3ra-563/23 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-563/23 2-19148032-01-3ra-30052023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 28 februarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de SRL „Bonsai Mob”, reprezentată de avocatul Rozembac Elena, în cauza în contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Bonsai Mob” împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea deciziei nr. 116/671 din 17 aprilie 2019 asupra cazului de încălcare a legislației, anularea actului de control nr. 5-691859 din 22 martie 2019, prelungit prin actul nr. 5-691860 din 22 martie 2019, recunoașterea ilegalității refuzului examinării cererii prealabile, împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost admis, din alte motive, apelul declarat de către SRL „Bonsai Mob”, reprezentată de avocatul Rozembac Elena, casată hotărârea din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă c o n s t a t ă: La 13 septembrie 2019, SRL „Bonsai Mob” s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea deciziei nr. 116/671 din 17 aprilie 2019 asupra cazului de încălcare a legislației, anularea actului de control nr. 5-691859 din 22 martie 2019, prelungit prin actul nr. 5-691860 din 22 martie 2019,

recunoașterea ilegalității refuzului examinării cererii prealabile. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 06 martie 2019, a fost întreprins un control operativ de către inspectorii fiscali teritoriali, la locul de desfășurare a activității comerciale a societății SRL „Bonsai Mob” de pe str. Otovasca nr. 17, mun. Chișinău. La 22 martie 2019, reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat, au efectuat controlul fiscal la SRL „Bonsai Mob” și au emis actul de control cu nr.5-691859. Ulterior, la 17 aprilie 2019, de către Serviciul Fiscal de Stat a fost emisă Decizia nr. 671 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către SRL „Bonsai Mob”. La 25 iulie 2019, SRL ”Bonsai Mob” a depus cerere prealabilă prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 16/671 din 17 aprilie 2019 și a tuturor actelor ce au stat la baza adoptării acesteia.

Prin scrisoarea nr. 6-24-11-341-10202 din 02 august 2019, SRL „Bonsai Mob” a fost informată de către Serviciul Fiscal de Stat că contestația depusa rămâne fără 1 examinare, dat fiind faptul că aceasta a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de lege. Cu acțiunile Serviciului Fiscal de Stat nu este de acord, din următoarele considerente. Reclamanta a indicat că, informația Serviciului Fiscal de Stat din 02 august 2019 a fost transmisă prin intermediul poștei, pe plic fiind înscrisă data de 05 august 2019, la adresa juridică a societății de pe strada Igor Vieru 14, ap. 68, fiind recepționată de o rudă a administratorului societății și transmisă, ulterior, la 14 august 2019 administratorului Sergiu Babcinețchi pentru cunoștință.

Astfel, reclamanta a reiterat faptul că, Serviciul Fiscal de Stat nu a comunicat SRL „Bonsai Mob” despre inițierea controlului asupra activității acesteia prin intermediul subdiviziunilor sale, precum și cauza inițierii acestuia, iar cu Deciziile privind inițierea controlului fiscal 42786/06 din 06 martie 2019 și 42787/06 din 06 martie 2019 persoanele cu funcție de conducere a SRL „Bonsai Mob”, ca număr și dată, au luat cunoștința prin intermediul examinării Actelor nr. 1-821268 și nr. 1- 821269 din 06 martie 2019 anexate la Actele din 22 martie 2019 înregistrate cu numerele 5-691859 și 5-691860 întocmite și semnate de inspectorii vizați în preambulul lor.

Subliniază faptul că, societatea vizată în controlul fiscal invocat a devenit „Bonsai Mob” SRL în luna august 2017 prin modificarea denumirii societății anterioare „Luminița Sig” înregistrată la organele competente, prin adăugarea unui nou gen de activitate nelicențiat, și anume, „fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine, fabricarea de mobilă pentru bucătării, fabricarea de saltele, fabricarea de mobilă, intermediari în comerțul cu mobilă, articole de menaj și fierărie, repararea mobilei și a furniturilor casnice”, ulterior, devenind principalul gen de activitate a societății. A comunicat că în scopul desfășurării genului de activitate nominalizat, a fost necesar căutarea și identificarea faptică și juridică a unei subdiviziuni, care la început a fost înregistrată pe str. N. Milescu-Spătaru nr. 411, mun.

