2ac-2/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- stramutarea cauzei
2ac-2/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2ac-2/24
2-23154473-01-2ac-02012024
ÎNCHEIERE
24 ianuarie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Aliona Miron
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
examinând cererea Societății cu Răspundere Limitată „General Media Group
Corp” privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de SRL „General Media Group Corp” împotriva Comisiei pentru Situații
Excepționale privind anularea parțială a actului administrativ individual și
compensarea cheltuielilor de judecată
c o n s t a t ă:
La 31 octombrie 2023 SRL „General Media Group Corp” a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale privind anularea
parțială a actului administrativ individual și compensarea cheltuielilor de judecată.
Totodată, în cadrul acțiunii și a pretențiilor înaintate, reclamanta a solicitat
suspendarea executării pct. 1, subpc. 9 și 10 din Tabelul actului administrativ înserat
în Dispoziția CSE nr. 91 din 30.10.2023, în partea care se referă la SRL „General Media
Group Corp”.
Prin încheierea din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a
fost respinsă cererea depusă de SRL „General Media Group Corp” de suspendare a
executării pct. 1, subpc. 9 și 10 din Tabelul actului administrativ înserat în Dispoziția
CSE nr. 91 din 30.10.2023.
Nefiind de acord cu încheierea din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, la 25 noiembrie 2023 SRL „General Media Group Corp” a contestat-o
cu recurs.
La 11 decembrie 2023 SRL „General Media Group Corp” a depus, în temeiul art.
198 alin. (3) din Codul administrativ, cerere prin care a solicitat strămutarea prezentei
cauze de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad.
În motivarea cererii a indicat că, instanța la care a fost distribuită cauza – Curtea
de Apel Chișinău, nu este o instanță constituită conform legii și nu poate examina
cauza, fiind necesar strămutarea examinării cauzei la o altă instanță de același grad. Or,
Curtea de Apel Chișinău nu are un președinte numit cu atribuții depline, atribuțiile de
președinte al instanței sunt exercitate de către un președinte interimar, însă aceasta nu
poate fi considerat ca fiind o instanță constituită conform legii.
1
Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră necesar de a respinge cererea de strămutare a cauzei la o altă instanță de
același grad, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care
revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități
publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
Totodată, în temeiul art. 35 din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind organizarea
judecătorească, fiecare curte de apel își exercită competența într-o circumscripție care
cuprinde mai multe judecătorii. Curțile de apel, judecătoriile din circumscripția lor,
localitatea lor de reședință sînt prevăzute la anexa nr.3.
La rândul său, în anexa nr. 3 a Legii nr. 514 din 6 iulie 1995, circumscripția, în
care își exercită competența Curtea de Apel Chișinău, include judecătoriile Chișinău,
Orhei, Strășeni, Criuleni, Hîncești, Anenii Noi, Căușeni, Ungheni.
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că art.
198 alin. (3) din Codul administrativ, reglementează expres cazurile când poate fi
dispusă strămutarea acțiunii în contencios administrativ de la instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, la o altă instanță de același grad.
Astfel, potrivit normei enunțate, instanța ierarhic superioară decide, printr-o
încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o
altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre:
a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din
alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă;
b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă
îndelungată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, instanța
ierarhic superioară nu este îndreptățită să strămute o cauză de contencios administrativ
decât în cazurile expres prevăzute de art. 198 alin. (3) din Codul administrativ. Or, o
altă practică ar fi de natură să învingă principiul imutabilității competentei
jurisdicționale și teritoriale.
Reieșind din normele legale pre-citate în coroborare cu norma invocată de SRL
„General Media Group Corp” în susținerea cererii cu privire la strămutarea cauzei la o
altă instanță egală în grad, nu pot fi acceptate, deoarece acestea urmăresc scopul de
tergiversare a procesului.
De altfel, din sensul logico-juridic al art. 198 alin. (3) din Codul administrativ,
rezultă că cauza poate fi strămutată la o altă instanță egală în grad doar în cazul în care,
din motivul intervenirii unor circumstanțe întemeiate, a devenit imposibilă formarea
unui complet de judecată.
În condițiile speței, nu s-au stabilit circumstanțe ce ar face imposibilă substituirea
judecătorilor Curții de Apel Chișinău și formarea unui complet de judecată care să
examineze în ordine de recurs cauza de contencios administrativ respectivă.
