2ra-1562/22 — încasarea arvunei

2ra-1562/22 — încasarea arvunei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1562/22

2-20143243-01-2ra-26102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Lavric)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Cotruță, I. Țurcan)

DECIZIE

14 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

Diana Stănilă

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de Chirill Abdulov, reprezentat de avocatul Elina

Jidobina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chirill Abdulov

împotriva Firmei de Producție și Comerț „Miadora-Com” Societate cu Răspundere

Limitată cu privire la încasarea arvunei, dobânzii de întârziere și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Chirill Abdulov și a fost menținută hotărârea din 19

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost

respinsă,

c o n s t a t ă:

La data de 13 noiembrie 2020, Chirill Abdulov a depus cerere de chemare în

judecată împotriva FPC „Miadora-Com” SRL cu privire la încasarea arvunei,

dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 05 decembrie 2019 a

achitat FPC „Miadora-Com” SRL sumele de 10 000 de lei și 15 000 de lei cu titlu de

arvună, în vederea rezervării localului restaurantului „Miadora” pentru petrecerea și

deservirea banchetului (nuntă) la data de 19 iunie 2020, cu numărul de locuri

preconizat pentru eveniment - 100 persoane, însă bonul de plată a fost eliberat doar

pentru suma de 10 000 de lei.

1

Ulterior, în legătură cu situația epidemiologică de infectare cu COVID-19 de

către Parlamentul Republicii Moldova la 13 martie 2020 a fost declarată stare de

urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru perioada 17 martie - 15 mai

2020, astfel că la data de 15 mai 2020, a fost nevoit să amâne ceremonia, iar pârâta a

transferat data evenimentului pentru data de 17 octombrie 2020.

A susținut că în luna septembrie 2020, văzând că situația epidemiologică în

Republica Moldova nu se îmbunătățește s-a adresat reprezentanților restaurantului

referitor la imposibilitatea desfășurării evenimentului cu participarea a 100 de

persoane în condițiile indicate, însă a fost asigurat că nunta va avea loc, anularea

banchetului și restituirea arvunei fiind imposibilă.

A menționat că în conformitate cu pct.2 din Hotărârea Comisiei Naționale

Extraordinare de Sănătate Publică nr.33 din 28 septembrie 2020, începând cu 01

octombrie 2020 s-a instituit stare de urgentă în sănătate publică în unitățile

administrativ-teritoriale, inclusiv mun. Chișinău, fiind stabilit gradul de alertă „Cod

Roșu”, conform Anexei nr. 1, în baza indicatorilor nivelului de risc al transmiterii

virusului SARS-CoV-2, prezentați de către Agenția Națională pentru Sănătate

Publică.

Potrivit pct.10 din Anexa nr.2 - se admite organizarea și desfășurarea

evenimentelor festive, cu caracter unic, în unitățile de alimentație publică, cu

participarea unui număr mai mic de 50 persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate

publică și a Instrucțiunii privind prevenirea infecției СОVID-19 la desfășurarea

evenimentelor festive în unitățile de alimentație publică.

A relatat că la data de 12 octombrie 2020 a expediat în adresa pârâtei reclamația,

cu indicarea tuturor circumstanțelor de fapt și de drept, potrivit căreia a solicitat

restituirea sumei de 25 000 de lei achitate cu titlu de arvună.

A notat că potrivit răspunsului din 16 octombrie 2020 administratorul FPC

„Miadora-Com” SRL i-a respins solicitările, întemeindu-și refuzul pe pretinsa rea-

credință și cauzarea prejudiciului material sub forma venitului ratat prin amânarea, iar

ulterior și anularea evenimentului, denaturând ceea ce s-a întâmplat în realitate.

Concomitent a invocat și prevederile art.956 alin.(1) din Codul civil, potrivit

cărora dacă pentru neexecutarea obligației garantate răspunde partea care a dat arvuna,

aceasta rămâne celeilalte părți după rezoluțiunea contractului de către aceasta din

urmă.

