2ra-1016/23 — incasarea prejudiciului moral

2ra-1016/23 — incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1016/23

2-21147356-01-2ra-20072023

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (A. Romanaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cotruță, I. Țurcan, N. Budăi)

D E C I Z I E

24 ianuarie 2024 mun.Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Olga Mercic, reprezentată de avocatul Diana

Munteanu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Olga

Mercic împotriva lui Octavian Guriev și Alexei Zaporojan privind încasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis cererea de apel depusă de Octavian Guriev, s-a casat hotărârea din 02 august

2022, în partea admiterii pretențiilor față de Octavian Guriev, emițând în această

parte o nouă hotărâre de respingere ca nefondată a cererii de chemare în judecată

depusă de Olga Mercic împotriva lui Octavian Guriev cu privire la încasarea

prejudiciului moral, în rest hotărârea s-a menținut,

c o n s t a t ă :

La 05 octombrie 2021 Olga Mercic a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Octavian Guriev și Alexei Zaporojan privind încasarea prejudiciului

moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că Alexei Zaporojan și Octavian

Guriev la 19 iulie 2020, aproximativ la ora 18.00, aflându-se în stradă, în fața

magazinului alimentar ÎI „Ion Juruc” situat în satul Piatra, r-nul Orhei, acționând

împreună cu alte persoane, în scopul săvârșirii unei fapte infracționale din intenții

huliganice, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și urmările care

puteau surveni, inclusiv că în preajma lor erau prezente mai multe persoane care

formau modul public, exprimând lipsa de respect și manifestând o neglijare

premeditată demonstrativă a conduitei sale în societate, urmând manifestarea

bravurii, demonstrarea atitudinii sale sfidătoare față de cei din jur și conștientizând

că acțiunile sale deveneau inevitabil cunoscute peroanelor din preajmă, dorind de a-

și etala sfidarea, superioritatea, de a se confrunta cu opinia publică și de a impresiona

persoanele din preajmă, din intenții huliganice a iscat un conflict verbal, timp în care

1

demonstrativ s-au aplicat reciproc lovituri cu pumnii și picioarele pe întreaga regiune

a corpului.

Reclamanta a menționat că, dânsa a intervenit pentru a căuta ochelarii soțului

său care au fost pierduți în încăierare. Între timp s-a apropiat Alexei Zaporojan care

a aplicat față de dânsa violență fizică, manifestată prin îmbrânceală de la care a căzut

la pământ, iar în continuare a fost târâtă de păr, cauzându-i conform raportului de

expertiză judiciară medico-legală nr. 202026P0140 din 22 iulie 2020, excoriații pe

cap, gât, spate, echimoze pe cap și abdomen, care se califică ca vătămare

neînsemnată.

A mai relatat că între timp de dânsa s-a apropiat și Octavian Guriev care avea

în mână un cuțit și cu care a amenințat-o că o taie.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Octavian Guriev și Alexei Zaporojan, au

comis fapta – huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra peroanelor precum și acțiuni care prin

conținutul lor se deosebesc prin obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane,

adică infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul penal.

Prin sentința din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

Octavian Guriev a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (2) lit. b) din Codul penal, iar prin sentința din 07 aprilie 2021 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central și Alexei Zaporojan a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul penal.

În urma acțiunilor ilegale ale pârâților Octavian Guriev și Alexei Zaporojan,

manifestate prin comiterea actului de violență fizică asupra sa, cu aplicarea de

multiple lovituri cu pumnii, în rezultatul căreia i-au fost cauzat vătămări corporale

neînsemnate, a avut suferințe fizice, dar și morale.

Explică că prejudiciul material suportat de dânsa este incomparabil cu

prejudiciul moral cauzat prin infracțiune, legat de retrăiri sufletești, traumă

psihologică suportată în legătură cu comiterea actului infracțional în loc public, în

văzul mai multor colegi și prieteni.

Caracterul și gravitatea prejudiciului moral urmează a fi apreciate de instanță,

iar la stabilirea cuantumului prejudiciului moral prin echivalent bănesc, urmează a

fi luate în considerație toate circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul și ținând

seama de suferințele cauzate în rezultatul acțiunilor inculpaților, că a suportat

suferințe psihice care s-au reflectat negativ asupra stării de sănătate și psihologice,

prejudiciul moral fiind estimat la 20 000 de la fiecare, această sumă apreciindu-o ca

o satisfacție echitabilă și rezonabilă care menține echilibru între compensație și

venituri nejustificate.

