3ra-711/23 — contestarea actului administrativ defavorabil

3ra-711/23 — contestarea actului administrativ defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-711/23

2-20053884-01-3ra-30062023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, I. Dutca, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

07 februarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus Societatea cu Răspundere

Limitată „Art-Club”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Art-Club” împotriva

Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova, terți Societatea cu

Răspundere Limitată „Content Media”, cu privier la contestarea actului

administrativ defavorabil,

împotriva deciziei din 16 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 20 mai 2020, SRL „Art-Club” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova cu privire la

anularea Deciziei nr.61/217 din 30 decembrie 2019 în partea constatării

nerespectării Ofertei de servicii media audiovizuale (Anexa nr. 1, Oferta de

servicii media audiovizuale retransmise aprobată prin Decizia CCA nr. 36/221

din 28 decembrie 2018), și aplicării amenzii în mărime de 5 000 lei în temeiul art.

84 alin. 5 lit. b) din Codul serviciilor media audiovizuale, precum și anularea

deciziei nr.61/217 din 30 decembrie 2019 în partea constatării nerespectării art.

23 din Codul serviciilor media audiovizuale, omiterea prezentării, la solicitarea

Consiliului audiovizualului a contractelor și aplicării amenzii în mărime de 5 000

lei în temeiul art. 84 alin. (5) lit. h) din Codul serviciilor media audiovizuale.

În motivarea acțiunii, compania reclamantă a indicat că prin decizia

Consiliului Audiovizualului nr.61/27 din 30 decembrie 2019, pct. 6, SRL „Art-

Club” a fost sancționat cu amendă de 5 000 lei în temeiul art. 84 alin. (5) lit. b)

din Codul serviciilor media audiovizuale nr. 174 din 08 noiembrie 2018, pentru

nerespectarea ofertei de servicii media audiovizuale.

Prin aceiași decizie pct. 6.1, SRL „Art-Club” a fost sancționată cu amendă în

mărime de 5 000 lei, în baza art. 84 alin. (5) lit. h) din Codul serviciilor media

audio vizualizare, pentru nerespectarea prevederilor art. 23 al Codului serviciilor

media audiovizuale și omiterea prezentării la solicitarea Consiliului

Audiovizualului a contractelor încheiate cu deținătorii de drepturi de autor și a

drepturilor conexe pentru un șir de posturi.

1

La baza emiterii deciziei a fost invocat faptul că în perioada noiembrie-

decembrie 2019, angajații Consiliului audiovizualului au efectuat controlul

activității unui șir de distribuitori de servicii media, inclusiv a SRL „Art-Club”.

Motivul contestării înaintate îl constituie faptul că administrația SRL „Art-

Club” nu a fost informată și nu a fost prezentă la pretinsa acțiune de control

efectuată de reprezentanții Consiliul Audiovizualului.

Mai mult, reieșind din conținutul Deciziei Consiliului Audiovizualului

nr.61/27 din 30 decembrie 2019 nu este cunoscută data efectuării controlului în

baza căruia a fost emisă decizia de sancționare, cine este persoana care a efectuat

controlul, nu a fost prezentat actul de control, fiind încălcat principiul stabilit de

art. 3 alin. (1) lit. e) al Legii nr. 131 din 08 iunie 2012, principiile fundamentale

ale controlului sunt: e) transparența actelor individuale și de reglementare emise

de organul de control.

Conform art. 28 alin. (4) al Legii nr. 131 din 08 iunie 2012, un exemplar al

procesului-verbal de control se înmânează persoanei supuse controlului, cu

efectuarea unei mențiuni scrise despre aceasta pe al doilea exemplar, confirmată

prin semnătura persoanei ce recepționează procesul-verbal, ori conform alin. (8)

al aceluiași articol Procesul-verbal de control intră în vigoare la data comunicării

lui persoanei vizate dacă nu a fost contestat conform prezentei legi.