A considerat că o astfel de interpretare a normelor de drept absurdă și

neaplicabilă litigiului respectiv, deoarece acțiunile sale nu au legătură cu restricțiile

aplicate în scopul prevenirii răspândirii infecției COVID-19, fiind și el, de asemenea,

victima consecințelor survenite.

Având în vedere că pârâta nu și-a executat obligația de a restitui arvuna, a

considerat că este în drept să solicite achitarea dobânzii de întârziere în sumă de 226

de lei, prejudiciului moral în sumă de 5 000 de lei.

În drept și-a întemeiat acțiunea conform prevederilor art. 904, 926, 942, 956, 989,

2036 din Codul civil.

2

A solicitat încasarea arvunei în sumă de 25 000 de lei, dobânzii de întârziere în

sumă de 226 de lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă acțiunea, ca neîntemeiată.

La data de 19 februarie 2021, Chirill Abdulov a declarat apel împotriva hotărârii

din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea

hotărârii și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Chirill Abdulov și a fost menținută hotărârea din 19 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 27 septembrie 2022, Chirill Abdulov, reprezentat de avocatul Elina

Jidobina, a declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă

și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat că aprecierea probelor atât de către Curtea de

Apel, cât și prima instanță a fost arbitrară.

A indicat că intimatul a prezentat facturi fiscale privind serviciile de ținere a

evidenței contabile, deservirea tehnică a sistemului de supraveghere, energie electrică,

apă potabilă și transportare deșeuri, probe care urmau a fi excluse, dat fiind faptul că

suportarea cheltuielilor de întreținere a restaurantului nu reprezintă obiectul

probațiunii în cauza respectivă și a considerat că au fost prezentate pentru crearea

iluziei suportării unui prejudiciu cauzat prin acțiunile lui Chirill Abdulov, care a

refuzat desfășurarea evenimentului în condițiile ce contravin legii.

Totodată, a atras atenția că recurentul nu a avut obligația de a transfera încă odată

evenimentul și de a solicita restituirea arvunei, dat fiind faptul că desfășurarea

evenimentului a fost imposibilă în condițiile stabilite în conformitate cu pct. 10 din

hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.33 din 28

septembrie 2020.

A menționat că la dosar nu există nici o probă care ar confirma că Chirill Abdulov

a acceptat petrecerea nunții cu un număr mai mic de 50 de persoane.

A susținut că la materialele cauzei sunt anexate originalele recipiselor 95/20 și

96/20 ce confirmă încheierea contractului de prestări servicii cu FPC „Miadora-Com”

SRL pentru petrecerea și deservirea banchetului (nuntă) la data de 19 iunie 2020 cu

numărul de locuri preconizat de 100 persoane și originalul recipisei ce confirmă

intenția apelantului de a petrece evenimentul cu un număr minim de 100 persoane, iar

excepția privind un număr mai mic de persoane a fost stabilită în scopul de a se asigura

în cazul în care numărul persoanelor invitate nu va ajunge la cifra respectivă, ceea ce

nu poate fi interpretat că Chirill Abdulov a avut intenția să achite suma stabilită pentru

100 de persoane, dar în realitate să invite 49, or acesta a și fost temeiul amânării

evenimentului pentru o altă dată.

3

A indicat că pornind de la existența consimțământului din partea lui Chirill

Abdulov de a petrece evenimentul cu un număr mai mic de 50 de persoane, instanța de

fond a aplicat eronat prevederile art. 956 alin.(1) din Codul civil, ce nu sunt aplicabile

litigiului respectiv.

A menționat că urmau a fi aplicate prevederile art. 904 alin. (1) și (4), art. 926

alin. (1), art. 942 alin. (1) și (2), art. 956 alin. (4), art. 989 alin. (3) din Codul civil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 31 mai 2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa recurentului Chirill Abdulov și reprezentantului său, avocatul Elina Jidobina

la data de 17 august 2022 (f.d. 102).

