3r-13/24 — anularea actului de constatare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului de constatare
- Temei legal
- motivarea apelului nu a fost depusa in termenul prevazut de lege
3r-13/24 — anularea actului de constatare (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosar nr. 3r-13/24
2-20162711-01-3r-17012024
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Ciumac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)
D E C I Z I E
14 februarie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Complet de judecată, în componența:
Președinte, judecător Aliona Miron
judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
examinând recursul depus de Moraru Vadim,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Moraru Vadim împotriva Autorității Naționale de Integritate,
treț Procuratura Chișinău, oficiul Botanica privind anularea actului de constatare,
împotriva încheierii din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a declarat inadmisibil apelul depus de Vadim Moraru, din motivul
nedepunerii în termenul legal a motivării cererii de apel,
c o n s t a t ă :
La 22 decembrie 2022, Vadim Moraru a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului
de constatare, prin care a solicitat anularea actului de constatare nr. 278/14 din
30.11.2020, emis de Autoritatea Națională de Integritate.
Prin încheierea din 06 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a atras în proces, în calitate de terț, Procuratura Chișinău, oficiul
Botanica.
Prin hotărârea din 24 mai 2023 a judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a
respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Vadim Moraru împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Procuratura
Chișinău, oficiul Botanica.
La data de 16 iunie 2023, Vadim Moraru a depus apel nemotivat împotriva
hotărârii din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Prin încheierea din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Vadim Moraru, din motivul nedepunerii în termenul
legal a motivării cererii de apel.
1
La data de 05 ianuarie 2024, Moraru Vadim, a depus recurs împotriva
încheierii din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
admiterea cererii de recurs și anularea încheierii instanței de apel.
În motivarea recursului, recurentul a invocat că, încheierea contestată este
nefondată, deoarece instanța de apel a interpretat eronat legea, nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată, aplicând o legale care nu trebuiau să fie aplicată.
A relatat recurentul că după ședința de judecată care a avut loc la data de 10
mai 2023, a apelat avocatul și i-a comunicat despre cele întâmplate în ședința, după
care avocatul l-a invitat la sediul său și a reziliat unilateral contractul de asistență
juridică. Astfel, s-a prezentat singur la data de 24 mai 2023, la pronunțarea hotărârii
și a recepționat dispozitivului hotărârii.
A indicat recurentul că la data de 07 noiembrie 2023 conform avizelor de
recepție, hotărârea motivată a judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost
expediată în adresa avocatului Isac Igor (f.d-144). Însă, din motive necunoscute lui
Vadim Moraru, în calitate de reclamant, nu i-a fost expediată hotărârea motivată
Drept urmare, la data de 22 decembrie 2023 a primit încheierea Curții de Apel
Chișinău din 21.12.2023 prin care a fost informat că apelul depus, a fost declarat
inadmisibil.
De asemenea, a menționat recurentul că avocatul Isac Igor din data de
10.05.2023 nu mai avea împuterniciri și relații contractuale cu Vadim Moraru
astfel, nu poate fi invocat faptul că hotărârea instanței de fond a fost expediată în
adresa recurentului.
Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe
și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile
prevăzute de prezentul cod și de alte legi.
Iar, în conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva
încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis
încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 21 decembrie 2023,
fiind notificată recurentului la data de 22 decembrie 2023, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 153).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
Vadim Moraru s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de
legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în
ordine de recurs.
Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, Curtea Supremă
de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a
încheierilor curților de apel.
Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
La data de 19 ianuarie 2024 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
participanților la proces copia recursului depus de Moraru Vadim împotriva
încheierii din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 192). Intimații nu
2
și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință, în care să-și
expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de Moraru Vadim.
Studiind actele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul depus de Moraru Vadim împotriva încheierii din 21
decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea
încheierii contestate.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:
respinge recursul.
Actele cauzei denotă că, la data de 22 decembrie 2020 Moraru Vadim a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu
privire la anularea actului administrativ.
La data de 21 ianuarie 2021 Moraru Vadim a încheiat contractul de asistență
juridică nr. 149 cu avocatul Igor Isac, fapt confirmat prin mandatul seria MA nr.
