2ra-946/23 — încasarea indemnizatiei unice si a prejudiciului moral

2ra-946/23 — încasarea indemnizatiei unice si a prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-946/23

2-19118072-01-2ra-06072023

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.: I. Țonov)

Instanța de apel - Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Pahopol, V. Mihaila, R. Pulbere)

D E C I Z I E

07 februarie 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursurile declarate de Ursu Dumitru, reprezentat de avocatul

Frecauțan Marina, Curea Ștefan și Curea Florica,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Curea Ștefan și

Curea Florica împotriva lui Ursu Dumitru și Casa Națională de Asigurări Sociale,

intervenient accesoriu administratorul insolvabilității/lichidatorul ”NCCM GRUP”

S.R.L., Fanari Svetlana, cu privire la încasarea indemnizației unice și compensarea

prejudiciului moral survenit în legătură cu decesul persoanei la locul de muncă,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2023,

c o n s t a t ă :

La 11 iulie 2019, Curea Ștefan și Curea Florica au depus cerere de chemare în

judecată împotriva ”NCCM GRUP” S.R.L. și Ursu Dumitru cu privire la încasarea

indemnizației unice și compensarea prejudiciului moral survenit în legătură cu

decesul persoanei la locul de muncă.

În motivarea a susținut că, prin ordinul nr.22 din 01 aprilie 2016 Curea Sergiu a

fost angajat în calitate de muncitor auxiliar la ”NCCM GRUP” S.R.L.

În momentul îndeplinirii obligațiilor de muncă s-a produs accidentul de

muncă, în urma căruia Curea Sergiu a decedat, fapt confirmat prin certificatul de

deces din 25.05.2016, inclusiv prin certificatul medical constatator al decesului

nr.155 eliberat de SMLR Cahul, seria A 0525469.

Reclamanții au invocat că, Curea Sergiu era unicul sprijin și întreținător al

familiei, mama acestuia, Curea Florica, neavând un alt sprijin, iar faptul că dânsa

este pensionară de vârstă înaintată, văduvă, bolnavă, la evidența dispanserică cu DZ,

HTA esențială gr. III, RA înalt, Encefalopatie discirculatorie mixtă cu sindrom

vascular, implică cheltuirea unor sume enorme de bani pentru procurarea

medicamentelor și efectuarea tratamentelor lunare.

1

Pierderea fiului Curea Sergiu, precum și că aceasta a survenit după decesul

soțului și al altui fiu, Curea Nicolae, au dus la înrăutățirea stării de sănătate a

reclamantei Curea Florica.

Înmormântarea celui de al doilea fiu pentru mamă, și pentru fratele Curea

Ștefan, a fost una de neconceput.

După decesul la locul de muncă a lui Curea Sergiu a fost pornită o cauză

penala și prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 29 iunie 2017, Ursu

Dumitru, dirigintele de șantier al ”NCCM GRUP” S.R.L. a fost recunoscut vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.183 alin. (2) Cod penal cu stabilirea

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, fără privarea de dreptul de

a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, cu suspendarea

executării sancțiunii pe perioada de probațiune de 1 an.

Acțiunea civilă formulată în procesul penal privitor la repararea prejudiciului

material și moral s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunțe instanța de judecată în ordinea procedurii civile.

Reclamanții au menționat că, decesul lui Curea Sergiu a survenit în rezultatul

accidentului de muncă mortal, pârâții purtând vina în cauzarea decesului angajatului

său, or, din actele cauzei rezultă cu certitudine că accidentul a avut loc în timpul și

în legătură cu îndeplinirea de către Curea Sergiu a obligațiunilor de serviciu.

”NCCM GRUP” S.R.L., prin intermediul dirigintelui de șantier Ursu Dumitru,

nu a luat toate măsurile necesare de a asigura securitatea și protecția lucrătorului în

timpul serviciului, nu a luat în considerație că tranșeea săpată are solul nisipos, nu

au fost instalate planșete de protecție și astfel nu a fost evitată surparea malurilor, în

urma cărui fapt malurile tranșeei s-au surpat asupra lui Sergiu Curea, cauzându-i

asfixia mecanică prin comprimarea toracelui și abdomenului cu greutate și alte

numeroase leziuni, care se califică ca vătămare gravă periculoasă pentru viață, de la

care Curea Sergiu a decedat.