Companiei reclamante nu i-a fost comunicat procesul-verbal al controlului,

pe motivul lipsei administratorului la efectuarea controlului. Administratorului

SRL „Art-Club” nu a fost înmânată copia procesului verbal al controlului

inopinat efectuat.

Conform art. 30 al Legii nr. 131 din 08 iunie 2012, persoana supusă

controlului care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,

prin delegația de control, decizia de prelungire a duratei controlului sau prin

procesul-verbal de control, prin acțiunile sau inacțiunile inspectorului este în

drept să le conteste, în tot sau în parte, prin depunerea la organul de control a unei

cereri prealabile de contestare, în formă scrisă. Procesul-verbal de control se

contestă la organul de control dacă acesta nu conține constatarea contravenției

sau semne ale componenței de infracțiune în condițiile art. 28 alin. (9).

Prin prisma art. 28 alin. (1) din Legea nr. 131 din 08 iunie 2012 în cazul în

care în procesul-verbal de control se constată o contravenție, acesta substituie

procesul-verbal de constatare a contravenției, având regim juridic și forță juridică

similare. Constatarea contravențiilor identificate în timpul efectuării controlului

și aplicarea sancțiunilor, conform competenței, se vor efectua în limitele stabilite

de prezenta lege și cu aplicarea cerințelor stabilite de Codul contravențional.

Reieșind din considerentele enunțate supra, procesul-verbal al controlului al

cărui dată nu este cunoscută de către reclamantă nu se contestă prin depunerea

cererii prealabile la organul care a efectuat controlul. În aceste circumstanțe nu

există careva probe care să confirme faptul că un șir de posturi de televiziune

erau difuzate de către SRL „Art-Club” în afara ofertei serviciilor de programe

retransmise, care a fost aprobat prin Decizia CCA nr.36/221 din 28 decembrie

2018.

Solicitantul în persoana SRL „Art-Club” nu a primit actul de control nici

până la ședința Consiliului Audiovizualului din 19 decembrie 2019 și nici după

ședința în cauză.

2

Mai mult, acest act de control nu a fost prezentat administrației nici cu

ocazia remiterii în adresa SRL „Art-Club” a scrisorii nr. 912 din 10 decembrie

2019, prin care se solicita să fie prezentat un șir de contracte care ar confirma

dreptul de retransmitere a 17 posturi de televiziune.

Administrația SRL „Art-Club” nu a fost prezentă și nu a semnat un careva

act de control, proces-verbal de constatare, efectuat de către reprezentanții

Consiliului audiovizualului. Or, rețeaua de retransmisie prin cablu nu a efectuat

retransmiterea în afara ofertei a 17 canale vizate în Decizia contestată, lipsind

careva probe în acest sens.

Mai mult, SRL „Art-Club” nu a putut prezenta contractele solicitate de

Consiliul Audiovizualului prin scrisoarea nr.912 din 10 decembrie 2019,

deoarece nu deținea și nu cunoștea despre existența unui act de control efectuat și

nu deține nici până în prezent un așa act.

Conform art. 83 alin. (1) din Codul serviciilor media audiovizuale,

supravegherea respectării prevederilor prezentului cod și sancționarea

încălcărilor, precum și controlul îndeplinirii obligațiilor și a deciziilor adoptate în

temeiul și pentru aplicarea prezentului cod revin Consiliului Audiovizualului.

Orice act de control urmează să fie documentat și prezentat persoanei supuse

controlului, în cazul dat administrației persoanei juridice supuse controlului.

Conform art. 32 din Codul administrativ, procedura administrativă se

structurează astfel încât participanții să poată înțelege fiecare etapă a procedurii.

Dacă este necesară contribuția unui participant, acestuia i se comunică

neîntârziat, într-un limbaj clar și ușor de înțeles, acțiunile care trebuie întreprinse.

În condițiile legii, autoritățile publice trebuie să asigure participarea neîngrădită

la procedura administrativă a persoanelor interesate.

