2ra-932/23 — incasarea in regres a prejudiciului material

2ra-932/23 — incasarea in regres a prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-932/2023

2-22062882-01-2ra-04072023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (V. Schibin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

14 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Vlas, reprezentat de

avocatul Dumitru Dulgher,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de CA

„General Asigurări” SA împotriva lui Vlas Mihail cu privire la încasarea

despăgubirii materiale în ordine de regres, a dobânzii de întârziere,

împotriva deciziei din 02 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 04 mai 2022, CA „General Asigurări” SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Vlas Mihail prin care a solicitat încasarea sumei de 53 207 de

lei cu titlu de daună materială, a sumei de 4 970,19 de lei cu titlu de dobîndă de

întîrziere pentru perioada 30.01.2021 - 14.03.2022, încasarea cheltuielilor de

judecată formate din suma de 1 745,31 de lei cu titlu de taxă de stat, suma de 5 500

de lei cheltuieli pentru asistența juridică și suma de 130 de lei cu titlu de taxă de stat

pentru serviciile oferite de ASP.

În motivarea acțiunii a invocat faptul că, la 22.10.2020 în raionul Sîngerei pe

traseul R13+200 m, conducând autovehicolul Ford Transit, cu n/î XXX, Vlas Mihail

a încălcat Regulamentul Circulației Rutiere și a tamponat autovehicolul VW

Transporter cu n/î XXX.

Conform Deciziei Inspectoratului Național de Patrulare din 22.11.2020,

vinovat în producerea accidentului a fost recunoscut Vlas Mihail.

Răspunderea civilă obligatorie pentru pagubele produse de autovehicolul Ford

Transit cu n/î XXX a fost asigurată la CA „General Asigurări” SA, conform

contractului RCAI nr.005361027 din 29.10.2019.

În baza raportului de daune nr.2247-20-RCA de către CA „General Asigurări”

SA a fost emis ordinul nr.4208 din 21.12.2020 „cu privire la despăgubirea

păgubitului Șeighiț Iurie” prin care s-a aprobat despăgubirea de asigurare în mărime

de 53 207 de lei, care a fost transferată la contul bancar a lui Șeighiț Iurie, prin

ordinul de plată nr.2719 din 21.12.2020.

1

A menționat că, în cadrul instrumentării dosarului de daune, s-a constatat că,

persoana răspunzătoare de producerea accidentului și anume cet. Vlas Mihail nu

dispunea la momentul producerii accidentului rutier de permis de conducere valabil

- faptă confirmată prin Adeverința nr.328DL din 05.04.2022 eliberată de IP ASP.

Invocând prevederile art. 1856 alin. (1) din Codul civil și art.29 lit.c) din Legea

nr.414-XVI din 22.12.2006 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă, a

menționat că, Vlas Mihail la momentul producerii accidentului rutier dispunea de

permisul de conducere cu nr. 016130, eliberat la data de 17.08.1996, nevalabil în

condițiile pct.1din Hotărîrea Guvernului nr. 571 din 21.06.1999, care expune că se

consideră nevalabile, începând cu data de 1 septembrie 1999, permisele de

conducere auto și certificatele de înmatriculare a vehicolelor, eliberate până la

punerea în aplicare a tipurilor mecanizibile de permis de conducere și certificat de

înmatriculare a mijloacelor de transport, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.778

din 20.11.1995.

Cu referire la solicitarea privind încasarea dobânzii de întârziere, a invocat

prevederile art. 774, 942 și 874 Codul Civil, și a menționat că perioada de întârziere

a fost calculată începând cu data de 30.01.2021 - 14.03.2022, scadența conform

pretenției nr.3037-2020 din 24.12.2020, astfel conform calculelor efectuate dobânda

legală de întârziere constituie suma de 4 970,19 de lei.

A indicat prevederile art.94 alin. (1) și 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă

în vederea susținerii pretenției de încasare a cheltuielilor de asistență juridică în

mărime de 5 500 de lei.

Prin hotărârea din 19 iulie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cererea de

chemare în judecată înaintată de către CA „General Asigurări” SA împotriva lui Vlas

Mihail privind încasarea despăgubirii materiale în ordine de regres în sumă de 53

207 de lei, a dobânzii de întârziere de 4 970,19 de lei și a cheltuielilor de judecată în

sumă de 7 375,31 de lei, s-a respins integral, ca neîntemeiată.

S-a încasat de la CA „General Asigurări” SA în beneficiul lui Vlas Mihail suma

de 5 000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică.

Prin decizia din 02 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de CA „General Asigurări” SA.

A fost casată hotărârea din 19 iulie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de CA „General

Asigurări” SA împotriva lui Vlas Mihail privind încasarea despăgubirii materiale în

ordine de regres, a dobînzii de întîrziere și cheltuielilor de judecată, cu emiterea unei

hotărâri noi prin care:

A fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de CA „General

Asigurări” SA împotriva lui Vlas Mihail privind încasarea despăgubirii materiale în

ordine de regres, a dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată.

A fost încasat de la Vlas Mihail în folosul CA „General Asigurări” SA

despăgubirii materiale în ordine de regres în sumă de 53 207 de lei, dobânda de

întârziere în sumă de 4 970,19 de lei și cheltuielile de judecată în sumă de 7 375,31

de lei.

