2ac-38/24 — anularea actului, repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ac-38/24 2-21130272-01-2ac-05022024 ÎNCHEIERE 14 februarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență: Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând chestiunea cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Ivan Șaptefraț împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță Ada Griciuc, privind anularea actului de constatare nr.258/04 din 12 august 2021, repararea prejudiciului material și moral, c o n s t a t ă: La 02 septembrie 2021, Ivan Șaptefraț a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță Ada Griciuc, privind anularea actului de constatare nr.258/04 din 12 august 2021, repararea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 15 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis acțiunea. Autoritatea Națională de Integritate a contestat cu apel hotărârea. Prin încheierea din 29 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a remis Curții Supreme de Justiție cauza pentru a decide referitor la soluționarea chestiunii privind strămutarea cauzei la o altă instanță competentă să judece apelul declarat de Autoritatea Națională de Integritate împotriva hotărârii din 15 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Examinând temeiurile invocate privind existența presupuselor circumstanțe ce ar afecta imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Chișinău și ar genera necesitatea strămutării cauzei la o altă instanță egală în grad, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată netemeinicia acestora și necesitatea respingerii demersului de strămutare a cauzei, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 189 alin. (1) din Codul administrativ orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. Conform art. 191 alin. (4) din Codul administrativ, curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva încheierilor emise de judecătorii. Articolul 198 din Codul administrativ enumeră exhaustiv la alin. (3) temeiurile strămutării unei cauze în contencios administrativ de la o instanță la alta.

1 Astfel, conform acestei norme, instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

La cazul din speță, Completul de judecată consideră neîntemeiat argumentul privind faptul existenței circumstanțelor ce ar trezi părților neîncredere în obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor, din motivul că reclamantul Șaptefraț Ivan este angajat în calitate de specialist principal al Secției civile din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, în care urmează a fi examinată cererea de apel depusă de Autoritatea Națională de Integritate împotriva hotărârii din 15 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Or, prin prisma normei imperative de la art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, dosarul poate fi strămutat la o altă instanță egală în grad dacă este imposibilă formarea unui complet de judecată care să examineze cauza, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători sau din cauza unor circumstanțe excepționale nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a menționa că potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată din actele dosarului că niciuna din concluziile enumerate nu se întrunesc, iar motivele invocate nu constituie circumstanțe ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău. Instanța de judecată menționează că una din garanțiile de imparțialitate este publicitatea atât a procesului de constituire a completelor de judecată, care este plasată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău, cât și a desfășurării procesului de judecată, cu respectarea drepturilor unui proces echitabil, inter alia dreptul de a recuza judecători sau după caz de a se abține de la judecată.

Mai mult, la judecarea cauzei, judecătorii, iau decizii independent și imparțial. În acest sens, art. 6 CEDO cere instanței să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, indică că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia. 2 Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium).

Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (Ferrantelli and Santangelo vs. Italy ). Deci, invocarea unor bănuieli de nepărtinire a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău la examinarea cererii de apel, precum și lipsa încrederii față de judecători în vederea obiectivității acestora și imparțialității de care urmează să dea dovadă la examinarea cauzei, este declarativă, or, la înfăptuirea justiției, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege. Astfel, prin prisma art. 191, alin. (4) din Codul administrativ, Curtea de Apel Chișinău este competentă să examineze cererea de apel depusă de Autoritatea Națională de Integritate împotriva hotărârii din 15 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, or, la caz nu a fost justificat obiectiv punctul de vedere referitor la pretinsa imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că lipsesc careva temeiuri pentru strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia respingerii demersului de strămutare a cauzei la o altă instanță egală în grad înaintat de Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 29 ianuarie 2024. În conformitate cu art. 191 alin. (3), art. 197, art. 198 alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge demersul de strămutare a cauzei la o altă instanță egală în grad înaintat de către Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 29 ianuarie 2024. Cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Ivan Șaptefraț împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță Ada Griciuc, privind anularea actului de constatare nr.258/04 din 12 august 2021, repararea prejudiciului material și moral se restituie Curții de Apel Chișinău, care este competentă să examineze în ordine de apel prezenta acțiune.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc 3