Decesul a survenit în urma neluării măsurilor de asigurare a securității muncii

din partea angajatorului, prin factorii săi de decizie.

Reclamanții au indicat că, instanța penală a admis în principiu acțiunea civilă,

instanța civilă urmează să încaseze din contul ”NCCM GRUP” S.R.L. și Ursu

Dumitru, în mod solidar, în beneficiul solidar a Curea Floricăi și lui Curea Ștefan, în

conformitate cu art. 18 alin. (2), (3) și (5) din Legea securității și sănătății în muncă

nr. 186 din 10 iulie 2008.

Potrivit formulei de calcul prevăzută de Legea securității și sănătății în muncă

nr. 186 din 10 iulie 2008, în caz de deces al lucrătorului în urma unui accident de

muncă sau a unei boli profesionale, unitatea care poartă vina pentru accidentul de

muncă sau pentru boala profesională repară prejudiciul material persoanelor care au

dreptul la aceasta, în modul și în mărimea stabilită de lege și, în plus, le plătește, din

contul mijloacelor proprii, o indemnizație unică, luându-se ca bază salariul mediu

anual al celui decedat, înmulțit la numărul anilor compleți pe care acesta nu i-a trăit

pînă la vârsta de 62 de ani, dar nu mai puțin de 10 salarii medii anuale, indemnizația

unică pentru deces în sumă de 1 091 181(un milion nouăzeci și unu mii o sută

optzeci și unu), 78 lei,

2

Conform calculului 29 ani și 3 luni, adică 351 luni, rămase lui Curea Sergiu

pînă la împlinirea vârstei de 62 ani, înmulțit la salariul din bonul de salarizare pentru

luna iunie 2016, și anume 3108,78 lei.

Totodată, suferințele psihice suportate de membrii familiei Curea, urmează a fi

compensate prin încasarea prejudiciului moral cauzat în sumă a câte 1 000 000 lei

pentru fiecare reclamant, sumă echitabilă și care constituie o satisfacere

comensurabilă.

Curea Ștefan și Curea Florica au solicitat încasarea din contul ”NCCM GRUP”

S.R.L. și a lui Ursu Dumitru, în mod solidar, în beneficiul lui Curea Ștefan și Curea

Florica a indemnizației unice pentru decesul lui Curea Sergiu în urma accidentului

de muncă în sumă de 1 091 181(un milion nouăzeci și unu mii una sută optzeci și

unu),78 lei; încasarea din contul ”NCCM GRUP” S.R.L. și a lui Ursu Dumitru, în

mod solidar, în beneficiul lui Curea Ștefan a prejudiciului moral în sumă de 1 000

000 (un milion) lei; încasarea din contul ”NCCM GRUP” S.R.L. și a lui Ursu

Dumitru, în mod solidar, în beneficiul Curea Floricăi a prejudiciului moral în sumă

de 1 000 000 (un milion) lei.

Ulterior, avocatul Sorochin Iurie, acționând în interesele lui Curea Ștefan și

Curea Floricăi, invocând că, ”NCCM GRUP” S.R.L. nu există, la 19 februarie 2019

fiind radiată din Registrul de stat al persoanelor juridice, a solicitat introducerea în

proces în calitate de copârât a Casei Națională de Asigurări Sociale.

Reclamanții au solicitat încasarea în mod solidar, de la Casa Națională de

Asigurări Sociale, ”NCCM GRUP” S.R.L. și Ursu Dumitru, în beneficiul lui Curea

Ștefan și Curea Floricăi a indemnizației unice pentru decesul lui Curea Sergiu în

urma accidentului de muncă în sumă de 1 091 181 (un milion nouăzeci și unu mii

una sută optzeci și unu),78 lei; încasarea în mod solidar, de la Casa Națională de