În speță, Consiliului audiovizualului nu a efectuat un control transparent și a

îngrădit administrației SRL „Art-Club” accesul la controlul efectuat, nu a

prezentat o copie a actului constatator de încălcare, ori administrația nu a fost

invitată sau anunțată despre necesitatea prezentării la control și semnarea faptelor

constatate.

Astfel, reclamanta constată încălcarea de către Consiliul audiovizualului a

prevederilor art. 68 din Codul administrativ care stabilesc că, autoritățile publice

sunt obligate să asigure: a) buna organizare și desfășurare a procedurii

administrative; b) primirea, înregistrarea și soluționarea petițiilor înaintate,

precum și legalitatea deciziilor și comunicarea lor în termen legal; c) aplicarea

dispozițiilor privind transparența administrației și accesul la informațiile publice.

Mai mult ca atât, conform art. 70 alin. (1) din Codul administrativ, dacă

inițiază o procedură administrativă din oficiu, autoritatea publică informează în

scris participanții despre aceasta în decursul unui termen rezonabil.

Conform art. 78 din Codul administrativ, procedura administrativă se

finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative sau prin emiterea unui

act administrativ individual, respectiv încheierea unui contract administrativ.

Reclamanta menționează că, actul administrativ individual rezultat din

controlul care nu se știe la ce dată s-a efectuat nu i-a fost prezentat nici până în

prezent, însă în mod ilegal a fost pus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului

audiovizualului din 30 decembrie 2019, or, conform art. 87 alin. (2) din Codul

administrativ, audierea participanților, a martorilor sau a experților/specialiștilor,

3

precum și cercetarea probelor la fața locului se consemnează într-un proces-

verbal.

Despre existența procesului-verbal și data întocmirii lui reclamantul nu

cunoaște nici până în prezent.

Despre Decizia Consiliului audiovizualului nr.61/217 din 30 decembrie

2019 și rezultatul examinării actului de control a cărui dată este necunoscută la

ședința, reclamantul a fost înștiințat prin scrisoarea recomandată recepționată la

03 martie 2020. Termenul de prescripție de 30 zile pentru contestarea Deciziei

nr.61/217 din 30 decembrie 2019 urma să expire la 03 aprilie 2020, dar a fost

suspendat prin Dispoziția nr.1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații

Excepționale, pe perioada instituirii în Republica Moldova a stării excepționale

legale de pandemia de corona virus.

La momentul depunerii prezentei cereri, starea de urgență nu a fost anulată,

fiind valabilă până la 15 mai 2020, prin urmare, cererea se consideră depusă în

interiorul termenului de prescripție.

Conform Deciziei menționate, reclamantul a aflat la 03 martie 2020 că a fost

supus la 2 amenzi, pe care le consideră neîntemeiate, iar Decizia menționată este

nulă în partea ce se referă sancționarea reclamantul în temeiul de fapt și de drept

invocat supra.

În conformitate cu art. 94 din Codul serviciilor media audiovizuale, înainte

de emiterea unui act administrativ individual defavorabil pentru un participant

sau înainte de respingerea unui act administrativ individual favorabil,

participantul are dreptul să fie audiat în legătură cu faptele și circumstanțele

relevante pentru actul ce urmează a fi emis

La ședința Consiliului audiovizualului din 30 decembrie 2019, a fost audiat

administratorul SRL „Art-Club” - Triboi Dumitru, care a relatat că un grup de

distribuitori de servicii media care au fondat SRL „Alianața-TV”, inclusiv

întreprinderea pe care o reprezintă a depus o cerere din 07 noiembrie 2019 la

Consiliul Audiovizualului prin care au solicitat eliberarea autorizației de

retransmitere a unui șir de posturi TV.

Fiind stabilite anumite impedimente pentru eliberarea autorizației de

retransmitere, Consiliul audiovizualului a acordat termen solicitantului SRL

„Alianața-TV” pentru conformarea la prevederile legale, însă chestiunea a rămas

pe rolul Consiliului audiovizualului.