Reclamanta a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei

din contul fiecărui pârât și încasarea, în mod solidar din contul pârâților a

cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu examinarea prezentei cauze.

Prin hotărârea din 02 august 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Olga Mercic împotriva lui Octavian Guriev și

Alexei Zaporojan cu privire la încasarea prejudiciului moral.

S-a încasat de la Octavian Guriev în beneficiul Olgăi Mercic, suma de 5 000 de

lei, cu titlu de prejudiciu moral.

S-a încasat de la Alexei Zaporojan în beneficiul Olgăi Mercic, suma de 5 000

de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

2

S-a încasat, în mod solidar, de la Octavian Guriev și Alexei Zaporojan în

beneficiul Olgăi Mercic, suma de 4 000 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru

asistență juridică.

S-a încasat de la Octavian Guriev, în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 100 de lei.

S-a încasat de la Alexei Zaporojan în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 100 de lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanței, la 23 august 2022, în termen

legal, Octavian Guriev a declarat apel împotriva hotărârii din 02 august 2022 a

Judecătoriei Orhei, sediul Central, solicitând casarea integrală a hotărârii în partea

admiterii pretenției înaintate de către Olga Mercic privind încasarea din contul său a

prejudiciului moral.

Prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de

apel depusă de Octavian Guriev, s-a casat hotărârea din 02 august 2022 a

Judecătoriei Orhei, sediul Central, în partea admiterii pretențiilor față de Octavian

Guriev, emițând în această parte o nouă hotărâre de respingere ca nefondată a cererii

de chemare în judecată depusă de Olga Mercic împotriva lui Octavian Guriev cu

privire la încasarea prejudiciului moral. În rest hotărârea s-a menținut.

La 07 iulie 2023, Olga Mercic, reprezentată de avocatul Diana Munteanu, a

declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 02 mai 2023 a

Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului a indicat că decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău este ilegală, emisă cu intrepretarea eronată a cadrului legal, fiind pasibilă

de a fi casată de instanța de recurs, cu menținerea hotărârii instanței de fond, or, prin

sentințele din 03 februarie 2021 și 07 aprilie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul

Central, Octavian Guriev și respectiv, Alexei Zaporojan au fost recunoscuți vinovați

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul penal, fiindu-

le aplicată pedeapsă corespunzătoare pentru fapta comisă. Totodată în cadrul acestor

cauze penale, dânsa a avut calitate procesuală de parte vătămată.

Menționează recurenta că, în urma acțiunilor ilegale ale pârâților Octavian

Guriev și Alexei Zaporojan, manifestate prin comiterea actului de violență verbală

și fizică asupra sa, cu aplicarea de multiple lovituri cu pumnii, în rezultat fiindu-i

cauzate vătămări corporale neînsemnate, a avut suferințe fizice și morale.

Reieșind din prevederile art. 19, 2028 alin. (1), 2036, 2037 din Codul civil,

consideră că acțiunea sa este întemeiată și că are dreptul legal să pretindă încasarea

prejudiciului moral din partea intimaților.

Specifică recurenta, că prejudiciul material suportat este incomparabil cu

prejudiciul moral cauzat prin infracțiune, legat de retrăiri sufletești, traumă

psihologică suportată în legătură cu comiterea actului infracțional în loc public, în

văzul mai multor colegi și prieteni.

În motivarea deciziei, Curtea de Apel Chișinăi a indicat că pentru antrenarea

răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un

raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în funcție de care se determină

mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este consecința directă a

faptei ilicite. Prin urmare, recurenta indică că, prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul

Central din 03 februarie 2021, Octavian Guriev a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul penal, cauză

3

penală în care dânsa a avut calitatea procesuală de parte vătămată. Iar, reieșind din

prevederile art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, faptele stabilite printr-o

hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță

de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța care

judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea

unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

La caz consideră că instanța de apel, în mod eronat, neținând cont de sentința

de condamnare emisă în privința lui Alexei Zaporojan a stabilit faptul că ea nu a fost

agresată fizic sau verbal de Alexei Zaporojan. Or, de către acesta a fost agresată

verbal și amenințată cu cuțitul. Important este că cauza penală de învinuire a lui

Alexei Zaporojan a fost examinată în procedură simplificată, unde acesta a

recunoscut integral vina și probele de la urmărirea penală, cauza penală fiind

examinată în ordinea art. 3641 din Codul de procedură penală.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 02 mai 2023.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 02 mai 2023 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces prin

intermediul poștei electronice și prin intermediul oficiului poștal la 15 iunie 2023

(f.d. 127, 128).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că Olga

Mercic, reprezentată de avocatul Diana Munteanu, a depus recursul la 07 iulie 2023,

în termenul stabilit de lege.