Asigurări Sociale, ”NCCM GRUP” S.R.L. și Ursu Dumitru, în beneficiul lui Curea

Ștefan a prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 (un milion) lei; încasarea în mod

solidar, de la Casa Națională de Asigurări Sociale, ”NCCM GRUP” S.R.L. și Ursu

Dumitru, în beneficiul Curea Floricăi a prejudiciului moral în sumă de 1 000 000

(un milion) lei.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 14 decembrie 2020 s-

a dispus înlocuirea pârâtului ”NCCM GRUP” S.R.L. cu succesorul său în drepturi

Casa Națională de Asigurări Sociale.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 10 martie 2021 s-a

dispus atragerea în proces a administratorului insolvabilității ”NCCM GRUP”

S.R.L., Fanari Svetlana, în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 septembrie 2021, s-

a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Curea Ștefan și Curea

Florica împotriva lui Ursu Dumitru și Casei Naționale de Asigurări Sociale,

intervenient accesoriu administratorul insolvabilității/lichidatorul ”NCCM GRUP”

S.R.L., Fanari Svetlana, cu privire la încasarea indemnizației unice și compensarea

prejudiciului moral survenit în legătură cu decesul persoanei la locul de muncă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, avocatul Sorochin Iuri,

acționând în interesele lui Curea Ștefan și Curea Floricăi a declarat apel asupra

hotărârii judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 28 septembrie 2021, solicitând

3

admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi de

admitere integrală a cererii de chemare în judecată înaintate de către Curea Ștefan și

Curea Florica.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2023, s-a admis cererea

de apel declarată de către avocatul Sorochin Iuri, acționând în interesele lui Curea

Ștefan și Curea Floricăi.

S-a casat încheierea judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14 decembrie

2020 privind succesiunea în drepturi.

S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28

septembrie 2021 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către

Curea Ștefan și Curea Florica împotriva lui Ursu Dumitru și Casei Naționale de

Asigurări Sociale, intervenient accesoriu administratorul insolvabilității/lichidatorul

”NCCM GRUP” S.R.L., Fanari Svetlana, cu privire la încasarea indemnizației unice

și compensarea prejudiciului moral survenit în legătură cu decesul persoanei la locul

de muncă.

S-a emis în partea pretențiilor înaintate împotriva ”NCCM GRUP” S.R.L. o

nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care s-a încetat procesul în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată înaintată de către Curea Ștefan și Curea Florica

împotriva ”NCCM GRUP” S.R.L. cu privire la încasarea indemnizației unice și

compensarea prejudiciului moral survenit în legătură cu decesul persoanei la locul

de muncă, din motiv că pârâtului îi lipsește capacitatea de folosință.

S-a menționat, că nu se admite o nouă adresare în judecată a acelorași părți cu

privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.

S-a emis în partea pretențiilor înaintate împotriva lui Ursu Dumitru o nouă

hotărâre, prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către

Curea Ștefan și Curea Florica împotriva lui Ursu Dumitru cu privire la încasarea

indemnizației unice și compensarea prejudiciului moral survenit în legătură cu

decesul persoanei la locul de muncă.

S-a încasat de la Ursu Dumitru în beneficiul lui Curea Ștefan suma de 100000

(una sută mii lei) lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest cererea de chemare în

judecată s-a respins ca neîntemeiată.

La 19 iunie 2023, Ursu Dumitru, reprezentat de avocatul Frecauțan Marina a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2023,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, menținerea

hotărârii instanței de fond.

În motivare a invocat că, decizia instanței de apel este contrară Legii securității

și sănătății în muncă nr. 186 din 10 iulie 2008.

Recurentul a invocat că, similar cu Curea Sergiu deținea și el calitatea de

angajat și nu angajator, deținând funcția de diriginte de șantier, fiecare din ei având

propriile atribuții conform contractului individual de muncă și fișei postului.

Din perspectiva Legii securității și sănătății în muncă nr. 186 din 10 iulie

2008și a Codului muncii, responsabilitatea materială față de angajați o poartă

angajatorului și nicidecum alți angajați.

4

La caz, nu există o răspundere delictuală, Ursu Dumitru nu a acționat ilicit și

cu vinovăție față de defunctul Curea Sergiu, și astfel, nu este responsabil de

cauzarea prejudiciilor patrimoniale sau nepatrimoniale.