Astfel, recursul, declarat la 27 septembrie 2022, este în termen.

La 27 octombrie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei FPC

„Miadora-Com”, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 130).

Prin referința depusă la 22 noiembrie 2022, FPC „Miadora-Com”, a solicitat

respingerea recursului declarat de Chirill Abdulov.

Prin încheierea din 18 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un

complet din 5 judecători.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Chirill Abdulov,

reprezentat de avocatul Elina Jidobina a fost depus până la data intrării în vigoare a

Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu

are putere retroactivă, recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

4

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi admis, casată integral decizia instanței de apel cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din actele cauzei rezultă că, Chirill Abdulov înaintând acțiunea în judecată

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Miadora-Com”, a solicitat încasarea de

la SRL „Miadora-Com” în beneficiul său a sumei de 25 000 de lei, cu titlu de arvună,

a sumei de 226 de lei cu titlu de dobîndă de întîrziere, a sumei de 5000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral, precum și cheltuielile de judecată suportate pentru achitarea taxei

de stat și de asistență juridică.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

respingerii acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Instanța de apel, judecînd apelul în fond a ajuns la concluzia respingerii apelului

și menținerii hotărârii primei instanțe.

Pentru a decide astfel, atât prima instanță, cât și instanța de apel au reținut că prin

hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.33 din 28

septembrie 2020 s-a instituit, începând cu data de 01 octombrie 2020, stare de urgență

în sănătate publică în unitățile administrativ-teritoriale pentru care a fost stabilit gradul

de alertă „Cod Roșu”.

Conform pct.10 din Anexa nr.2 la hotărârea sus-menționată s-a admis

organizarea și desfășurarea evenimentelor festive, cu caracter unic, în unitățile de

alimentație publică, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu

respectarea măsurilor de sănătate publică și a Instrucțiunii privind prevenirea infecției

COVID-19 la desfășurarea evenimentelor festive în unitățile de alimentație publică.

Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că, în cererea de

transfer din 09 mai 2020, Chirill Abdulov a formulat mai multe condiții de celebrare

a nunții la data 17 octombrie 2020, acceptând, inclusiv, petrecerea evenimentului cu

un număr mai mic de 100 oameni conveniți inițial, admițând compensarea din contul

meniului.

Din aceste considerente, instanța de apel a apreciat critic argumentul lui Chirill

5

Abdulov precum că nu fost de acord cu petrecerea evenimentului cu un număr mai

mic de 100 persoane, în condiția în care în recipisa prezentată de Chirill Abdulov a

fost indicat de el personal… „că în cazul unui număr mai mic de 100 persoane se

compensează din costul meniului”, ceea ce denotă că a admis și un astfel de scenariu

de celebrare a evenimentului preconizat.

Astfel, instanța de apel a indicat că nu poate fi reținut argumentul lui Chirill

Abdulov precum că raportul contractual se stinge dintr-o cauză ce nu atrage

răspunderea vreuneia dintre părți, în condițiile în care din actele cauzei rezultă

contrariul, la caz răspunzătoare pentru neexecutarea obligației garantate fiind partea

care a dat arvuna, or în speță nu existau impedimente la desfășurarea evenimentului

preconizat pentru 17 octombrie 2020, în pofida acestui fapt Chirill Abdulov l-a anulat,

în plus a comunicat despre anularea evenimentului sus-enunțat cu doar 5 zile

preventiv, reclamația de anulare a evenimentului fiind recepționată de prestator cu o

zi înainte de petrecerea evenimentului, caz în care Chirill Abdulov urma să-și asume

consecințele pentru neexecutarea obligației de nerestituire a arvunei de către prestator,

ceea ce justifică soluția instanței de fond de respingere a acțiunii.