La 26 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 140),

și avizele de recepție a corespondenței (f.d. 142, 143), însă până la data examinării

recursului referințe pe marginea cererii de recurs nu au fost depuse.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Olga Mercic, reprezentată de avocatul Diana

Munteanu, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

4

de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

Totodată, avînd în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare,

nu are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

În conformitate cu prevederile art. 431 din Codul de procedură civilă,

examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. Recursul

considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții

Supreme de Justiție.

Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.

Verificând decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor

din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de judecată

constată că la caz se consideră admisibil recursul declarat de către Olga Mercic,

reprezentată de avocatul Diana Munteanu și se impune necesitatea admiterii

recursului, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute

la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror

drepturi sunt lezate prin hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare

până la 01.09.2023), săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța

de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de

apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, prin sentința din 03 februarie

2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, Octavian Guriev a fost recunoscut vinovat

și condamnat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul

penal și cu aplicarea prevederilor art. 3641 din Codul de procedură penală i s-a

stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, care potrivit art. 72

alin. (3) din Codul penal, urma a fi executată în penitenciar de tip semiînchis. Cu

aplicarea prevederilor art. 90 din Codul penal, executarea pedepsei cu închisoare,

5

stabilită lui Octavian Guriev prin sentință, a fost suspendată condiționat pe o

perioadă de probațiune de 1 (un) an (f.d. 7-11).

Potrivit sentinței de condamnare din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Orhei,

sediul Central, instanța a constatat că la data de 19 iulie 2020, aproximativ la ora

18.00, Octavian Guriev aflându-se în stradă, în fața magazinului alimentar ÎI „Ion

Juruc” situat în satul Piatra, r-nul Orhei, fiind implicat în altercații cu soțul Olgăi

Mercic, având un cuțit în mână, amenința atât pe cei prezenți și implicați în altercații,

cât și pe reclamanta deoarece aceasta a încercat să-i descaiere.

În această cauză penală, Olga Mercic, a fost recunoscută ca parte vătămată.

Din conținutul sentinței din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul

Central, mai rezultă că potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.

202026P0140 din 22 iulie 2020, în cadrul acestui conflict Olgăi Mercic i-au fost

cauzate leziuni corporale, care conform criteriului pericolului pentru viață, se

califică ca vătămare neînsemnată (f.d. 93).

Prin sentința din 07 aprilie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, Alexei

Zaporojan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) din Codul penal și cu aplicarea art. 3641 din Codul de procedură

penală, i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu

executarea pedepsei în pernitenciar de tip semiînchis. Cu aplicarea prevederilor art.

90 din Codul penal, executarea pedepsei cu închisoare, stabilită lui Alexei Zaporojan

prin sentință, a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani (f.d.

13-18).

Potrivit sentinței de condamnare din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Orhei,

sediul Central, instanța a constatat că, la data de 19 iulie 2020, aproximativ la ora

18.00, Alexei Zaporojan aflându-se în stradă, în fața magazinului alimentar ÎI „Ion

Juruc” situat în satul Piatra, r-nul Orhei fiind implicat în altercații cu soțul

reclamantei, Victor Mercic, a împins-o pe Olga Mercic, astfel încât aceasta a căzut

jos, apoi a tras-o de păr.

La fel, din conținutul sentinței rezultă că, Alexei Zaporojan în cadrul ședinței

de judecată și-a manifestat acordul de a-i restitui victimei Mercic Olga prejudiciul

cauzat, recunoscând că, ultima s-a apropiat să-și retragă soțul din altercație, iar ca

urmare, dânsul a acționat împotriva ei.

În cadrul acestei cauze penale Olga Mercic a fost recunoscută ca parte

vătămată, iar conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.