1385372 (f.d. 24).
Prin hotărârea din 24 mai 2023 a judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a
respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Vadim Moraru împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Procuratura
Chișinău, oficiul Botanica (f.d. 132, 137-141).
La data de 24 mai 2023, Moraru Vadim a primit copia dispozitivului hotărârii
din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 133).
La data de 16 iunie 2023 Moraru Vasile a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea
unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral
(f.d. 136).
La data de 31 octombrie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a
expediat, prin intermediul poștei terestre, avocatului Igor Isac copia hotărârii
motivate din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 142), care a
fost recepționată de către acesta la data de 07 noiembrie 2023, fapt confirmat prin
avizul de recepție (f.d. 144).
Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului de către Moraru Vadim
împotriva hotărârii din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în baza
art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fiind de 30 de zile de la data notificării
hotărârii motivate, a început să curgă de la data de 08 noiembrie 2023 și a expirat
la data de 07 decembrie 2023.
În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,
instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă
sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
Potrivit prevederilor art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea
apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării
hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
3
Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea
apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de
prezentare a motivării apelului curg din momente diferite, și anume: în temeiul art.
232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de
apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, sub sancțiunea
art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – motivarea apelului nu a fost depusă
sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități
stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare,
termenul de depunere a apelului începe să curgă imediat din ziua următoare a
aducerii la cunoștință a hotărârii a primei instanțe.
Respectiv, notificarea hotărârii motivate a primei instanțe participanților la
proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea
aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar
a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.
Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul
administrativ statuează la art. 99 alin. (1), că în cazul notificării înscrisului de către
autoritatea publică, persoana care efectuează notificarea îi înmânează înscrisul,
într-un plic închis, persoanei care urmează să fie notificată. Aceasta din urmă
semnează un act de recunoaștere a recepționării vizat cu data înmânării înscrisului.
Persoana care efectuează notificarea menționează data notificării pe plicul de
înmânat.
Instanța de recurs relevă că, în conținutul recursului, recurentul menționează
că, hotărârea motivată din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani nu
a fost notificată lui Moraru Vadim.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază critic acest
argument al recurentului pe motiv că, din actele cauzei rezultă cu certitudine că, la
data de 31 octombrie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a expediat, prin
intermediul poștei terestre avocatului Igor Isac copia hotărârii motivate din 24 mai
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 142). Conform avizului de
recepție, la data de 07 noiembrie 2023, avocatul Igor Isac a recepționat copia
hotărârii motivate (f.d. 144).
Astfel, se atestă faptul că reprezentantului reclamantului Moraru Vadim,
avocatului Igor Isac, i-a fost notificată hotărârea primei instanțe.
Completul de judecată apreciază critic argumentul recurentului Moraru
Vadim, precum că prima instanță neîntemeiat a expediat hotărârea motivată din 24
mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani reprezentantului său – avocatului
Igor Isac, reieșind din faptul că la 10 mai 2023 acesta a reziliat contactul de
asistența juridică cu avocatul Igor Isac, iar apelul a fost depus din numele propriu
și conținea doar adresa lui Moraru Vadim, respectiv prima instanța nu avea nici un
temei să expedieze hotărârea motivată fostului reprezentant.
Or, din actele cauzei rezultă cu certitudine că în ziua expedierii copiei hotărârii
motivate, prin intermediul poștei terestre, avocatului Igor Isac, care a reprezentat
interesele lui Moraru Vadim în prima instanță, adică la data de 31 octombrie 2023,
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani nu a fost informată de către Moraru Vadim
4
sau de către avocatul Igor Isac despre rezilierea contractului de asistență juridică.
Iar, careva premise pentru a considera că mandatul avocatului Igor Isac a încetat
nu au fost stabilite de către prima instanță.
Potrivit art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se
aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–
171.
În conformitate cu art. 107 alin. (2) din Codul de procedură civilă, partea este
obligată să informeze instanța, nu mai târziu de 3 zile până la data ședinței de
judecată, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau renunțarea la serviciile
avocatului, prezintând instanței datele de contact ale noului avocat, inclusiv adresa
electronică a acestuia.