În aceste circumstanțe, reclamanta consideră că Consiliul Audiovizualului

nefondat a constatat precum că SRL „Art-Club” nu s-a conformat prevederilor

art. 84 alin. (5) din Codul serviciilor media audiovizuale și nu a prezentat actele

care confirmă dreptul de a retransmite un șir de posturi de televiziune, pretinse că

se transmiteau în afara ofertei de servicii media audiovizuale aprobate de către

Consiliul Audiovizualului.

Actul de control efectuat la o dată necunoscută de către reprezentanții

Consiliului Audiovizualului este nul, deoarece nu corespunde exigențelor

Codului administrativ, fiind încălcate drepturile reclamantului la un proces

administrativ echitabil, garantat de Constituția Republicii Moldova și legislația

internațională, art. 21, 24, 25 din Cod administrativ: legalitatea, bună-credință,

imparțialitatea.

În partea încălcării prevederilor art. 23 al Codului serviciilor media și

audiovizuale, reclamantul consideră că nu există temei legal pentru constatarea

4

încălcării acestui drept, iar actul administrativ întocmit de reprezentanții

Consiliului Audiovizualului este unul ilegal, fiind întocmit contrar prevederilor

art. art. 70, 78 din Codul administrativ, în lipsa reclamantului sau a persoanei

împuternicite de reclamant, lipsind probe veridice în acest sens.

Conform art. 31 alin. (1) al Legii nr. 131 din 08 iunie 2012, rezultatele

controlului se consideră nule și nu pot servi drept temei pentru executarea

prescripției privind înlăturarea încălcărilor și/sau pentru aplicarea sancțiunilor

respective în cazul în care controlul a fost efectuat de organul de control și/sau de

colaboratorii acestuia cu încălcarea prevederilor prezentei legi.

Reclamantul consideră că controlul efectuat, cât și rezultatele lui au fost

constatate cu încălcarea prevederilor art. 28 alin. (2) lit. k), alin. (4), (7) din

Legea nr. 131 din 08 iunie 2012.

Prin încheierea din 13 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a admis cererea părții reclamante de renunțare parțială la acțiune, în

partea cerinței privind anularea ca ilegală a deciziei Consiliului audiovizualului

nr.61/217 din 30 decembrie 2019, în partea constatării nerespectării art. 23 Codul

serviciilor media audiovizuale – omiterea prezentării, la solicitarea Consiliului

audiovizualului a contractelor și aplicării amenzii în mărime de 5 000 lei în

temeiul art. 84 alin. (5) lit. h) din Codul serviciilor media audiovizuale.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, acțiunea înaintată de SRL „Art-Club”, a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

La 12 ianuarie 2023, SRL „Art-Club”, a contestat cu apel hotărârea din 13

decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea

integrală a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

admisă.

Prin decizia din 16 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de SRL „Art-Club”, cu menținerea hotărârii din 13 decembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea soluției, instanța de apel a conchis că soluția primei instanțe

privind respingerea acțiunii este justă și legală, aceasta având la bază cumulul

dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată

aprecierea juridică cuvenită.

În context, instanța de apel a reținut că prin scrisoarea nr. 912 din 10

decembrie 2019, Consiliul Audiovizualului a adus la cunoștință reclamantei

despre constatarea faptului că întreprinderea SRL „Art-Club”, fondatoarea

studioului de televiziune „Art-TV”, retransmite în afara ofertei de servicii media

audiovizuale aprobată de Consiliul Audiovizualului următoarele posturi de

televiziune: Охота и рыбалка, NGC, Animal Planet, Eurosport 2, Eurosport 1,

Discovery Channel, Minimax, Поехали!, Antena 1, Шансон ТВ, Наше Новое

Кино, Доктор, Кино ТВ, Драйв, Кинокомедия, Кинохит și Кинопремьера, iar

în acest sens, în temeiul prevederilor art. 83 alin. (2) din Codul serviciilor media

audiovizuale, a solicitat prezentarea contractelor și/sau acordurilor adiționale în

original perfectate pentru anul 2019 care ar confirma dreptul SRL „Art-Club” de

a retransmite posturile de televiziune menționate.

