2ra-550/23 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-550/23 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-550/23

2-21025071-01-2ra-06042023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – E. Silivestru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, G. Dașchevici, I. Dutca

ÎNCHEIERE

17 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Grigore Bernavschi și

Societatea pe Acțiuni „Transcomunicații”, reprezentați de avocatul Vasile Tarnovschi,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Grigore

Bernavschi și Societatea pe Acțiuni „Transcomunicații” împotriva Ministerului

Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu privire la repararea

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Grigore Bernavschi și de către Societatea pe

Acțiuni „Transcomunicații”, reprezentați de avocatul Vasile Tarnovschi, s-a menținut

hotărârea din data de 21 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a constatat:

La data de 17 februarie 2021, Grigore Bernavschi și Societatea pe Acțiuni

„Transcomunicații” (în continuare SA „Transcomunicații”) au depus cerere de

chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Ministerului Justiției, prin care au

solicitat încasarea în beneficiul lui Grigore Bernavschi suma de 750 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral și suma de 172 150,96 lei cu titlu de prejudiciului material, iar în

beneficiul SA „Transcomunicații” suma de 350 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și

compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 2-26, 27, vol. I, 121, vol.II).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au relatat următoarele

circumstanțe.

Grigore Bernavschi, la 03 iulie 2014, a fost înregistrat de către Ministerul Justiției

în calitate de președinte al Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto din

Moldova (în continuare AITA), în temeiul procesului-verbal al adunării generale al

membrilor AITA din 30 iunie 2014. Din acel moment Grigore Bernavschi și-a început

a desfășura activitatea de președinte al AITA.

1

AITA este Asociația națională garantă a Republicii Moldova în cadrul Convenției

internaționale TIR. Totodată, a menționat că AITA are calitatea de membru al Uniunii

Internaționale a Transportatorilor Rutieri (în continuare IRU) cu sediul la Geneva, care

potrivit Convenției internaționale TIR, este organizația necomercială autorizată de

Națiunile Unite pentru organizarea și funcționarea eficientă a sistemului internațional

de transport al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR. AITA în calitatea sa de

membru al IRU primea de la această organizație necomercială carnetele TIR pentru

care achita un preț stabilit de IRU.

În luna aprilie 2016, din interiorul IRU au fost dezvăluite o multitudine de fapte

ce s-au desfășurat în ultimii 20 ani referitoare la unele persoane din conducerea IRU,

privitor la creșterea artificială a prețului carnetelor TIR, obținerea acestei diferențe de

preț prin scheme ascunse și deturnarea în zone off-shore a mijloacelor bănești, astfel

obținute în sumă de 530 milioane CHF (franci elvețieni), de unde beneficiau inclusiv

unele persoane din conducerea IRU. Drept urmare a acestor dezvăluiri privind creșterea

artificială a prețurilor carnetelor TIR, ce erau achitate inclusiv de AITA, președintele

AITA, Grigore Bernavschi a solicitat de la IRU, împreună cu alte Asociații membre a

IRU, documentele complete legate de creșterea artificială a prețurilor carnetelor TIR,

ascunderea fondurilor TIR și restituirea sumelor deturnate în zonele off-shore. Toate

aceste demersuri au rămas fără nici un rezultat.

În urma tuturor acestor acțiuni insistente întreprinse de AITA în comun cu alte

Asociații membre a IRU, precum și în timp ce persoanele din conducerea IRU negau

acuzațiile aduse la fraudarea fondurilor provenite din Sistemul TIR, președintele IRU

Christian Labrot, a expediat la 07 martie 2017 către AITA și către toate celelalte

Asociații membre a IRU, propuneri privind aranjamente financiare ce reprezintă

aproximativ 2 % din totalul sumelor transferate de IRU către companiile off-shore, în

schimbul tăcerii și retragerii tuturor acuzațiilor aduse împotriva persoanelor implicate

din conducerea IRU.

Prin scrisoarea comună din 17 martie 2017, AITA, fiind reprezentată de Grigore

Bernavschi, precum și un alt membru al IRU și anume Asociația Română pentru

Transporturi Rutiere Internaționale, au respins tranzacția înaintată de Președintele IRU,

după care au continuat acțiunile privind solicitarea de la IRU a accesului la

documentele complete legate de creșterea artificială a prețurilor carnetelor TIR,

ascunderea fondurilor TIR și restituirea sumelor deturnate în zonele off-shore.

