2ra-1183/21 — cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1183/21 — cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1183/21

Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central (jud. V. Cupcea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Secrieru, V. Cotorobai)

DECIZIE

11 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Grigore Moroi, reprezentat de avocatul Boris

Dariev

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Moroi, în interesele

fiului minor Grigore Moroi, reprezentat de avocatul Boris Dariev împotriva lui

Rafail Șihlearov cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor

de judecată

împotriva deciziei din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Grigore Moroi, reprezentat de avocatul Boris Dariev

și menținută hotărârea din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul central, prin

care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 24 ianuarie 2020, Igor Moroi, în interesele fiului minor Grigore Moroi,

reprezentat de avocatul Boris Dariev, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Rafail Șihlearov cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în temeiul procesului-verbal cu privire la

contravenție din 21 noiembrie 2019, pârâtul Rafail Șihlearov a fost recunoscut

vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional,

fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 15 u. c., pentru faptul

că la 10 noiembrie 2019, în jurul orei 12:30, aflându-se în microbuzul de pe ruta

Orhei – Trebujeni, care era parcat în gara auto Orhei, în urma unei observații, i-a

aplicat o lovitură cu palma în regiunea feței lui Grigore Moroi, care la acel moment

era minor, cauzându-i vătămări corporale neînsemnate.

Conform raportului de constatare din 11 noiembrie 2019, la Grigore Moroi a

fost constatată excoriație pe față, care a putut fi provocată de la acțiunea traumatică

1

cu un obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică

ca vătămare corporală neînsemnată și anume: ,,în regiunea mucoasei buzei

superioare, pe centru se determină o excoriație ovală, neregulată, cu dimensiuni de

0,3 X 0,4 cm, gălbuie”.

Astfel, urmare a leziunilor corporale cauzate din vina pârâtului, starea

sănătății lui Grigore Moroi, care la acel moment era minor, a avut de suferit din

cauza durerilor suferite, nu putea deschide gura și mânca, fiind nevoit să bea apă cu

paiul și să se alimenteze cu hrană lichidă, la fel cu paiul, fiind evident și cert că din

culpa lui Rafail Șihlearov a avut de suferit atât prejudicii materiale, cât și prejudicii

morale, suportând cheltuieli de tratament.

A evidențiat că, prin natura sa, orice violare a drepturilor generează un șoc

puternic, care zdruncină pe o durată îndelungată nu numai starea fizică, dar și cea

psihologică și emoțională.

Pârâtul, după comiterea contravenției, a părăsit locul faptei, fără a se interesa

dacă minorul are sau nu nevoie de asistență medicală.

Ca rezultat al acțiunilor ilegale ale pârâtului, Grigore Moroi, care la acel

moment era minor, a suportat un stres enorm și mari dureri fizice.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1998, 2036 Cod civil,

art. 58, 166, 167, 1825 CPC.

A solicitat încasarea de la Rafail Șihlearov în beneficiul lui Igor Moroi a

despăgubirilor morale în mărime de 20 000 de lei și a cheltuielilor de asistență

juridică în mărime de 3 500 de lei.

Prin hotărârea din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Orhei sediul central, a fost

respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Grigore Moroi, reprezentat de avocatul Boris Dariev și menținută

hotărârea primei instanțe.

La 15 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Grigore Moroi, reprezentat

de avocatul Boris Dariev, a declarat recurs împotriva deciziei din 28 ianuarie 2021

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă de a fi casată integral, deoarece instanța de

apel a interpretat eronat normele de drept material, nu a dat o apreciere justă probelor

prezentate.

A remarcat că lipsa calității procesuale de victimă nu generează și respingerea,

în mod arbitrar, a cererii de chemare în judecată, or, legislația națională acordă

expres dreptul persoanei la repararea integrală a prejudiciului cauzat, iar o condiție

a răspunderii și obligării la repararea prejudiciului este factorul de vinovăție în

cauzarea prejudiciului.

Deci, consideră că afirmațiile primei instanțe precum că apariția prejudiciului

moral se datorează, în parte, comportamentului lui, sunt neîntemeiate, în consecință

și respingerea acțiunii fiind neîntemeiată.

2

Așadar, la caz, se impune repararea prejudiciului moral cauzat prin acea faptă

ilicită, care a lezat anume drepturile lui, după cum statuează art. 1422 alin. (1) Cod

civil.

La fel, a subliniat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au dat o

calificare greșită raportului material litigios, fără a reține prevederile art. 78 alin. (2)

Cod contravențional.