Decizia instanței de apel este neîntemeiată și a pledat pentru casarea acesteia.

La 27 iunie 2023, Curea Ștefan și Curea Florica au depus recursuri împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2023, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii acțiunii și emiterea

unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursurilor au susținut că, decizia instanței de apel în partea

respingerii acțiunii, este una eronată, neîntemeiată și ilegală.

În partea respingerii, instanța de apel a interpretat și aplicat eronat normele de

drept material, prin interpretarea eronată a legii și circumstanțelor de fapt și

neaplicarea legii care trebuia aplicată.

Recurenții consideră că, instanța de apel corect a încetat procesul în partea

încasării indemnizației unice pentru deces, însă totodată avea obligația de a se

expune în privința temeinicii cerinței și a cuantumului indemnizației.

Astfel, instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 265 lit. g) din Codul

de procedură civilă, nefiind posibilă încetarea, fără constatarea creanței.

Cu referire la încasarea prejudiciului moral, instanța de apel eronat a aplicat

prevederile legale, încasând prejudiciu moral doar în contul Curea Ștefan, în calitate

de succesor în drepturi a victimei Curea Sergiu.

Prejudiciu moral urma a fi încasat atât în beneficiu lui Curea Ștefan, care a fost

recunoscut în calitate de succesor în drepturi a victimei Curea Sergiu în cadrul

cauzei penale, fiind fratele defunctului, cât și a Floricăi Curea, care este mama lui

Curea Ștefan.

Recurenții au invocat că, respingerea acțiunii, în partea încasării prejudiciului

moral în beneficiu Floricăi Curea, contravine prevederilor art. 2036, 2037 din Codul

civil.

Ca temei de drept a recursului, recurenții au invocat prevederile art.432 alin.(2)

lit. c) din Codul de procedură civilă.

La 06 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

pentru notificare copia recursurilor, explicându-le dreptul de a depune referință.

Prin referința depusă la 07 august 2023, Curea Ștefan și Curea Florica,

reprezentați de avocatul Sorochin Iuri a susținut că, temeiurile recursului depus de

Ursu Dumitru sunt neîntemeiate și nemotivate. Toate obiecțiile formulate în recurs

au fost supuse examinării de către instanța de apel și nu reflectă încălcarea

normelor de drept material sau procedural. Respectiv, a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului.

Cu referire la termenul de depunere a recursurilor:

Potrivit art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

În speță, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 07

februarie 2023.

5

Conform informației de la fila dosarului 117, Vol. II instanța de apel a expediat

părților decizia motivată la 21 aprilie 2023.

Recurenții Curea Ștefan și Curea Florica au invocat că decizia motivată a

instanței de apel a fost recepționată, prin intermediul oficiului poștal, la data de 02

mai 2023.

Respectiv, cereririle de recurs, sunt depuse în termenul prevăzut de art.434 din

Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în

vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01

septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art.

570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă,

inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de

dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursurilor depuse de

către Ursu Dumitru, reprezentat de avocatul Frecauțan Marina, Curea Ștefan și

Curea Florica împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2023 va fi

examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură

civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ursu

Dumitru, reprezentat de avocatul Frecauțan Marina, Curea Ștefan și Curea Florica,

sunt admisibile.

În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția

Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare

de la 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, Completul examinează

recursul în fond.

În acord cu art. 444 Cod de procedură civilă, prezentul recurs se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând argumentele invocate în cererile de recurs pe baza materialelor din

dosar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile

întemeiate și care urmează a fi admise, cu casarea deciziei instanței de apel și

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău din următoarele

considerente.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii

nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la 01

septembrie 2023), instanța, după de judecă recursul, este în drept să admită recursul,

să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în

6

instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Analizând materialele dosarului, instanța de recurs retine următoarele:

Prin acțiunea dedusă judecății, reclamanții Curea Ștefan și Curea Florica au

solicitat încasarea în mod solidar, de la Casa Națională de Asigurări Sociale,

”NCCM GRUP” S.R.L. și Ursu Dumitru, în beneficiul lui Curea Ștefan și Curea

Floricăi a indemnizației unice pentru decesul și a prejudiciului moral.