202026P0140 din 22 iulie 2020, s-a constatat că lui Olga Mercic în cadrul

conflictului i-au fost cauzate leziuni corporale care conform criteriului pericolului

pentru viață s-a calificat ca vătămare neînsemnată (f.d. 15, verso).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Olga Mercic a solicitat

încasarea prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei din contul lui Octavian Guriev,

încasarea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei din contul lui Alexei

Zaporojan, și încasarea, în mod solidar din contul pârâților a cheltuielilor de

judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

admiterii parțiale a acțiunii, încasând de la Octavian Guriev în beneficiul Olgăi

Mercic, suma de 5 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral; încasând de la Alexei

Zaporojan în beneficiul Olgăi Mercic, suma de 5 000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral. A încasat, în mod solidar, de la Octavian Guriev și Alexei Zaporojan în

6

beneficiul Olgăi Mercic, suma de 4 000 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru

asistență juridică. A încasat de la Octavian Guriev, în beneficiul statului taxa de stat

în mărime de 100 de lei și de la Alexei Zaporojan în beneficiul statului taxa de stat

în mărime de 100 de lei.

Instanța de fond a concluzionat că, vinovăția pârâților în comiterea unor acțiuni

huliganice, însoțite de violență împotriva Olgăi Mercic, se sonfirmă prin sentințe

definitive și irevocabile, concluzionând privind temeinicia parțială a pretențiilor

reclamantei privind repararea din partea pârâților a prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune.

Instanța a reținut că, aplicând violența față de reclamantă, cauzându-i vătămări

corporale neînsemnate care au fost stabilite de medicul legist și reflectate în

rapoartele de expertiză judiciare medico-legale, precum și amenințarea cu cuțitul,

pârâții în mod incontestabil au provocat reclamantei anumite suferințe psihice ce s-

a manifestat prin starea de spaimă, stres și umilință prin care a trecut reclamanta, iar

având în vedere caracterul și gravitatea suferințelor fizice, intensitatea suferințelor

psihice suportate de reclamantă, circumstanțele în care acestea au fost provocate,

instanța a apreciat că pretențiile privind obligarea pârâților la plata unor compensații

a câte 20 000 lei sunt vădit exagerare, dispunând încasarea de la pârâții Octavian

Guriev și Alexei Zaporojan în beneficiul Olgăi Mercic a unei despăgubiri de câte

5000 de lei, de la fiecare pârât, sumă care ar constitui o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciul moral cauzat și suferit de reclamantă.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

Octavian Guriev a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia și a casat hotărârea din 02

august 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, în partea admiterii pretențiilor față

de Octavian Guriev, emițând în această parte o nouă hotărâre de respingere ca

nefondată a cererii de chemare în judecată depusă de Olga Mercic împotriva lui

Octavian Guriev cu privire la încasarea prejudiciului moral. În rest hotărârea s-a

menținut.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, soluția instanței de fond este

una parțial greșită, deoarece instanța de fond nu a elucidat pe deplin circumstanțele

speței, iar în consecință a admis erori în aprecierea probatoriului administrat.

A evidențiat că, din conținutul sentinței din 03 februarie 2021 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central, de condamnare a lui Octavian Guriev de comiterea

instanțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, rezultă că conflictul a

avut loc între Octavian Guriev și Victor Mercic, iar reclamanta Olga Mercic nu a

fost agresată de către Octavian Guriev în nici un fel. Acest fapt a fost confirmat și

prin declarațiile Olgăi Mercic depuse în cadrul urmăririi penale, unde a indicat că

nu a fost agresată nici fizic, nici verbal de către Octavian Guriev.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că instanța de fond neîntemeiat a dispus

încasarea din contul lui Octavian Guriev a sumei de 5 000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată, fiind casată hotărârea instanței de fond

în această parte.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele

anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic

litigios, a ajuns la concluzia că soluția dată de către instanța de apel este greșită.

7

În susținerea concluziei date se rețin prevederile art. 118 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă

drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Conform art. 130 din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din desar în ansamblu și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța

judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se

apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate

probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea pricinii.

În conformitate cu art. 123 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sentința

pronunțată de instanța judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, este

obligatorie pentru instanța chemată să se pronunțe asupra efectelor juridice civile ale

actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunțat sentința numai dacă aceste acte au

avut loc și numai în măsura în care au fost săvîrșite de persoana în cauză.

Conform art. 59 alin. (1) din Codul de procedură penală, parte vătămată este

considerată persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat prin infracțiune un

prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii,

cu acordul victimei.

La caz, Olga Mercic a fost recunoscută în calitate de parte vătămată în cadrul

cauzelor penale de învinuire a lui Octavian Guriev și Alexei Zaporojan în temeiul

art. 287 alin. (2) lit.b) din Codul penal, iar în baza sentințelor de condamnare din 03

februarie 2021 și 07 aprilie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul central Octavian Guriev

și respectiv Alexei Zaporojan au fost recunoscuți vinovați și condamnați de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul penal.