Chișinău, care imediat, la scurt timp, a fost schimbată la adresa str. Otovasca nr. 17, mun. Chișinău, locul de desfășurare a activității de producere de la momentul respectiv. Subdiviziunea înregistrată la str. N. Milescu-Spătaru nr. 411, mun. Chișinău nu este activă (faptic) nici la momentul actual, și nici la momentul desfășurării controlului fiscal invocat, existând ca subdiviziune doar din punct de vedere juridic, în sensul dat, fiind necesară aducerea documentelor juridice în conformitate cu situația faptică.

În perioada 01 ianuarie 2018 - iunie/iulie 2018, SRL „Bonsai Mob” având ca activitate genul principal menționat supra, nu desfășura de fapt activitatea de întreprinzător, realizând careva venituri, ci se afla într-un proces de organizare a muncii în vederea desfășurării reale a activității propuse, și anume, a identificat și închiriat bun imobil în vederea organizării secției de producere, a înregistrat din punct de vedere juridic localul dat, a obținut actele permisive în vederea desfășurări activității propuse, a identificat și cumpărat utilajele necesare desfășurării activității, ulterior, a identificat și înregistrat juridic alt imobil, mai optim și confortabil pentru desfășurarea activității, a efectuat procesul de schimbare a secției de producere de la o adresă la altă adresă, și respectiv, în perioada indicată, SRL „Bonsai Mob” nu a 2 înregistrat nici un venit/sau a înregistrat venituri nesemnificative, ca urmare a desfășurării activității propuse.

Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul inspectorilor fiscali, urma să ia act de cunoștință despre cele menționate supra și să rețină spre examinare că în perioada dată, SRL „Bonsai Mob” era la începutul desfășurării unui nou gen de activitate care din punct de vedere juridic și faptic trebuie înregistrat și organizat, necesita forță de muncă necesară, mijloace financiare nu existau din realizarea genului de activitate principal.

De asemenea, în vederea organizării procesului de activitate, SRL „Bonsai Mob” era în căutare de forță de muncă, în luna mai 2018 fiind înregistrați din punct de vedere juridic administratorul societății Babcinetchi Sergiu și contabila Babcinețchi Svetlana, ulterior la 29 iunie 2018, a fost atrasă în activitate Rudenco Nadejda și Stoian Eugeniu, ulterior, Boțea Andrei, Sofroni Victor care au fost angajați în baza unui contract individual de muncă cu regim de muncă parțial, care respectiv în perioada 29 iunie 2018 - noiembrie/decembrie 2018, se aflau la subdiviziunea societății după necesitate, la cerere, în mare parte fiind antrenați în munca de amenajare a secției de producere. În perioada respectivă, toate persoanele, inclusiv administratorul Babcinetchi Sergiu, au activat gratuit, fără foloase materiale, cadrele de muncă menționate nu au primit salariu sub nici o formă.

Reclamanta a specificat că din lipsa mijloacelor financiare și din lipsa venitului înregistrat nu a angajat, nu a încheiat contracte de prestări juridice cu un jurist, specialist care să îndrume din punct de vedere juridic activitatea și să coordoneze faptul că situațiile reale să corespundă documentației juridice înregistrate, astfel din lipsă de cunoștințe în domeniu, nu s-au întocmit actele juridice corespunzătoare ce ar fi confirmat că salariații sus numiți au prestat muncă parțială gratuită, dar s-a executat faptul, așa s-a crezut că este bine și legal, ca salariaților invocați să le fie calculat salariul minim raportat la munca parțială efectuată în perioada dată cu indicarea faptului în documentația fiscală.

Salariații, în perioada respectivă, nu efectuat munca conform funcției stipulate în contractele de muncă, ci munca necesară în vederea amenajării subdiviziunii/secției de producere, fără amenajarea cu utilajele necesare și nu numai, munca conform funcțiilor deținute nici nu putea fi efectuată. Activitatea desfășurată de SRL „Bonsai Mob” a început după ce utilajul necesar pentru activitate a fost recepționat și instalat, inclusiv după ce au apărut primele cereri față de serviciul prestat. Atunci, s-a decis și s-a trecut la fapte, și anume exercitarea muncii conform funcției stipulate în contractul individual de muncă de către salariați, iar retribuirea muncii se efectua conform numărului de ore lucrate.

