioada 01 ianuarie 2018 - iunie/iulie 2018, SRL „Bonsai Mob” având ca

activitate genul principal menționat supra, nu desfășura de fapt activitatea de

întreprinzător, realizând careva venituri, ci se afla într-un proces de organizare a

muncii în vederea desfășurării reale a activității propuse, și anume, a identificat și

închiriat bun imobil în vederea organizării secției de producere, a înregistrat din punct

de vedere juridic localul dat, a obținut actele permisive în vederea desfășurări

activității propuse, a identificat și cumpărat utilajele necesare desfășurării activității,

ulterior, a identificat și înregistrat juridic alt imobil, mai optim și confortabil pentru

desfășurarea activității, a efectuat procesul de schimbare a secției de producere de la o

adresă la altă adresă, și respectiv, în perioada indicată, SRL „Bonsai Mob” nu a

2

înregistrat nici un venit/sau a înregistrat venituri nesemnificative, ca urmare a

desfășurării activității propuse. Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul inspectorilor

fiscali, urma să ia act de cunoștință despre cele menționate supra și să rețină spre

examinare că în perioada dată, SRL „Bonsai Mob” era la începutul desfășurării unui

nou gen de activitate care din punct de vedere juridic și faptic trebuie înregistrat și

organizat, necesita forță de muncă necesară, mijloace financiare nu existau din

realizarea genului de activitate principal.

De asemenea, în vederea organizării procesului de activitate, SRL „Bonsai Mob”

era în căutare de forță de muncă, în luna mai 2018 fiind înregistrați din punct de

vedere juridic administratorul societății Babcinetchi Sergiu și contabila Babcinețchi

Svetlana, ulterior la 29 iunie 2018, a fost atrasă în activitate Rudenco Nadejda și

Stoian Eugeniu, ulterior, Boțea Andrei, Sofroni Victor care au fost angajați în baza

unui contract individual de muncă cu regim de muncă parțial, care respectiv în

perioada 29 iunie 2018 - noiembrie/decembrie 2018, se aflau la subdiviziunea

societății după necesitate, la cerere, în mare parte fiind antrenați în munca de

amenajare a secției de producere. În perioada respectivă, toate persoanele, inclusiv

administratorul Babcinetchi Sergiu, au activat gratuit, fără foloase materiale, cadrele

de muncă menționate nu au primit salariu sub nici o formă.

Reclamanta a specificat că din lipsa mijloacelor financiare și din lipsa venitului

înregistrat nu a angajat, nu a încheiat contracte de prestări juridice cu un jurist,

specialist care să îndrume din punct de vedere juridic activitatea și să coordoneze

faptul că situațiile reale să corespundă documentației juridice înregistrate, astfel din

lipsă de cunoștințe în domeniu, nu s-au întocmit actele juridice corespunzătoare ce ar

fi confirmat că salariații sus numiți au prestat muncă parțială gratuită, dar s-a executat

faptul, așa s-a crezut că este bine și legal, ca salariaților invocați să le fie calculat

salariul minim raportat la munca parțială efectuată în perioada dată cu indicarea

faptului în documentația fiscală.

Salariații, în perioada respectivă, nu efectuat munca conform funcției stipulate în

contractele de muncă, ci munca necesară în vederea amenajării subdiviziunii/secției

de producere, fără amenajarea cu utilajele necesare și nu numai, munca conform

funcțiilor deținute nici nu putea fi efectuată.

Activitatea desfășurată de SRL „Bonsai Mob” a început după ce utilajul necesar

pentru activitate a fost recepționat și instalat, inclusiv după ce au apărut primele cereri

față de serviciul prestat. Atunci, s-a decis și s-a trecut la fapte, și anume exercitarea

muncii conform funcției stipulate în contractul individual de muncă de către salariați,

iar retribuirea muncii se efectua conform numărului de ore lucrate.

Reclamanta a considerat important faptul că persoanele angajate sus menționate

erau antrenate și în alte activități în cadrul altor persoane juridice sau fizice, ce nu au

tangențe cu activitatea desfășurată de SRL „Bonsai Mob”, care veneau la secția de

producere a societății doar la cerere.