A fost încasat de la Vlas Mihail în folosul CA „General Asigurări” SA

cheltuielile de judecată suportate în apel în sumă de 1 308,98 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, instanța de fond eronat a

reținut faptul că, pentru survenirea condiției de formulare a acțiunii în regres este

2

necesar ca persoana vinovată în producerea accidentului să nu dispună în genere de

permis de conducere (în sensul dreptului obținut de a conduce), sau să încalce

regulile privind deținerea acestuia, pe când deținerea modelului vechi al permisului

de conducere nu are incidență cu prevederile Legii expuse. Respectiv, constatările

instanței precum că necorespunderea formei permisului de conducere nu egalează

cu lipsa dreptului de a conducere nu este susținută juridic, or forma permisului de

conducere și anume mecanolizibil a fost introdusă în vederea respectării Convenției

asupra circulației rutiere, iar permisele eliberate până la introducerea/punea în

aplicare a formei mecanolizibile se consideră nevalabile - condiție impusă de

legiuitor ca rezultat a rectificării Convenției asupra circulației rutiere. Deci, instanța

de fond, prin soluția emisă, eronat a ajuns la concluzia netemeiniciei pretențiilor

formulate de către CA ,,General Asigurări” SA, dat fiind faptul că, la caz sunt

întrunite condițiile prevăzute de Legea nr.414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule, pentru a

determina soluția de încasare a despăgubirii de asigurare în formula expusă în

acțiune.

La 30 mai 2023, prin intermediul oficiului poștal, Mihail Vlas, reprezentat de

avocatul Dumitru Dulgher a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând anularea deciziei contestate, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că, la momentul producerii accidentului, Vlas

Mihail deținea permis de conducere de model vechi nr. 016130 eliberat la

17.08.1996. Însă, conform Hotărârii Guvernului Nr. 1127 din 07.10.2008 s-a

aprobat:

Modelul permisului de conducere de generația DI .2015. conform anexei nr. 1:

Modelul permisului de conducere provizoriu de tip nou. conform anexei nr.2;

Condițiile provizorii pentru eliberarea permiselor de conducere, aprobate prin

Hotârîrea Guvernului nr.778 din 20 noiembrie 1995. conform anexei nr.3;

Modificările ce se operează în Hotărârea Guvernului nr. 1452 din 24 decembrie

2007 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la permisul de conducere,

organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere și

condițiile de admitere la traficul rutier”, conform anexei nr.4;

Modelul permisului de conducere internațional, conform anexei nr.5;

Modelul permisului de conducere 2019. conform anexei nr.6;

Modelul permisului de conducere provizoriu 2019. conform anexei nr.7.

A evidențiat că, permisele de conducere puse în aplicare prin Hotărârea

Guvernului nr.778 din 20 noiembrie 1995 „Cu privire la aprobarea și punerea în

aplicare a tipurilor mecanolizibile de permis de conducere și certificat de

înmatriculare a mijloacelor de transport” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

1996, nr.11-12, art.57) se vor elibera până la 01 ianuarie 2011, concomitent cu

permisele de conducere de tip nou, cu respectarea condițiilor prevăzute în anexa nr.3

la prezenta hotărâre și rămân valabile pe un termen nelimitat. Eliberarea permiselor

de conducere de tip nou și preschimbarea celor de tip vechi se va efectua numai la

solicitarea cetățenilor.

Instituția publică „Agenția Servicii Publice” va asigura eliberarea permisului

de conducere de model 2019 și a permisului de conducere provizoriu de model 2019.

În așa mod, în conexiune cu cele relatate supra se constată faptul, că

reclamantul a dat o interpretare eronată faptului că la momentul producerii

3

accidentului rutier, Vlas Mihail nu deținea permis de conducere, deoarece cel pe care

îl deținea era de tip vechi, motiv din care eronat a depus acțiunea dată, deoarece

normele vizate supra, admit deținerea permiselor de ambele tipuri - mecanolizibil și

de tip vechi chiar și sovietic până la preschimbarea ultimului model, în mod benevol,

de fiecare cetățean în parte, la solicitarea ultimului, fără careva limitări în timp.

Astfel, în opinia recurentului, necorespunderea formei permisului de conducere

nu egalează și cu lipsa dreptului de a conduce mijlocul de transport, dar propune

deținătorul permisului de conducere de tip vechi să obțină un nou act (permis de

conducere), permisiv de drept, pentru unificarea modelelor de permise de conducere

pe teritoriul Republicii Moldova, dar nu și confirmarea dreptului deținut deja. Deși,

Vlas Mihail deținea un permis de conducere de model vechi și nu deținea permis de

conducere de tip nou mecanolizibil, asemenea circumstanță nu egalează cu lipsa

dreptului de a conduce mijlocul de tranport.

A concluzionat că, cel vinovat de accident, va răspunde în ordine de regres, sub

incidența art. 29 lit. c) din Legea vizată, atunci când la momentul accidentului nu va

deține dreptul de a conduce mijlocul de transport.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat

dispozitivul deciziei la 02 martie 2023.

La 04 aprilie 2023, copia deciziei din 02 martie 2023 a Curții de Apel Bălți a

fost expediată prin intermediul poștei electronice în adresa participanților la proces

(f.d. 146-146 verso).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Mihail Vlas, reprezentat de avocatul Dumitru Dulgher, la 30 mai 2023,

se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 04 iulie 2023, a expediat în adresa intimatului

copia recursului declarat de Mihail Vlas, reprezentat de avocatul Dumitru Dulgher,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire și avizul de recepție, anexate la materialele dosarului (f.d. 162).

La 19 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, CA „General Asigurări”

SA reprezentat de avocatul Gheorghe Sclifos a depus referință asupra recursului

declarat, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

4

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de Mihail Vlas, reprezentat de avocatul Dumitru Dulgher a fost depus până la data

intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

5

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Mihail Vlas,

reprezentat de avocatul Dumitru Dulgher, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Vlas, reprezentat de

avocatul Dumitru Dulgher.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6