Pe cale de consecință, instanțele de judecată au menționat că deoarece FPC

„Miadora-Com” SRL nefiind în întârziere de plată, au respins și cerința de încasare a

dobânzii de întârziere.

Iar, în lipsa dreptului încălcat, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

apreciat ca fiind neîntemeiată și cerința de reparare a prejudiciului moral, Chirill

Abdulov nefiind îndreptățit să pretindă nici la repararea acestuia.

La fel, instanța de apel a menținut hotărârea primei instanțe și în partea

cheltuielilor de judecată, pe motiv că este o cerință subsecventă celei principale, care

poartă soarta cerinței de bază.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele

anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul litigios,

consideră că decizia instanței de apel este nemotivată, fiind emisă fără elucidarea

circumstanțelor importante pentru soluționarea justă a cauzei.

În corespundere cu prevederile art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Conform art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în motivare se indică:

circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile

ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea

unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

6

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța

de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei

instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Hotărârea este întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au

importanță la soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată

multilateral, complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale

cauzei.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui

proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are

obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și să

nu se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară

(Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c. Greciei

nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Conform art. 956 alin. (4) din Codul civil, arvuna se restituie în cazul în care

raportul contractual se stinge dintr-o cauză ce nu atrage răspunderea vreuneia dintre

părți.

Conform art. 904 alin. (1) din Codul civil, neexecutarea obligației debitorului este

justificată dacă ea se datorează unui impediment în afara controlului debitorului și dacă

debitorului nu i se putea cere în mod rezonabil să evite sau să depășească impedimentul

ori consecințele acestuia.

Iar, alin. (4) al aceluiași articol prevede că, în cazul în care impedimentul

justificator este permanent, obligația se stinge. Obligația corelativă de asemenea se

stinge. În cazul obligațiilor contractuale, efectele restitutive ale acestei stingeri sînt

reglementate prin dispozițiile art.926-932, care se aplică în mod corespunzător.

Conform art. 926 alin. (1) din Codul civil, prin efectul rezoluțiunii o parte

contractantă (beneficiarul) care a primit vreo prestație prin executarea obligațiilor de

către cealaltă parte contractantă în temeiul contractului supus rezoluțiunii sau al tranșei

contractului supusă rezoluțiunii este obligată să i-o restituie. În cazul în care ambelor

părți contractante le revin obligații de restituire, obligațiile sînt corelative.

Art. 989 alin. (3) din Codul civil, conform căruia, debitorul care este în

imposibilitatea de a-și executa obligația nu poate pretinde executarea unei obligații

corelative de către creditor, iar dacă aceasta este executată, trebuie să restituie tot ceea

ce a primit, cu excepția cazului în care debitorul demonstrează că imposibilitatea

7

executării a apărut din vina creditorului.

Conform art. 942 alin. (1) și (2) din Codul civil, în cazul în care o sumă de bani

nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la dobîndă de întîrziere pentru suma

respectivă din data imediat următoare scadenței plății pînă la data în care s-a efectuat

plata, la rata prevăzută la alin.(2) ori la o altă rată prevăzută de dispozițiile legale

speciale.

Rata dobînzii de întîrziere este egală cu rata prevăzută la art.874 plus 5 puncte

procentuale pe an, în cazul în care debitorul este un consumator, sau 9 puncte

procentuale pe an, în celelalte cazuri. Cu toate acestea, dacă înainte de scadență

obligația pecuniară era purtătoare de dobîndă prevăzută de contract, în scopul

determinării ratei dobînzii de întîrziere, creditorul poate înlocui rata prevăzută la

art.874 cu rata dobînzii prevăzute de contract.

Din actele cauzei și anume din recipisele nr. 95/20 și nr. 96/20, semnate de părți

rezultă că la 05 decembrie 2019 reclamantul Chirill Abdulov a achitat companiei SC

„Miadora-Com” SRL sumele în mărime de 10000 de lei și 15 000 de lei cu titlu de

arvună în vederea rezervării localului restaurantului „Miadora” pentru petrecerea și

deservirea banchetului (nuntă) la data de 19 iunie 2020 cu numărul de locuri preconizat

pentru eveniment – 100 de persoane (f.d.13, 14).