Aici, instanța de recurs reține că cauzele penale au fost judecate în temeiul art.

3641 din Codul de procedură civilă, în baza probelor administrate la faza de urmărire

penală, Octavian Guriev și Alexei Zaporojan recunoscând în totalitate faptele

indicate în rechizitoriu, recunoscând vina și nesolicitând administrarea de probe noi.

Colegiul judiciar subliniază că, conform art. 5 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță

judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau

contestate, libertățile și interesele legitime.

Art. 6 din Codul de procedură civilă, stipulează că instanța judecătorească

exercită apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime prin somare la

executarea unor obligații, prin declararea existenței sau inexistenței unui raport

juridic, prin constatarea unui fapt care are valoare juridică, prin alte modalități,

prevăzute de lege.

În conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2) lit. f) din Codul civil, drepturile

și obligațiile civile apar în urma cauzării de prejudicii unei alte persoane.

Articolul 16 alin. (1) lit. g) din Codul civil prevede că apărarea dreptului civil

se face, în condițiile legii, prin repararea prejudiciului patrimonial și, în cazurile

prevăzute de lege, a celui nepatrimonial.

Potrivit art. 19 alin. (1), (3) din Codul civil, în condițiile legii, persoana lezată

într-un drept al ei sau într-un interes recunoscut de lege poate cere repararea integrală

a prejudiciului patrimonial și nepatrimonial cauzat astfel.

8

Se consideră prejudiciu nepatrimonial (prejudiciu moral) suferințele fizice și

psihice, precum și diminuarea calității vieții. În cazul vătămării sănătății, prejudiciul

nepatrimonial cuprinde, de asemenea, pierderea sau diminuarea unei capacități a

corpului uman (prejudiciu biologic).

Articolul 776 din Codul civil prevede că, obligațiile se nasc din contract, fapt

ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Raportând prevederile legale evocate mai sus la situația din speță, având în

vedere că vinovăția lui Octavian Guriev și Alexei Zaporojan în comiterea acțiunilor

huliganice, însoțite de violență împotriva recurentei Olga Mercic se confirmă

indubitabil printr-o sentință definitivă și irevocabilă, instanța de recurs conchide că

prima instanță corect a ajuns la concluzia privind temeinicia parțială a pretențiilor

Olgăi Mercic privind repararea de către Octavian Guriev și Alexei Zaporojan a

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

Totodată, nu poate fi reținută concluzia instanței de apel precum că prima

instanță nu a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, iar în consecință a admis erori

în aprecierea probatoriului administrat, or instanța de apel neîntemeiat a reținut că

din conținutul sentinței din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central

rezultă că conflictul a avut loc între Octavian Guriev și Victor Mercic, iar Olga

Mercic nu a fost agresată de către Octavian Guriev nici într-un fel.

Tododată este eronată și concluzia precum că, pretențiile de ordin moral

înaintate față de Octavian Guriev de către Olga Mercic nu sunt întemeiate.

Or, potrivit sentinței definitive și irevocabile din 03 februarie 2021 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central Octavian Guriev a fost recunoscut vinovat și condamnat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul penal, și anume

huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților

sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, iar Olga Mercic

în această cauză penală a fost recunoscută în calitate de parte vătămată.

Mai mult, Olga Mercic a solicitat încasarea prejudiciului moral nu doar pentru

aplicarea violenței fizice în privința ei, dar și pentru retrăirile sufletești, traumele

psihologice suportate în legătură cu comiterea de către Octavian Guriev și Alexei

Zaporojan a actului infracțional în loc public, în văzul mai multor colegi și prieteni,

spaima, stresul și umilința prin care a trecut aceasta.

Sub acest aspect, instanța de recurs consideră incorectă soluția instanței de apel

privind respingerea ca fiind nefondată a pretenției Olgăi Mercic împotriva lui

Octavian Guriev cu privire la încasarea prejudiciului moral.

În context, completul de judecată notează că, în conformitate cu art. 1998 alin.

(1) din Codul civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este

obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și

prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Conform art. 2036 din Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un

prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale,

precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige

persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri.

9

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului

patrimonial.

Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei

ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere

ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației

scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune

administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității și în alte

cazuri prevăzute de lege.

Dacă legea nu prevede altfel, simpla constatare a încălcării unui drept sau

interes recunoscut de lege fără plata de despăgubiri oferă satisfacție echitabilă

persoanei vătămate doar cînd aceasta corespunde cu natura dreptului sau interesului

recunoscut de lege încălcat și persoana vătămată astfel va putea obține o valoare

nepatrimonială superioară prejudiciului moral suferit.