Examinând acțiunea prima instanță a constatat netemeinicia acțiunii și ca

urmare, a respins-o ca neîntemeiată.

Instanța de apel examinând apelurile declarate de Curea Ștefan și Curea

Florica, a dispus admiterea acestora și a admis în parte acțiunea reclamanților.

Potrivit dispozitivului deciziei din 07 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău,

a emis în partea pretențiilor înaintate împotriva lui Ursu Dumitru o hotărâre nouă,

prin care a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Curea

Ștefan și Curea Florica împotriva lui Ursu Dumitru cu privire la încasarea

indemnizației unice și compensarea prejudiciului moral survenit în legătură cu

decesul persoanei la locul de muncă și a încasat de la Ursu Dumitru în beneficiul lui

Curea Ștefan suma de 100000 (una sută mii lei) lei cu titlu de prejudiciu moral, în

rest cererea de chemare în judecată s-a respins, ca neîntemeiată.

Completul de judecată consideră soluția instanței de apel dată în prezentul

litigiu, drept una nemotivată și neanalizată în ansamblu.

Urmare a evenimentelor întâmplate la 16 mai 2016, în urma căruia a survenit

decesul lui Curea Sergiu, în privința dirigintelui de șantier al ”NCCM GRUP”

S.R.L., Ursu Dumitru a fost intentată o cauză penală, în baza art. 183 alin.(2) Cod

penal.

În cadrul cauzei penale, în calitate de succesor al părții vătămate a fost

recunoscut, fratele lui Curea Sergiu, Curea Ștefan.

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 29 iunie 2017, menținută

prin Decizia Curții de Apel Cahul din 23 noiembrie 2017, Ursu Dumitru, dirigintele

de șantier al ”NCCM GRUP” S.R.L., a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.183 alin. (2) Cod penal.

Totodată, acțiunea civilă înaintată de Curea Ștefan și Curea Florica împotriva

”NCCM GRUP” S.R.L. și lui Ursu Dumitru cu privire la repararea prejudiciului

material și moral, s-a admis în principiu.

În virtutea art. 5 alin. (1) din Codul de procedură civilă, orice persoană

interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul stabilit de

lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele

legitime.

Astfel, Curea Ștefan și Curea Florica și-au revendicat drepturile

nepatrimoniale, prin înaintarea prezentei acțiunii în instanța civilă.

Potrivit art. 58 alin. (1) din Codul de procedură penală, se consideră victimă

orice persoană fizică sau juridică căreia, prin infracțiune, i-au fost aduse daune

morale, fizice sau materiale. Victima are un interes în cadrul procesului penal și este

interesată în rezultatele acestuia.

7

În conformitate cu art. 61 alin. (1) din Codul de procedură penală, parte civilă

este recunoscută persoana fizică sau juridică în privința căreia există suficiente

temeiuri de a considera că în urma infracțiunii i-a fost cauzat un prejudiciu material

sau moral, care a depus la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată o

cerere de chemare în judecată a bănuitului, învinuitului, inculpatului sau a

persoanelor care poartă răspundere patrimonială pentru faptele acestuia. Acțiunea

civilă se judecă de către instanță în cadrul procesului penal dacă volumul

prejudiciului este incontestabil.

În condițiile art. 75 alin.(1) și (4) din Codul de procedură penală reprezentanți

ai victimei, părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile și ai

succesorului sunt persoanele împuternicite de către acestea să le reprezinte

interesele în cursul desfășurării procesului în cauza penală.

(4) Partea vătămată, partea civilă, partea civilmente responsabilă și succesorul

poate avea câțiva reprezentanți, însă organul de urmărire penală sau instanța este în

drept să limiteze numărul reprezentanților care participă la acțiuni procesuale sau în

ședința de judecată pînă la un reprezentant.