La 06 aprilie 2017, AITA, prin intermediul avocaților din Geneva împuterniciți

Grigore Bernavschi, a depus la Ministerul Public din Geneva o declarație, prin care s-

a alăturat la procedurile penale deja inițiate de alte persoane în anul 2016, pe faptul

fraudării fondurilor IRU. La fel, prin intermediul avocaților împuterniciți de Grigore

Bernavschi, AITA a inițiat în Elveția proceduri civile privind restituirea de la IRU și

subsidiarelor acesteia a sumei totale de 15 406 723 euro.

La 14 iunie 2017, Secretarul General al IRU Umberto De Pretto, având scopul ca

AITA să renunțe la solicitările și acuzațiile privind gestionarea fondurilor TIR de către

unele persoane din managementul IRU, a expediat o scrisoare Primului - ministru al

Republicii Moldova. Prin această scrisoare s-a menționat că IRU și-a retras încrederea

în președintele AITA, Grigore Bernavschi și a solicitat ca Primul-ministru de urgență

să dea dispoziții autorităților competente ale Republicii Moldova în vederea intervenirii

pentru restabilirea funcționării normale a AITA prin alegerea sau desemnarea altei

conduceri ai AITA, în caz contrar, IRU va suspenda emiterea carnetelor TIR pentru

2

AITA, care la rândul său, are competența de a elibera carnetele TIR către transportatorii

din Republica Moldova.

Printr-o scrisoare nedatată ajunsă la Guvernul Republicii Moldova aproximativ la

începutul lunii august 2017, Vladimir Florea în calitatea sa de Consilier pe politici

regionale a IRU, a menționat că aduce la cunoștința Guvernului îngrijorările IRU

exprimate prin scrisoarea din 14 iunie 2017, iar neimplicarea factorilor de decizie în

problema dată poate duce la imposibilitatea realizării operațiunilor de transport

internațional de mărfuri pentru operatorii din Republica Moldova, prin sistarea de către

IRU a emiterii carnetelor TIR.

La 09 august 2017, Ministrul Justiției al Republicii Moldova a expediat către

Secretarul general al IRU Umberto De Pretto o scrisoare, prin care a menționat, că din

numele Primului- ministru al Republicii Moldova, îl invită la Chișinău la 28 august

legătură cu corespondența recentă (din 14 iunie 2017) referitor la AITA și o atenție

specială va fi dată la restabilirea funcționării normale a AITA și cooperarea ei cu IRU.

Ulterior, potrivit informației publicate pe pagina oficială a Guvernului, la 28 august

2017 Primul-ministru Pavel Filip s-a întâlnit în sediul Guvernului Republicii Moldova

cu Secretarul general al IRU Umberto De Pretto.

La 30 august 2017, Primul-ministru al Republicii Moldova a emis o scrisoare către

Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor,

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Serviciul de Informare și

Securitate, solicitând examinarea în comun de către aceste instituții a unui demers

secretizat al Serviciului de Informare și Securitate și identificarea unor soluții pentru

depășirea situației de conflict (evident între AITA și unele persoane din managementul

IRU) și evitarea prejudicierii imaginii Republicii Moldova pe plan internațional.

Reclamanții în susținerea pretențiilor invocate în cererea de chemare în judecată

au indicat, că cu puțin timp după dispoziția Primului-ministru din 30 august 2017 dată

autorităților naționale pentru identificarea unor soluții în vederea evitării prejudicierii

imaginii Republicii Moldova pe plan internațional, la 15 septembrie 2017 a început

adevărată campanie de persecutare a președintelui AITA, Grigore Bernavschi și

înlăturarea lui de la conducerea AITA.

Astfel, această campanie de persecutare s-a efectuat prin reluarea la 15 septembrie

2017, a unei urmăriri penale finisată definitiv încă în anul 2016, pornirea unei alte

urmăriri penale, efectuarea perchezițiilor la domiciliu, locul de muncă și societatea

comercială unde compania administrată de Grigore Bernavschi deținea o parte din

acțiuni, reținerea imediată a lui Grigore Bernavschi și plasarea lui în arest preventiv cu

prelungirea acestuia, după care anularea de către autorități a deciziei din 03 iulie 2014

de înregistrare a lui Grigore Bernavschi în calitate de președinte al AITA.