Dreptul la despăgubire pentru atingerile aduse drepturilor personale

nepatrimoniale poate fi cesionat numai în cazul în care a fost stabilit printr-o

tranzacție sau printr-o hotărîre judecătorească definitivă.

Potrivit art. 2037 din Codul civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care

această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,

luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrîngerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei

vătămate.

La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o

despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod

obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.

Instanța de recurs conchide că prima instanță corect a constatat că, aplicând

violența față de Olga Mercic, cauzându-i vătămări corporale neînsemnate care au

fost stabilite de medicul legist și reflectate în rapoartele de expertiză judiciare

medico-legale, precum și amenințarea cu cuțitul, Octavian Guriev și Alexei

Zaporojan în mod incontestabil au provocat Olgăi Mercic anumite suferințe psihice

ce s-a manifestat prin starea de spaimă, stres și umilință prin care a trecut aceasta.

De asemenea, completul de judecată reține ca fiind justă și motivată concluzia

primei instanțe cu privire la admiterea parțială a cerinței privind încasarea

prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei din contul fiecărui intimat, or, instanța

de fond a apreciat caracterul și gravitatea suferințelor fizice, intensitatea suferințelor

psihice suportate de Olga Mercic, circumstanțele în care acestea au fost provocate,

instanța apreciind pretențiile recurentei privind obligarea intimaților la plata unor

compensații a câte 20 000 lei ca fiind vădit exagerată, iar despăgubirea în mărime

de 5 000 de lei, sumă care ar constitui o satisfacție echitabilă pentru prejudiciu moral

cauzat și suferit de aceasta.

În acest context, instanța de recurs relevă că rolul compensației pentru

prejudiciul moral cauzat nu este unul punitiv și vindicativ, fiind chemat să asigure

compensarea pecuniară a suferințelor cauzate de făptuitor victimei acțiunilor ilicite,

compensație ce trebuie să fie echitabilă în raport cu ambele părți, contrariul

10

însemnând o îmbogățire fără justă cauză a reclamantului, contrară prevederilor art.

1979 din Codul civil.

Distinct de cele menționate, cu referire la pretenția reclamantei privind

încasarea cheltuielilor de judecată, se reține următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 82 din Codul de procedură civilă, cheltuielile

de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

În conformitate cu art. 90 lit. i) din Codul de procedură civilă, din cheltuielile

de judecare a cauzei fac parte cheltuielile de asistență juridică.

Conform art. 96 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut

cîștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost

reale, necesare și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut cîștig de

cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Astfel, având în vedere contribuția avocatului Diana Munteanu la soluționarea

cauzei, cuantumul onorariului, care este necesar, realmente și rezonabil ca mărime,

instanța de recurs consideră corectă concluzia instanței de fond privind admiterea

solicitării Olgăi Mercic cu privire la compensarea cheltuielilor pentru asistență

juridică în sumă de 4 000 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică

suportate în prezenta cauză, confirmate prin bonurile de plată respective (f.d. 24,

25).

Totodată, conform art. 98 din Codul de procedură civilă, cheltuielile aferente

judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a

căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pîrît proporțional

părții admise din acțiune dacă pîrîtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

Astfel, prima instanță corect a concluzionat de a încasa, de la Octavian Guriev

și Alexei Zaporojan, în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de câte 100 lei din

contul fiecăruia, pentru pretenția privind încasarea prejudiciului moral.

Pentru motivele expuse, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Olga Mercic, reprezentată

de avocatul Diana Munteanu, a casa parțial decizia instanței de apel și anume în

partea prin care a fost casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o hotărâre nouă

de respingere ca nefondată a cererii de chemare în judecată depusă de Olga Mercic

împotriva lui Octavian Guriev cu privire la încasarea prejudiciului moral, cu

menținerea în partea dată a hotărârii primei instanțe. În rest decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe se mențin.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Olga Mercic, reprezentată de avocatul

Diana Munteanu.

Se casează parțial decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Mercic împotriva

lui Octavian Guriev și Alexei Zaporojan privind încasarea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată și, anume în partea prin care a fost casată hotărârea primei

11

instanțe și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii Olgăi Mercic

împotriva lui Octavian Guriev cu privire la încasarea prejudiciului moral, cu

menținerea în partea dată a hotărârii din 02 august 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul

Central.

În rest decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 02

august 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12