La 09 iulie 2021, Rafail Șihlearov a depus referință la recursul declarat de

Grigore Moroi, solicitând respingerea recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 9 aprilie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 100), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 15 iunie 2021 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Verificând decizia contestată în raport de criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe și pronunțarea în partea dată a unei noi hotărâri din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că la 21 noiembrie 2019, în privința

lui Rafail Șihlearov a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție,

conform căruia acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional, maltratarea sau alte acțiuni

violente care au cauzat vătămare neînsemnată a integrității corporale, fiindu-i

aplicată amendă în mărime de 750 de lei.

Din conținutul procesului-verbal cu privire la contravenție din 21 noiembrie

2019 rezultă că la 10 noiembrie 2019, ora 11:30, în timp ce se afla în microbuzul de

pe ruta Orhei-Trebujeni, care era parcată pe teritoriul gării auto Orhei, urmare a unei

observații, i-a aplicat minorului Grigore Moroi o lovitură cu palma în regiunea feței.

Conform raportului de constatare din 11 noiembrie 2019, la Grigore Moroi a

fost constatată excoriație pe față, care a putut fi provocată de la acțiunea traumatică

cu un obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică

ca vătămare corporală neînsemnată.

De asemenea, s-a constatat că, ulterior, Rafail Șihlearov a contestat în instanța

de judecată procesul-verbal cu privire la contravenție enunțat, însă prin hotărârea din

26 octombrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul central, contestația depusă de către

Rafail Șihlearov a fost respinsă ca depusă tardiv.

3

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată în interesele fiului minor,

Grigore Moroi, Igor Moroi a solicitat încasarea de la Rafail Șihlearov în beneficiul

lui Igor Moroi a despăgubirilor morale în mărime de 20 000 de lei și a cheltuielilor

de asistență juridică în mărime de 3 500 de lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Grigore Moroi, reprezentat de avocatul Boris Dariev, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o

întemeiată și legală.

Pentru a decide astfel, instanțele judecătorești au reținut că însuși

recunoașterea încălcării ordinii publice de către Rafail Șihlearov și aplicarea acestuia

o sancțiune contravențională constituie o satisfacție echitabilă pentru Grigore Moroi,

or, prejudiciul moral cauzat nu are un caracter suficient de grav, luând în considerare

circumstanțele producerii faptei, consecințele și gravitatea faptei, cum și acțiunile

nemijlocite a victimei comise la momentul apariției conflictului.

Se va menționa că prin cererea de recurs depusă, se contestă hotărârile

judecătorești doar în partea respingerii cerinței cu privire la încasarea prejudiciului

moral de la Rafail Șihlearov în beneficiul lui Grigore Moroi.

Așadar, instanța de recurs constată că instanțele judecătorești, la adoptarea

hotărârilor, au interpretat eronat normele de drept material și au dat o apreciere

greșită materialului probator anexat la dosar,

Astfel, conform art. 45 alin. (1) Cod contravențional, dacă prin contravenție a

fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice

pretențiile civile în procedură civilă. Persoana al cărei drept sau interes legitim a fost

lezat prin contravenție îl poate apăra prin acțiune civilă depusă conform legislației

procedurale civile. Această persoană are în special dreptul la repararea prejudiciului

patrimonial și a celui nepatrimonial cauzate prin contravenție.

Totodată, conform art. 387 alin. (1) Cod contravențional, victimă este

persoana fizică sau persoana juridică căreia, prin contravenție, i-au fost cauzate

prejudicii morale, fizice sau materiale.

Iar conform art. 383 alin. (2) Cod contravențional, victima, reprezentantul ei,

martorul, specialistul, expertul, interpretul, traducătorul, apărătorul (avocatul) au

dreptul la repararea prejudiciului și a cheltuielilor suportate în procesul

contravențional în ordinea procedurii civile, cu excepția cazurilor când nu există

divergențe asupra întinderii acestora.

În speță, se va remarca și jurisprudența CtEDO și, anume, cazul Ziliberberg

contra Moldovei (hotărârea din 01 februarie 2005), unde Curtea a reiterat că, în

principiu, caracterul general al Codului contravențional și scopul pedepselor, care

este atât de a pedepsi, cât și de a preveni, sunt suficiente pentru a arăta că, în sensul

articolului 6 al Convenției, reclamantul a fost acuzat de o abatere penală (a se vedea

Lauko versus Slovakia, hotărârea din 02 septembrie 1998, Reports 1998-VI, §58).

Așadar, distinct de aceste constatări, se va nota că, contravenția este definită

prin natura sa ca una penală, or, ca și infracțiunea, constituie fapta săvârșită cu

vinovăție, însă cu un pericol social mai redus, care, la fel, este prevăzută și

sancționată prin lege.