Din lipsa angajării unui jurist, sau specialist în resurse umane, evidența orelor de

lucru ale salariaților erau duse de administratorul societății, actele corespunzătoare

erau întocmite de acesta, care din lipsa cunoștințelor în domeniu fie a întocmit actele

necesare, or nu au fost întocmite, pe când trebuiau a fi întocmite, sau au fost întocmite

și menționate date eronate ce nu corespundeau realității. Faptul dat a fost posibil din

3

motivul de a face doar ca așa prevede legea, fără o analiză juridică și transpunere

corectă a normelor legale realității.

Cu referire la controlul operativ efectuat la 06 martie 2019, specifică faptul că

toți salariații se aflau la locul de muncă, întrucât se executa o lucrare, și respectiv erau

antrenați în munca când inspectorii au dat buzna în secția de producere situata în mun.

Chișinău, str. Otovasca 17, împărțindu-se în două echipe, ce au început a interoga

salariații, cu întrebări de altfel, provocatoare, fără a preciza exact problema la care se

refera, perioada care se are în vedere și fără a specifica salariaților să atragă atenția la

ce declară, și, aici, se refer la salariul primit de salariați.

Prin caracterul provocator, adresarea întrebărilor neclare și imprecise, fără

perioadă, timp, salariații SRL „Bonsai Mob” au fost duși în eroare, iar ca rezultat,

darea din partea acestora a unor explicații fără date exacte. Salariații au notat în

explicațiile date salariul brut care a fost calculat conform orelor lucrate pentru luna

precedenta celei în care s-a efectuat controlul, dar nu salariul primit după excluderea

tuturor plăților obligatorii. Pentru probarea faptului dat, salariații interogați pot da

explicații suplimentare, în vederea precizării salariului la care s-au referit și precizării

perioadei pentru care li s-a calculat salariul brut invocat, întrucât, în fiecare lună, în

dependență de numărul orelor lucrate li s-a calculat salariu brut diferit. Ca exemplu,

se oferă declarația lui Babcinetchi Sergiu, care la îndrumarea inspectorului de a indica

salariul pe care îl vrea, a indicat salariul care era înscris în statele de personal, crezând

ca așa este corect sa scrie, însă, în realitate, conform muncii efectuate nu i s-a calculat

salariul menționat.

Reclamanta a menționat că salariul corect, achitat, conform orelor de muncă

efectuate este cel ce a fost dus la evidența de contabilitate și pentru care s-au plătit de-

a lungul timpului contribuțiile obligatorii, alte plăti sub formă de salariu, prima,

recompensa, decât cele indicate în documentele contabile, salariații nu au primit, iar

în timpul efectuării controlului operativ acțiuni flagrante sau probe în sensul dat nu au

fost depistate și acumulate. Salariile au fost achitate prin metoda de înmânare sub

semnătura salariatului. Salariul nu a fost transferat pe card bancar din lipsa unui

contract cu instituiții financiară corespunzătoare, la fel, din lipsa mijloacelor

financiare și economisirii celor existente.

Reieșind din faptele expuse, SRL „Bonsai Mob” se consideră nevinovată de

încălcările menționate în Actele 5-691859 și 5-691860 din 06 martie 2019,

documentația fiscală este corectă transmisă pentru perioada de mai 2018-ianuarie

2019, fără diminuări și majorări ale contribuțiilor sociale obligatorii conform datelor

expuse.

La 17 aprilie 2019, a fost emisă Decizia nr. 671 asupra cazului de încălcare a

legislației comisă de către SRL „Bonsai Mob”, cu obligarea acestuia la achitarea

sumei totale de 29 757 lei cu titlu încasării la bugetul de stat a impozitelor și taxelor

calculate conform actelor menționate supra, suma totală de 5211 lei cu titlu de

majorare de întârziere, suma totală de 3637 lei cu titlu de amendă pentru încălcarea

legislației.

Întru evitarea consecințelor ca urmare a neexecutării acestei decizii, evitarea

blocării conturilor bancare ale societății, înrăutățirii activității societății, evitării

instanțelor de judecată, evitării costurilor suplimentare pentru jurist, precum și

4

respectării obligației prevăzută în art. 8 lit. j) Cod Fiscal, s-a luat, o decizie incorectă

de către contabila societății, de a achita sumele calculate conform Deciziei invocate.

