2rh-105/21 — cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2rh-105/21 Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central (jud. V. Cupcea) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Secrieru, V. Cotorobai) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. T. Chișca-Doneva, M. Ghervas, N. Craiu, N. Vascan, A. Cobăneanu) ÎNCHEIERE 27 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de Rafail Șihlearov în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Moroi, în interesele fiului minor Grigore Moroi, reprezentat de avocatul Boris Dariev împotriva lui Rafail Șihlearov cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 11 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admis recursul declarat de Grigore Moroi, reprezentat de avocatul Boris Dariev, casată parțial decizia din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Orhei sediul central și pronunțată în partea dată o nouă hotărâre constată: La 24 ianuarie 2020, Igor Moroi, în interesele fiului minor Grigore Moroi, reprezentat de avocatul Boris Dariev, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Rafail Șihlearov cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în temeiul procesului-verbal cu privire la contravenție din 21 noiembrie 2019, pârâtul Rafail Șihlearov a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 15 u. c., pentru faptul că la 10 noiembrie 2019, în jurul orei 12:30, aflându-se în microbuzul de pe ruta Orhei – Trebujeni, care era parcat în gara auto Orhei, în urma unei observații, i-a aplicat o lovitură cu palma în regiunea feței lui Grigore 1 Moroi, care la acel moment era minor, cauzându-i vătămări corporale neînsemnate. Conform raportului de constatare din 11 noiembrie 2019, la Grigore Moroi a fost constatată excoriație pe față, care a putut fi provocată de la acțiunea traumatică cu un obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală neînsemnată și anume: XXXXX.

Astfel, urmare a leziunilor corporale cauzate din vina pârâtului, starea sănătății lui Grigore Moroi, care la acel moment era minor, a avut de suferit din cauza durerilor suferite, nu putea deschide gura și mânca, fiind nevoit să bea apă cu paiul și să se alimenteze cu hrană lichidă, la fel cu paiul, fiind evident și cert că din culpa lui Rafail Șihlearov a avut de suferit atât prejudicii materiale, cât și prejudicii morale, suportând cheltuieli de tratament. A evidențiat că, prin natura sa, orice violare a drepturilor generează un șoc puternic, care zdruncină pe o durată îndelungată nu numai starea fizică, dar și cea psihologică și emoțională. Pârâtul, după comiterea contravenției, a părăsit locul faptei, fără a se interesa dacă minorul are sau nu nevoie de asistență medicală.

Ca rezultat al acțiunilor ilegale ale pârâtului, Grigore Moroi, care la acel moment era minor, a suportat un stres enorm și mari dureri fizice. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1998, 2036 Cod civil, art. 58, 166, 167, 1825 CPC. A solicitat încasarea de la Rafail Șihlearov în beneficiul lui Igor Moroi a despăgubirilor morale în mărime de 20 000 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3 500 de lei. Prin hotărârea din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Orhei sediul central, a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Grigore Moroi, reprezentat de avocatul Boris Dariev și menținută hotărârea primei instanțe.

La 15 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Grigore Moroi, reprezentat de avocatul Boris Dariev, a declarat recurs împotriva deciziei din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia din 11 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Grigore Moroi, reprezentat de avocatul Boris Dariev, casată parțial decizia din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Orhei sediul central și pronunțată în partea dată o nouă hotărâre.

A fost încasate de la Rafail Șihlearov în beneficiul lui Grigore Moroi suma de 2 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1 500. În rest, a fost respinsă cerința cu privire la încasarea de la Rafail Șihlearov în beneficiul lui Grigore Moroi a prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. 2 La 3 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Rafail Șihlearov a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 11 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, respingerea recursului declarat de Grigore Moroi, reprezentat de avocatul Boris Dariev, cu menținerea deciziei din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău sau emiterea unei noi hotărâri.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că recursul împotriva deciziei din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat de către Grigore Moroi la 16 iunie 2021, și nu la 15 iunie 2021, potrivit datelor Secției Documentare procesuală a cauzelor civile din cadrul Curții Supreme de Justiție. A menționat că reprezentantul lui Grigore Moroi, avocatul Boris Dariev a recepționat decizia din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, la data de 14 aprilie 2021 și, respectiv, recursul a fost prezentat cu depășirea termenului legal de 2 luni. Totodată, și-a exprimat dezacordul inclusiv și față de încasarea din contul său în beneficiul lui Grigore Moroi a sumei de 1 500 cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, or, serviciile de asistență juridică au fost achitate de Igor Moroi, și nu de Grigore Moroi, iar bonul de plată nu reprezintă un document confirmativ pentru a putea fi pus la baza încasării cheltuielilor de asistență juridică.

La fel, a susținut că suma de 2 000 de lei, stabilită pentru compensarea suferințelor psihice și fizice ale lui Grigore Moroi este una ilegală și abuzivă, or, recurentul nu a prezentat niciun document medical sau de alt ordin care ar determina starea sănătății sale. Studiind cererea de revizuire depusă de Rafail Șihlearov, în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Potrivit art. 451 alin. (1) și (2) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art. 448. În conformitate cu prevederile art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; 3 e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională. Din dispozițiile legale urmează că, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în dispoziția art. 449 CPC. În caz contrar, declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele indicate la art. 449 CPC condiționează respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că temeiurile invocate în cererea de revizuire de către revizuentul Rafail Șihlearov nu pot fi reținute ca unele prevăzute la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea deciziei, or ultimul a invocat în susținerea acesteia, împrejurări ce țin de fondul cauzei, întemeindu-și cererea în baza prevederilor art. 446 CPC (dispozițiile judecătorești care pot fi supuse revizuirii), și nu a prevederilor art. 449 CPC. Mai mult, motivele invocate în cererea de revizuire se referă la circumstanțe ce țin de fondul cauzei, care au fost care au constituit anterior obiect al studiului pe parcursul examinării cauzei și cărora le-a fost dată aprecierea corespunzătoare.

Având în vedere cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că nu este posibilă derogarea de la principiul securității raporturilor juridice, or motivul invocat în cererea de revizuire nu este de așa natură încât să afecteze legalitatea deciziei a cărei revizuire se cere și, în special nu lezează temeinicia soluției date de instanța de recurs. Această situație indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentului cu soluția dată de instanța de recurs, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești 4 dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României). Principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei). Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică anumite temeiuri prevăzute de art. 449 din CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Rafail Șihlearov împotriva deciziei din 11 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Moroi, în interesele fiului minor Grigore Moroi, reprezentat de avocatul Boris Dariev împotriva lui Rafail Șihlearov cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Ala Cobăneanu 5