4

Drept urmare, la caz au relevanță și prevederile art. 219 alin. (2) pct. 4) CPP,

care direct indică că, persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu

nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor

la despăgubire prin repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse

reputației profesionale.

La fel, și art. 1422 alin. (1) și (2) Cod civil (în vigoare la acel moment) prevede

că, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau

fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în

alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se

repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

Prin prisma acestor prevederi legale, reieșind din specificul acțiunii, instanța

de recurs atestă că Grigore Moroi este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului

moral, ca urmare a comiterii de către Rafail Șihlearov a contravenției prevăzute de

art. 78 alin. (1) Cod contravențional - maltratarea sau alte acțiuni violente care au

cauzat vătămare neînsemnată a integrității corporale, fiind cert că Grigore Moroi a

avut în cauza contravențională respectivă calitatea de parte vătămată.

Potrivit art. 1423 alin. (1) și (2) Cod civil (în vigoare la acel moment),

mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost

cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Ca consecință, în funcție de cele constatate, fiind indubitabil că Grigore Moroi

este îndreptățit de a solicita o despăgubire de la Rafail Șihlearov, care, prin acțiunile

sale i-a pricinuit suferințe psihice și fizice, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa de la

Rafail Șihlearov în beneficiul lui Grigore Moroi suma de 2 000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral, sumă care este una rezonabilă, proporțională în raport cu criteriile

stabilite la caz și corespunde circumstanțelor cauzei.

Or, la determinarea cuantumului prejudiciului moral urmează să se respecte

criteriul echității, care presupune că, despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie

să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure

efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, ca astfel să fie menținut

echilibrul între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

Față de toate aceste considerente, se constată că instanțele de judeactă ierarhic

inferioare neîntemeiat au respins cerința cu privire la încasarea prejudiciului moral

în beneficiul lui Grigore Noroi, eronat reținând în acest sens că însuși recunoașterea

încălcării ordinii publice de către Rafail Șihlearov și aplicarea acestuia o sancțiune

contravențională constituie o satisfacție echitabilă pentru Grigore Moroi, fapt ce

indică la netemeinicia hotărârii primei instanțe și deciziei instanței de apel, ca urmare

și casarea acestora în partea dată.

Sub un alt aspect, instanța de recurs remarcă dispozițiile art. 94 alin. (1) CPC,

potrivit cărora instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să

5

plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă

acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile

de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții

respinse din pretențiile reclamantului.

Iar în conformitate cu art. 96 alin. (1) și (11) CPC, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare

și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig de

cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

La materialele cauzei a fost anexat ordinul de plată seria QL nr. 242251 din

09 decembrie 2019, care confirmă că Igor Moroi a achitat CA „Boris Dariev” pentru

serviciile de asistență juridică suma de 3 500 de lei (f. d. 8).

În temeiul prevederilor enunțate, ținând cont că acțiunea a fost admisă parțial,

instanța de recurs consideră necesar de a încasa de la Rafail Șihlearov în beneficiul

lui Grigore Moroi cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1 500 de lei.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa în parte decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și

anume în partea prin care a fost respinsă cerința cu privire la încasarea prejudiciului

moral de la Rafail Șihlearov în beneficiul lui Grigore Moroi și a pronunța în partea

dată o nouă hotărâre prin care a încasa de la Rafail Șihlearov în beneficiul lui Grigore

Moroi suma de 2 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și 1500 de lei cu titlu de

cheltuieli de judecată, iar în rest cerințele date se resping.

Dat fiind faptul că în rest decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe

nu au fost contestate, instanța de recurs consideră inoportun, prin prisma

prevederilor art. 442 alin. (1) CPC, de a se expune cu privire la legalitatea acestora

în partea necontestată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) și alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Grigore Moroi, reprezentat de avocatul Boris

Dariev.

Se casează parțial decizia din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul central, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Igor Moroi, în interesele fiului minor Grigore

Moroi, reprezentat de avocatul Boris Dariev împotriva lui Rafail Șihlearov cu privire

la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată și anume în

partea prin care a fost respinsă cerința cu privire la încasarea de la Rafail Șihlearov

în beneficiul lui Grigore Moroi a prejudiciului moral și se pronunță în partea dată o

nouă hotărâre, prin care:

Se încasează de la Rafail Șihlearov în beneficiul lui Grigore Moroi suma de

2 000 (două mii) de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Se încasează de la Rafail Șihlearov în beneficiul lui Grigore Moroi cheltuielile

6

de asistență juridică în sumă de 1 500 (una mie cinci sute) de lei.

În rest, cerința cu privire la încasarea de la Rafail Șihlearov în beneficiul lui

Grigore Moroi a prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, se

respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Ala Cobăneanu

7