Totodată, aplicarea acestor temeiuri nu poate fi modelată ca un mijloc flexibil din
partea participanților la proces, de dezinvestire a instanței judecătorești și/sau a
judecătorului competent pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ, fapt
ce ar putea genera judecarea cauzei de către un tribunal ilegal constituit.
Or, potrivit art. 4 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 947 din 19 iunie 1996 cu privire la
Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii va dispune
interimatul funcției de președinte sau de vicepreședinte al judecătoriei, al Curții de
Apel sau al Curții Supreme de Justiție, în cazul vacanței funcției sau suspendării din
2
funcție a acestora, până la completarea funcției vacante în modul stabilit de lege sau
anularea suspendării.
Prin Dispoziția Președintelui interimar al Consiliul Superior al Magistraturii nr.
48 din 24 martie 2022 judecătorul Ghenadie Mîra a fost numit pentru exercitarea
interimatului funcției de vicepreședinte al Curții de Apel Chișinău și președinte al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al instanței, până la
completarea funcției în modul stabilit de lege.
Conform art. 16 alin. (6) din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind organizarea
judecătorească, în cazul survenirii vacanței funcției, inclusiv în cazul suspendării sau
expirării mandatului președintelui instanței judecătorești, funcțiile acestuia, pînă la
numirea unui nou președinte, sînt exercitate de către un vicepreședinte al instanței sau
de către un alt judecător, desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 168/9 din 11 mai 2023 cu
privire la desemnarea interimatului funcției de președinte la Curtea de Apel Chișinău,
s-a desemnat vicepreședintele interimar al Curții de Apel Chișinău, Ghenadie Mîra
pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al instanței din data de 16 mai
2023 până la completarea funcției în modul stabilit de lege.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentul
invocat de către SRL „General Media Group Corp”, precum că Curtea de Apel
Chișinău nu are un președinte numit cu atribuții depline și atribuțiile de președinte al
instanței sunt exercitate de către un președinte interimar, nu este incident temeiului
prevăzut la art. 198 alin. (3) din Codul administrativ întru strămutarea examinării
cauzei la altă instanță.
Or, completul de judecată care urmează să examineze recursul depus de SRL
„General Media Group Corp” a fost format prin dispoziția nr. 45 din 27 decembrie
2022, modificată prin dispoziția nr. 21 din 05 iunie 2023, de către președintele
interimar al Curții de Apel Chișinău, care a acționat în baza prevederilor legale
menționate.
În conformitate cu art. 1 alin. (3) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la
statutul judecătorului, judecătorii instanțelor judecătorești sînt independenți, imparțiali
și inamovibili și se supun numai legii. Iar potrivit alin. (4), judecătorii iau decizii în
mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții, influențe,
presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități,
inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere
independenței individuale a judecătorului.
Potrivit Codului de Conduită Judiciară de la Bangalore, prin independența
judecătorului se înțelege inclusiv independentă individuală și instituțională, care
presupune printre altele că judecătorii sunt independenți unii față de ceilalți. Nici o
organizare ierarhică a justiției și nici o diferență de grad sau rang nu poate afecta în
vreun mod dreptul unui judecător de a pronunța hotărâri în mod liber, fără a fi influențat
de considerații sau influențe extrinseci.
La acest capitol urmează a se reitera și opinia Comisiei de la Veneția, expusă în
Amicus Curiae pentru Curtea Constituțională privind răspunderea penală a
judecătorilor, adoptată la cea de-a 110-a Sesiune Plenară (Veneția, 10-11 martie 2017),
prin care s-a accentuat că, un judecător este liber să își expună opinia, să stabilească
faptele și să aplice legea în toate problemele conform propriei sale convingeri și nu este
obligat să se justifice în fața nimănui, nici chiar în fața altor judecători și/sau
președintele instanței, pentru modul în care a înțeles legea și a stabilit faptele.
3
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea
justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență
clar stabilită de legea națională, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de SRL „General Media Group Corp”
cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad.
Conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul
judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,
cu excepțiile expres stabilite de lege, excepții care nu sunt prezente la caz.
În conformitate cu art. 198 alin. (3) și 230 din Codul administrativ, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se respinge cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „General
Media Group Corp” privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, în
cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de SRL „General Media Group Corp” împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale
privind anularea parțială a actului administrativ individual și compensarea cheltuielilor
de judecată.
Cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de SRL „General Media Group Corp” împotriva Comisiei pentru Situații
Excepționale privind anularea parțială a actului administrativ individual și
compensarea cheltuielilor de judecată se remite Curții de Apel Chișinău pentru
examinarea recursului.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Aliona Miron
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
4