În conformitate cu art.81 alin.(1) din Codul de procedură penală, în procesul

penal, succesor al victimei, al părții vătămate sau al părții civile este recunoscută

una dintre rudele ei apropiate care a manifestat dorința să exercite drepturile și

obligațiile victimei sau părții vătămate decedate sau care, în urma infracțiunii, a

pierdut capacitatea de a-și exprima conștient voința. Succesor al victimei, al părții

vătămate sau al părții civile nu poate fi recunoscută ruda ei apropiată căreia i se

incumbă cauzarea de prejudiciu material, fizic sau moral victimei sau părții

vătămate.

Deci, concluzia instanței de apel, precum că doar Curea Ștefan are dreptul de a

pretinde repararea prejudiciului moral în calitate de succesor al victimei, este

eronată. Or, faptul recunoașterii în cadrul cauzei penale doar a lui Curea Ștefan, în

calitate succesor al victimei Curea Sergiu, nu denotă că Curea Florica nu poate

pretinde calitatea de victimă prin faptul că a suferit un prejudiciu moral ca efect al

decesului fiului, cauzat de o faptă calificată ca fiind o infracțiune.

Curea Florica fiind mama lui Curea Sergiu, este în drept de a pretinde repararea

prejudiciului moral, în cadrul unei acțiuni civile, fapt pe care și l-a făcut, iar instanța

care a examinat cauza penală în privința lui Ursu Dumitru i-a admis în principiu

acțiunea civilă înaintată.

În aceste condiții, instanța de apel pronunțând o soluție, doar în raport cu Curea

Ștefan, a dat o soluție fără a face o cercetare temeinică a fondului cauzei.

Completul de judecată, reține că subiecți ai raportului juridic apărut sunt

ambele rude ale defunctului, atât mama cât și fratele victimei, iar constatarea

instanței de apel precum că, doar un membru al familiei poate avea calitatea de

succesor al victimei și de a pretinde repararea prejudiciului moral cauzat, este

eronată.

Or, instanța civilă, nu este legată de acțiunile întreprinse în cadrul cauzei

penale pornite în privința lui Ursu Dumitru cu privire la recunoașterea succesorilor,

în ceea ce privește repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicită.

8

Completul de judecată apreciază concluziile instanței de apel ca fiind rezultate

din neexaminarea mult aspectuală a cauzei, precum și faptul că a interpretat în mod

eronat legea.

În speță, Completul de judecată consideră că soluția dată în prezentul litigiu

drept una superficială, fără nicio motivare instanța de apel respinge acțiunea în

partea apelantei Curea Florica, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului.

În circumstanțele date, pornind de la premisa că instanța de apel s-a expus

asupra acțiunii doar în partea lui Curea Ștefan, fără o analiză și a pretențiilor

intimatei Curea Floria, instanța de recurs nu poate exercita controlul judiciar asupra

hotărârii pronunțate, deoarece Curtea de Apel Chișinău nu a judecat fondul

litigiului.

Instanța de recurs reține că, în sensul art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanțele de judecată

trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar

având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile, ce

implică o apreciere a faptelor supuse judecării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți. Se accentuează că, dreptul la un proces

echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre și decizie

motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod

obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei diferite spre

soluționare.

Completul de judecată ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de

Ursu Dumitru, reprezentat de avocatul Frecauțan Marina, Curea Ștefan și Curea

Florica, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre

rejudecare în instanța de apel.

În consecință, pentru motivele expuse, reținând nelegalitatea deciziei instanței

de apel, în temeiul dispozițiilor art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursurile, a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza în instanța

de apel pentru judecarea apelului în fond, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admit recursurile declarate de către Ursu Dumitru, reprezentat de avocatul

Frecauțan Marina, Curea Ștefan și Curea Florica.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2023, adoptată în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Curea Ștefan și Curea

Florica împotriva lui Ursu Dumitru și Casa Națională de Asigurări Sociale,

intervenient accesoriu administratorul insolvabilității/lichidatorul ”NCCM GRUP”

9

S.R.L., Fanari Svetlana, cu privire la încasarea indemnizației unice și compensarea

prejudiciului moral survenit în legătură cu decesul persoanei la locul de muncă, și se

trimite cauza civilă spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

10