Ulterior, la 11 martie 2020, dat fiind faptul declarării de către Organizația

Mondială a Sănătății a pandemiei de coronavirus (COVID-19) și instituirii de către

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică la 13 martie 2020 a codului roșu

la nivel național în legătură cu situația epidemiologică prin infecția cu COVID-19,

declarării de către Parlamentul Republicii Moldova a stării de urgență pe întreg

teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020 și ulterior declarării

stării de urgență în sănătate publică de către Comisia Națională Extraordinară de

Sănătate Publică la 15 mai 2020.

Reieșind din acest fapt, la 09 mai 2020, Chirill Abdulov a fost nevoit să amâne

data banchetului, iar FPC „Miadora-Com” SRL a transferat data evenimentului din 19

iunie 2020 pentru data de 17 octombrie 2020, cu condiția unui număr minim de 100 de

persoane și meniu începând cu 1400 de lei, plus 10% deservirea. În cazul unui număr

mai mic de persoane se compensează din contul meniului (f.d. 13 verso, 35).

Conform pct. 2 din Hotărîrea nr. 33 din 28 septembrie 2020 a Comisiei Naționale

Extraordinare de Sănătate Publică s-a instituit, începînd cu 01 octombrie 2020, stare de

urgență în sănătate publică în unitățile administrativ teritoriale (inclusiv mun.

Chișinău) pentru care a fost stabilit gradul de alertă „Cod Roșu”, conform Anexei nr.

1, în baza indicațiilor nivelului de risc al transmiterii virusului SARS-CoV2, prezentați

de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Iar, potrivit pct. 10 din Anexa nr. 2 la Hotărîrea menționată, se admite organizarea

și desfășurarea evenimentelor festive, cu caracter unic, în unitățile de alimentație

publică, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea

măsurilor de sănătate publică și a Instrucțunii privind prevenirea infecției COVID-19

la desfășurarea evenimentelor festive în unitățile de alimentație publică.

8

Astfel, drept urmare adoptării Hotărârii nr. 33 din 28 septembrie 2020 a Comisiei

Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, la 12 octombrie 2020 reclamatul Chirill

Abdulov prin reclamație a solicitat FPC „Miadora-Com” SRL restituirea sumei de

25000 de lei achitată cu titlu de arvună în vederea rezervării localului restaurantului

„Miadora” pentru petrecerea și deservirea banchetului nu mai târziu de data de 17

octombrie 2020 (f.d. 8). Reclamația în cauză a fost recepționată de FPC „Miadora-

Com” SRL la data de 16 octombrie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat

la materialele cauzei (f.d. 15).

În speță, instanța de apel în motivarea soluției sale eronat a reținut că în cererea

de transfer din 09 mai 2020, reclamantul Chirill Abdulov a formulat mai multe condiții

de celebrare a nunții la data de 17 octombrie 2020, acceptând inclusiv petrecerea

evenimentului cu un număr mai mic de 100 de oameni, și anume celebrarea

evenimentului cu un număr de 50 de persoane.

Or, actele cauzei și anume din recipisele semnate de părțile în litigiu nr. 95/20 și

96/20, se confirmă încheierea contractului de prestări servicii cu FPC „Miadora-Com”

SRL în vederea rezervării localului restaurantului „Miadora” pentru petrecerea și

deservirea banchetului (nunții) la data de 19 iunie 2020 cu numărul de locuri preconizat

pentru eveniment – 100 persoane.

La fel, instanța de apel nu a dat apreciere nici faptului că Chirill Abdulov a

transferat evenimentul festiv din data de 19 iunie 2020 în data de 17 octombrie 2020

cu condiția unui minim de 100 de persoane și meniul începând cu 1400 de lei-10 %

deservirea. În cazul unui număr mai mic se compensează din contul meniului (f.d. 13

verso).