Reclamanta a considerat important faptul că persoanele angajate sus menționate erau antrenate și în alte activități în cadrul altor persoane juridice sau fizice, ce nu au tangențe cu activitatea desfășurată de SRL „Bonsai Mob”, care veneau la secția de producere a societății doar la cerere. Din lipsa angajării unui jurist, sau specialist în resurse umane, evidența orelor de lucru ale salariaților erau duse de administratorul societății, actele corespunzătoare erau întocmite de acesta, care din lipsa cunoștințelor în domeniu fie a întocmit actele necesare, or nu au fost întocmite, pe când trebuiau a fi întocmite, sau au fost întocmite și menționate date eronate ce nu corespundeau realității. Faptul dat a fost posibil din 3 motivul de a face doar ca așa prevede legea, fără o analiză juridică și transpunere corectă a normelor legale realității.

Cu referire la controlul operativ efectuat la 06 martie 2019, specifică faptul că toți salariații se aflau la locul de muncă, întrucât se executa o lucrare, și respectiv erau antrenați în munca când inspectorii au dat buzna în secția de producere situata în mun. Chișinău, str. Otovasca 17, împărțindu-se în două echipe, ce au început a interoga salariații, cu întrebări de altfel, provocatoare, fără a preciza exact problema la care se refera, perioada care se are în vedere și fără a specifica salariaților să atragă atenția la ce declară, și, aici, se refer la salariul primit de salariați. Prin caracterul provocator, adresarea întrebărilor neclare și imprecise, fără perioadă, timp, salariații SRL „Bonsai Mob” au fost duși în eroare, iar ca rezultat, darea din partea acestora a unor explicații fără date exacte.

Salariații au notat în explicațiile date salariul brut care a fost calculat conform orelor lucrate pentru luna precedenta celei în care s-a efectuat controlul, dar nu salariul primit după excluderea tuturor plăților obligatorii. Pentru probarea faptului dat, salariații interogați pot da explicații suplimentare, în vederea precizării salariului la care s-au referit și precizării perioadei pentru care li s-a calculat salariul brut invocat, întrucât, în fiecare lună, în dependență de numărul orelor lucrate li s-a calculat salariu brut diferit. Ca exemplu, se oferă declarația lui Babcinetchi Sergiu, care la îndrumarea inspectorului de a indica salariul pe care îl vrea, a indicat salariul care era înscris în statele de personal, crezând ca așa este corect sa scrie, însă, în realitate, conform muncii efectuate nu i s-a calculat salariul menționat.

Reclamanta a menționat că salariul corect, achitat, conform orelor de muncă efectuate este cel ce a fost dus la evidența de contabilitate și pentru care s-au plătit de- a lungul timpului contribuțiile obligatorii, alte plăti sub formă de salariu, prima, recompensa, decât cele indicate în documentele contabile, salariații nu au primit, iar în timpul efectuării controlului operativ acțiuni flagrante sau probe în sensul dat nu au fost depistate și acumulate. Salariile au fost achitate prin metoda de înmânare sub semnătura salariatului. Salariul nu a fost transferat pe card bancar din lipsa unui contract cu instituiții financiară corespunzătoare, la fel, din lipsa mijloacelor financiare și economisirii celor existente.

Reieșind din faptele expuse, SRL „Bonsai Mob” se consideră nevinovată de încălcările menționate în Actele 5-691859 și 5-691860 din 06 martie 2019, documentația fiscală este corectă transmisă pentru perioada de mai 2018-ianuarie 2019, fără diminuări și majorări ale contribuțiilor sociale obligatorii conform datelor expuse. La 17 aprilie 2019, a fost emisă Decizia nr. 671 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către SRL „Bonsai Mob”, cu obligarea acestuia la achitarea sumei totale de 29 757 lei cu titlu încasării la bugetul de stat a impozitelor și taxelor calculate conform actelor menționate supra, suma totală de 5211 lei cu titlu de majorare de întârziere, suma totală de 3637 lei cu titlu de amendă pentru încălcarea legislației.