Decizia invocată a fost executată ca urmare a consecințelor expuse în prezentul

aliniat, dar nu ca urmare a recunoașterii vinovăției în săvârșirea celor depistate în

opinia inspectorilor fiscali.

SRL „Bonsai Mob” prin cererea prealabilă înaintată către Serviciul Fiscal de Stat

la 25 septembrie 2019, a solicitat, pe lingă repunerea în termenul de depunere a cererii

prealabile în condițiile Codului Administrativ, inclusiv anularea Deciziei nr. 116/671

din 17 aprilie 2019 emisa în defavoarea reclamantului. În cererea prealabilă s-a

indicat faptul că Decizia nr. 116/671 din 17 aprilie 2019 a fost adoptată în rezultatul

aprecierii neconcludente ale tuturor circumstanțelor importante pentru soluționarea

cazului, precum și în baza concluziilor, deducțiilor eronate și incomplete ale

inspectorilor fiscali.

În instanță a solicitat recunoașterea ca fiind ilegal refuzul examinării cererii

prealabile, inclusiv în partea repunerii în termenul de contestare a acesteia, anularea

Deciziei nr. 116/671 din 17 aprilie 2019 asupra cazului de incălcare a legislației

comisă de către SRL „Bonsai Mob”, anularea actului nr. 5-691859 din 22 martie 2019

ce a stat la baza emiterii Deciziei.

Prin hotărârea din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea

depusă de SRL „Bonsai Mob” a fost respinsă.

Nefiind de acord cu această hotărâre, la 24 iulie 2021, SRL „Bonsai Mob”,

reprezentată de avocatul Rozembac Elena a contestat-o cu apel, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

Prin decizia din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost admis, din alte

motive, apelul declarat de către SRL „Bonsai Mob”, reprezentată de avocatul

Rozembac Elena, casată hotărârea din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă.

La 23 martie 2023 (prin oficiul poștal), SRL „Bonsai Mob”, reprezentată de

avocatul Rozembac Elena, a declarat recurs împotriva deciziei din 01 martie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri prin

care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a emis decizia în lipsa

reprezentantului SRL „Bonsai Mob”, or ședința stabilită pentru 01 martie 2023, a avut

loc la o altă oră decât cea stabilită, întrucât la ora 12:00, ora stabilită pentru ședință, se

efectua controlul tematic în legătură cu alerta cu bombă la Curtea de Apel Chișinău,

acțiuni care erau în desfășurare și la ora 13:30, nefiind cunoscută ora finalizării

verificărilor respective, moment la care reprezentantul, avocatul Rozembac Elena a

plecat din fața sediului instanței.

Totodată, a menționat că, asupra motivelor de fapt și de drept, pe care se bazează

cererea de recurs o să se expună într-o cerere de recurs suplimentară după întocmirea

deciziei motivate.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

5

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală

civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 martie 2023, în

ședință publică.

Materialele cauzei atestă că, la 02 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a

notificat dispozitivul deciziei instanței de apel participanților la proces, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (vol. II, f.d. 42).

Recursul împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost

depus, prin oficiul poștal, la 23 martie 2023.

Totodată, materialele cauzei atestă că, decizia motivată a fost expediată prin

poștă electronică, la 13 mai 2023.

În condițiile enunțate, instanța de recurs constată respectarea de către SRL

„Bonsai Mob”, reprezentată de avocatul Rozembac Elena, a termenului prevăzut de

art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării

recursului) la declararea recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În primul rând, cu privire la aspectele procedurale invocate în cererea de recurs,

Completul de judecată apreciază criticele recurentei drept declarative, lipsind probe în

susținerea temeiului invocat în recurs, iar obligația asumată însuși de recurentă de a

dovedi circumstanțele invocate, prin depunerea unei cereri de recurs suplimentare, nu

a fost executată nici la data examinării admisibilității recursului.

6

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare

la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare

printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul

se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în

redacția în vigoare la data declarării recursului). În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

7

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SRL „Bonsai

Mob”, reprezentată de avocatul Rozembac Elena.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ (în redacția în

vigoare la data declarării recursului), Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de SRL „Bonsai Mob”, reprezentată de avocatul Rozembac

Elena, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

8