În acest context, instanța de recurs relevă că Moraru Vadim, având calitatea
de reclamant în prezenta cauză, nu a respectat obligația sa pozitivă și nu a informat
prima instanță – Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani despre renunțarea la
serviciile avocatului Igor Isac și existența acordului de reziliere a contractului de
asistență juridică din 10 mai 2023, anexând copia acestui act doar la cererea de
recurs împotriva încheierii din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Prin urmare, în lipsa unei asemenea informări obligatorii, din partea lui
Moraru Vadim, instanța nu poate pune la îndoială împuternicirile avocatului Igor
Isac de a reprezenta interesele lui Moraru Vadim în instanța de judecată.
Totodată, din lipsa informării instanței de judecată rezultă că, avocatul Igor
Isac a dispus de împuterniciri corespunzătoare din partea lui Vadim Moraru, pentru
a ataca actele judecătorești, în termenul stabilit de legislația în vigoare, prevăzut la
art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, pentru a prezenta în termen motivarea
apelului împotriva hotărârii din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani.
Instanța de recurs învederează că, potrivit art. 98 alin. (1) din Codul
administrativ, dacă în cadrul procedurii administrative un participant este
reprezentat, conform art. 45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează
acestuia.
Conform art. 45 alin. (1) din Codul administrativ, persoanele fizice participă
la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor.
Or, instanța de recurs relevă că din actele cauzei rezultă că, la data de
21 ianuarie 2021 Vadim Moraru a încheiat contractul de asistență juridică
nr. 149 cu avocatul Igor Isac.
Potrivit art. 57 alin. (14) și (19) din Statutul Profesiei de Avocat, adoptat de
Congresul Uniunii Avocaților din 29 ianuarie 2011, avocatul are obligația să
informeze rezonabil clientul în legătură cu situația curentă a asistenței și
reprezentării și să răspundă cu promptitudine oricăror solicitări de informare din
partea clientului. În cazul în care avocatul este în imposibilitate să-și îndeplinească
activitatea profesională, își va asigura substituirea printr-un alt avocat, dacă, în
prealabil, obține acordul clientului în acest scop.
În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o
persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,
atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau
5
împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune
în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele
care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează
acțiunile omise.
La acest aspect, completul consideră că, de la momentul notificării avocatului
Igor Isac la 07 noiembrie 2023, prin intermediul poștei terestre a hotărârii motivate
din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și în contextul existenței
acordului de reziliere a contractului de asistență juridică din 10 mai 2023, avocatul
Igor Isac avut obligația să comunice reprezentatului său Moraru Vadim copia
hotărârii motivate din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pentru
ca acesta să facă uz de drepturile sale procedurale și să prezinte motivarea apelului,
în interiorul termenului instituit la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
Or, chiar și în cazul încetării mandatului și rezilierii contractului de asistență
juridică cu Moraru Vadim, avocatul Igor Isac urma să comunice clientului său
copia actului de procedură expediat acestuia de către Judecătoria Chișinău, sediul
Râșcani.
Această obligație rezultă cert și din prevederile art. 57 alin. (24) și (30) din
Statutul Profesiei de Avocat, adoptat de Congresul Uniunii Avocaților din 29
ianuarie 2011 în care este stipulat că, în oricare caz de încetare a mandatului,
avocatul are obligația să ia în timp util și în mod rezonabil măsuri potrivite pentru
apărarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp
suficient clientului pentru a-și angaja un alt avocat, predarea documentelor și a
bunurilor clientului. Avocatul este obligat să comunice clientului informațiile pe
care le deține în legătură cu cazul acestuia chiar și în situația în care comunicarea
lor ar contraveni interesului său personal.
Astfel, instanța de recurs menționează că, Judecătoria Chișinău, sediul
Râșcani a utilizat mijloacele corespunzătoare de comunicare, ce ar asigura
notificarea copiei hotărârii motivate din 24 mai 2023 lui Moraru Vadim. Cu toate
acestea, Moraru Vadim nu a prezentat în termenul prevăzut de lege motivarea
apelului împotriva hotărârii instanței de fond.