Întru evitarea consecințelor ca urmare a neexecutării acestei decizii, evitarea blocării conturilor bancare ale societății, înrăutățirii activității societății, evitării instanțelor de judecată, evitării costurilor suplimentare pentru jurist, precum și 4 respectării obligației prevăzută în art. 8 lit. j) Cod Fiscal, s-a luat, o decizie incorectă de către contabila societății, de a achita sumele calculate conform Deciziei invocate. Decizia invocată a fost executată ca urmare a consecințelor expuse în prezentul aliniat, dar nu ca urmare a recunoașterii vinovăției în săvârșirea celor depistate în opinia inspectorilor fiscali. SRL „Bonsai Mob” prin cererea prealabilă înaintată către Serviciul Fiscal de Stat la 25 septembrie 2019, a solicitat, pe lingă repunerea în termenul de depunere a cererii prealabile în condițiile Codului Administrativ, inclusiv anularea Deciziei nr. 116/671 din 17 aprilie 2019 emisa în defavoarea reclamantului.

În cererea prealabilă s-a indicat faptul că Decizia nr. 116/671 din 17 aprilie 2019 a fost adoptată în rezultatul aprecierii neconcludente ale tuturor circumstanțelor importante pentru soluționarea cazului, precum și în baza concluziilor, deducțiilor eronate și incomplete ale inspectorilor fiscali. În instanță a solicitat recunoașterea ca fiind ilegal refuzul examinării cererii prealabile, inclusiv în partea repunerii în termenul de contestare a acesteia, anularea Deciziei nr. 116/671 din 17 aprilie 2019 asupra cazului de incălcare a legislației comisă de către SRL „Bonsai Mob”, anularea actului nr. 5-691859 din 22 martie 2019 ce a stat la baza emiterii Deciziei. Prin hotărârea din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea depusă de SRL „Bonsai Mob” a fost respinsă.

Nefiind de acord cu această hotărâre, la 24 iulie 2021, SRL „Bonsai Mob”, reprezentată de avocatul Rozembac Elena a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost admis, din alte motive, apelul declarat de către SRL „Bonsai Mob”, reprezentată de avocatul Rozembac Elena, casată hotărârea din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă. La 23 martie 2023 (prin oficiul poștal), SRL „Bonsai Mob”, reprezentată de avocatul Rozembac Elena, a declarat recurs împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a emis decizia în lipsa reprezentantului SRL „Bonsai Mob”, or ședința stabilită pentru 01 martie 2023, a avut loc la o altă oră decât cea stabilită, întrucât la ora 12:00, ora stabilită pentru ședință, se efectua controlul tematic în legătură cu alerta cu bombă la Curtea de Apel Chișinău, acțiuni care erau în desfășurare și la ora 13:30, nefiind cunoscută ora finalizării verificărilor respective, moment la care reprezentantul, avocatul Rozembac Elena a plecat din fața sediului instanței. Totodată, a menționat că, asupra motivelor de fapt și de drept, pe care se bazează cererea de recurs o să se expună într-o cerere de recurs suplimentară după întocmirea deciziei motivate.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special 5 prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 martie 2023, în ședință publică. Materialele cauzei atestă că, la 02 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a notificat dispozitivul deciziei instanței de apel participanților la proces, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (vol. II, f.d.

42). Recursul împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost depus, prin oficiul poștal, la 23 martie 2023. Totodată, materialele cauzei atestă că, decizia motivată a fost expediată prin poștă electronică, la 13 mai 2023. În condițiile enunțate, instanța de recurs constată respectarea de către SRL „Bonsai Mob”, reprezentată de avocatul Rozembac Elena, a termenului prevăzut de art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului) la declararea recursului. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În primul rând, cu privire la aspectele procedurale invocate în cererea de recurs, Completul de judecată apreciază criticele recurentei drept declarative, lipsind probe în susținerea temeiului invocat în recurs, iar obligația asumată însuși de recurentă de a dovedi circumstanțele invocate, prin depunerea unei cereri de recurs suplimentare, nu a fost executată nici la data examinării admisibilității recursului. 6 În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. 7 Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SRL „Bonsai Mob”, reprezentată de avocatul Rozembac Elena.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de SRL „Bonsai Mob”, reprezentată de avocatul Rozembac Elena, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 8