Astfel, din cele enunțate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține că la caz instanța de apel a dat o apreciere arbitrară a probelor și pripit a

concluzionat că reclamantul/recurent și-a dat consimțământul de a petrece evenimentul

cu un număr de 50 de persoane.

Instanța de apel a conchis că la caz răspunzător pentru neexecutarea obligației

contractuale este Chirill Abdulov, care a dat arvuna, deoarece în speță nu existau

impedimente la desfășurarea evenimentului preconizat pentru 17 octombrie 2020, or,

instanța de apel nu a dat apreciere nici faptului că potrivit pct. 2 din Hotărîrea nr. 33

din 28 septembrie 2020 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică s-a

instituit, începînd cu 01 octombrie 2020, stare de urgență în sănătate publică în unitățile

administrativ teritoriale (inclusiv mun. Chișinău) pentru care a fost stabilit gradul de

alertă „Cod Roșu”, conform Anexei nr. 1, în baza indicațiilor nivelului de risc al

transmiterii virusului SARS-CoV2, prezentați de către Agenția Națională pentru

Sănătate Publică.

Iar, potrivit pct. 10 din Anexa nr. 2 la Hotărîrea menționată, se admite organizarea

și desfășurarea evenimentelor festive, cu caracter unic, în unitățile de alimentație

publică, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea

măsurilor de sănătate publică și a Instrucțunii privind prevenirea infecției COVID-19

la desfășurarea evenimentelor festive în unitățile de alimentație publică.

9

Astfel, drept urmare adoptării Hotărârii nr. 33 din 28 septembrie 2020 a Comisiei

Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, la 12 octombrie 2020 reclamatul Chirill

Abdulov prin reclamație a solicitat FPC „Miadora-Com” SRL restituirea sumei de

25000 de lei achitată cu titlu de arvună în vederea rezervării localului restaurantului

„Miadora” pentru petrecerea și deservirea banchetului nu mai târziu de data de 17

octombrie 2020 (f.d. 8).

La fel, instanța de apel a reținut faptul că la data de 12 octombrie 2020 Chirill

Abdulov în mod repetat a anulat evenimentul preconizat cu un termen doar de 5 zile

preventiv, deși pe altă parte instanța de apel a menționat că pretenția recurentului de

anulare a evenimentului și restituire a arvunei a fost recepționată la sediul SC „Miadora

-Com” SRL la data de 16 octombrie 2020, adică cu o zi înainte de petrecerea

evenimentului, caz în care apelantul urmează să-și asume consecințele pentru

neexecutarea obligației de nerestituire a arvunei de către prestator.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

instanța de apel a emis o decizie nemotivată și pripită, contrară materialelor cauzei și

fără a verifica toate circumstanțele importante pentru justa soluționare a cauzei, fapt ce

indică incontestabil la examinarea superficială atât a apelului, cât și a cauzei deduse

judecării.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt

se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Astfel, contrar standardelor procedurale recunoscute, instanța de apel a soluționat

prezenta cauză fără să furnizeze răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

Se accentuează că, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

prezumă dreptul la o hotărâre și decizie motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în

care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în

privința cauzei diferite spre soluționare.

În acest sens, se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod

sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al

Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru

ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor

al Consiliului Europei).

Prin urmare, în speță, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația

legală de a motiva hotărârea adoptată, circumstanță care denotă o eroare judiciară ce nu

poate fi corectată.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea

judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa

10

integral decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Chirill Abdulov, reprezentat de avocatul Elina

Jidobina.

Se casează integral decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chirill Abdulov împotriva Firmei

de Producție și Comerț „Miadora-Com” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la

încasarea arvunei, dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecătorul Oxana Parfeni

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

Diana Stănilă

Mariana Ursachi

11