SRL „Art-Club” nu a prezentat Consiliului Audiovizualului contractele

și/sau acordurile adiționale în original perfectate pentru anul 2019 care ar

confirma dreptul SRL „Art-Club” de a retransmite posturile de televiziune

5

menționate, dar a invocat că un grup de distribuitori de servicii media au fondat o

altă întreprindere SRL „Alianața-TV”, inclusiv SRL „Art-Club” și au solicitat

eliberarea autorizației de retransmisiune a unui șir de posturi.

În context, instanța de apel a reiterat accepțiune instanței de fond referitoare

la argumentele reprezentantului pârâtului/intimat, conform cărora, crearea unei

alte persoane juridice nu scutește reclamanta/apelantă de la exercitarea

obligațiilor sale care îi revin în baza Autorizației de retransmisiune eliberate prin

Decizia CCA nr. 36/221 din 28 decembrie 2018 pentru studioul de televiziune

prin cablu Art-TV, în special ceea ce privește oferta de servicii media

audiovizuale. Mai mult, a reiterat că la situația din 05 decembrie 2019, nici SRL

„Alianața-TV” nu dispunea de autorizație de retransmisiune.

Colegiul instanței de apel a menționat că, reieșind din răspunsurile

administratorului SRL „Art-Club”, în cadrul ședinței Consiliului Audiovizualului,

ultimul, de facto, a recunoscut retransmisiunea posturilor TV, cu încălcarea

ofertei aprobată de Consiliul Audiovizualului.

În context, Colegiul a apreciat ca întemeiată concluzia primei instanță cu

referire la inexistența temeiurilor de ilegalitate a actului în partea contestată de

SRL „Art-Club”.

La 15 iunie 2023, SRL „Art-Club” a depus recurs împotriva deciziei din 16

mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei și pronunțarea unei decizii prin care acțiunea să fie

admisă.

În motivarea recursului, a invocat că, consideră hotărârea primei instanțe și

decizia instanței de apel neîntemeiate și neargumentate cu probe pertinente,

deoarece circumstanțele de fapt, precum că a avut loc nerespectarea Ofertei de

servicii media audiovizuale (Anexa nr.1, Oferta de servicii media audiovizuale

retransmise aprobată prin Decizia CCA nr.36/221 din 28.12.2018, și aplicării

amenzii în mărime de 5000 (cinci mii) lei în temeiul art. 84 alin. 5 lit.b) Cod

serviciilor media audiovizuale.(cap.V partea descriptivă, p. 6 dispozitiv), nu au

fost dovedite.

A menționat că atât în instanța de fond cât și în instanța de apel, a invocat

eroarea comisă de către reprezentanții Consiliului Coordonator al audiovizualului

la efectuarea controlului la sediul său. Însă nici instanța de fond și nici instanța de

apel nu au luat în considerare aceste circumstanțe, importante pentru soluționarea

justă a cauzei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.

246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia

„Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse

la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor

fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele motive.

6

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei a fost pronunțat de către

Curtea de Apel Chișinău la data de 16 mai 2023.

Potrivit scrisorii anexate la materialele dosarului (vol. II, f.d.109) copia

deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău a expediată în adresa recurentei însă

dovada legală de recepționare lipsește.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei din 16 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău – la 15 iunie 2023, SRL „Art-Club” a respectat termenele prevăzute la

art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „Art-Club”, în

raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control

de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în ordine de recurs.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

7

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să

țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri

de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SRL „Art-

Club”.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Art-Club”, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8