În circumstanțele descrise, instanța de recurs apreciază critic argumentul
recurentului precum că, prin depunerea apelului din numele propriu, Moraru
Vadim și-a manifestat cert voința de a participa singur în prezentul proces, fără a fi
necesară informarea instanței în acest sens.
Or, atunci când persoana interesată, în speță – Moraru Vadim, inițiază o astfel
de cauză în contencios administrativ, obligațiile procedurale sunt angajate în mod
automat. În calitatea sa de reclamant acesta avea obligația să îndeplinească actele
de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător,
să își probeze pretențiile, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului,
urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia. Prin urmare, simpla depunerea apelului
din numele propriu nu a exonerat pe Moraru Vadim de la obligația informării
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani despre rezilierea contractului de asistență
juridică cu avocatul Igor Isac.
În condițiile create, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
6
administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează ca fiind corectă soluția
instanței de apel de declarare a apelului depus de către Moraru Vadim inadmisibil.
Suplimentar, instanța de recurs indică că Moraru Vadim, depunând cererea de
apel, prin conținutul acesteia și-a rezervat dreptul de a prezenta motivarea apelului
(f.d. 136).
Cu toate acestea, Moraru Vadim nu și-a valorificat corespunzător dreptul
procedural respectiv și nu a depus motivarea apelului în termenul prevăzut de lege.
Astfel, completul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și
neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din
drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost
împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în
termen.
Subsecvent, instanța de recurs învederează că hotărârile instanțelor
judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din
Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de
judecată, în regim real (pct. 7 – 8 și 17 din Regulamentul privind modul de
publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată
și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017).
Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor
de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil
pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată
și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru
judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații
relevante pentru justițiabili.
Astfel, din informația plasată pe portalul național al instanțelor de judecată
rezultă că hotărârea motivată din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, a fost publicată pe portalul național al instanțelor de judecată la data de
24 octombrie 2023.
În această ordine de idei, completul consideră neîntemeiat argumentul lui
Moraru Vadim, precum că a fost în imposibilitate de a prezenta motivarea cererii
de apel împotriva hotărârii din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
deoarece nu cunoștea despre derularea examinării cauzei.
Prin urmare, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între
24 octombrie 2023 și 23 noiembrie 2023, Moraru Vadim a dispus de suficient timp
pentru a întocmi și depune la Curtea de Apel Chișinău motivarea cererii de apel
împotriva hotărârii din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
În circumstanțele descrise, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că motivarea apelului împotriva hotărârii din24 mai 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, nu a fost prezentată instanței de apel nici până la data de
21 decembrie 2023, ziua emiterii încheierii de Curtea de Apel Chișinău prin care a
fost declarat inadmisibil apelul depus de Moraru Vadim.
În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ,
participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință,
fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
7
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute
de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și
peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din
dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se
datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului Moraru Vadim,
care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu
bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.
Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel,
deoarece recurentul Moraru Vadim nu a prezentat motivarea apelului în modul
stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin
consecințele prevederilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Instanța
de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea
garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare,
sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,
ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și,
în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se
subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
Actele cauzei, însă, denotă faptul că, recurentul Moraru Vadim nu a întreprins
acțiuni concrete de a se informa despre derularea examinării cauzei din momentul
depunerii apelului nemotivat, adică din data de 16 iunie 2023.
În context, completul amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează fiecărei persoane
dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și
obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în practica sa constantă că
„dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în
mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune
administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii
de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs
Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat
de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din
21 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu
legislația în vigoare, cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor
cauzei, instanța de recurs o consideră întemeiată, or, recurentul Moraru Vadim nu
a întreprins vreo acțiune de a prezenta motivarea apelului în modul stabilit de art.
232 alin. (2) din Codul administrativ, motiv pentru care completul de judecată al
8
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține
încheierea contestată.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de Moraru Vadim și se menține încheierea din 21
decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Aliona Miron
judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9