În acest sens Grigore Bernavschi a relatat că la 23 august 2016, Inspectoratul de

Poliție Ciocana a pornit urmărirea penală în baza art. 360 alin. (1) din Codul penal,

care avea drept temei plângerea lui Evghenii Gubceac pe faptul pretinsei tăinuiri a

ștampilei AITA și listei de înregistrare a membrilor la adunarea generală a AITA. La

09 septembrie 2016, Procuratura sectorului Ciocana l-a scos de sub urmărire penală și

a clasat acest proces penal, motivând în esență că Grigore Bernavschi era președintele

AITA, iar potrivit normelor legale și Statutului AITA, președintele AITA era de fapt

responsabil să dețină, să păstreze și să utilizeze ștampila AITA și documentația ce ține

de adunarea generală a AITA.

3

La 15 septembrie 2017, peste mai bine de un an de la emiterea ordonanței de

clasare a procesului penal în privința lui Grigore Bernavschi, Procurorul șef al

Procuraturii mun. Chișinău, Ștefan Șaptefrați, a anulat ordonanța din 09 septembrie

2016, privind clasarea procesului penal și a reluat urmărirea penală în privința lui

Grigore Bernavschi.

În opinia reclamantului procurorul a reluat urmărirea penală contrar prevederilor

art. 287 alin. (2) din Codul de procedură penală (în vigoare la acea dată), or doar

judecătorul de instrucție era investit cu dreptul de a relua urmărirea penală finisată

printr-un act procesual definitiv.

Tot în aceeași zi, la 15 septembrie 2017, procurorul Mircea Ciobanu a dispus

pornirea unei alte cauze penale în privința lui Grigore Bernavschi pe baza art. 335 alin.

(11) din Codul penal, fiind acuzat de un pretins abuz de serviciu manifestat prin

concedierea la 15 august 2016, din funcție a secretarului AITA Evghenii Gubceac.

Această cauză penală a fost conexată la cauza penală inițială, care a fost reluată la 15

septembrie 2017.

La 19 decembrie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a examinat plângerea

lui Grigore Bernavschi împotriva ordonanței de reluare a urmăririi penale emisă la 15

septembrie 2017, de Procurorul mun. Chișinău Ștefan Șaptefrați, dispunând anularea

ordonanței, prin care s-a reluat urmărirea penală în cauza penală finisată prin ordonanța

din 09 septembrie 2016. Instanța a stabilit drept motiv exclusiv de anulare a acestei

ordonanțe, faptul că potrivit art. 287 alin. (2) din Codul de procedură penală doar

judecătorul de instrucție este investit cu dreptul de reluare a urmăririi penale finisată

printr-un act procedural definitiv.

Încheierea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fost

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 februarie 2018.

Cu referire la o altă persecutare invocată Grigore Bernavschi a relatat că la 18

septembrie 2018, procurorul Mircea Ciobanu a emis ordonanța de efectuare a

perchezițiilor la domiciliul lui Grigore Bernavschi și la sediul SA ,,Transcomunicații”,

care era administrată de soția lui Grigore Bernavschi.

Prin încheierile Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 septembrie 2017,

menținute prin deciziile din 06 noiembrie 2017 ale Curții de Apel Chișinău, s-a

autorizat efectuarea perchezițiilor la domiciliul lui Grigore Bernavschi și la sediul SA

,,Transcomunicații”, motivându-se autorizarea perchezițiilor prin fraze generale și

stereotipizate și fără a explica incidența lor în cazul nemijlocit.

Astfel, la 19 septembrie 2017, ofițerii de urmărire penală au efectuat percheziții

în oficiile SA ,,Transcomunicații”, unde au ridicat toate actele și documentația

economică a acestei persoane juridice, calculatoare, blocuri de sistem și ștampilele SA

,,Transcomunicații”, la domiciliul lui Grigore Bernavschi, unde au ridicat toate actele,

documentele, calculatoarele, telefoanele mobile, sticurile, la biroul de serviciu și

automobilul de serviciu al lui Grigore Bernavschi, unde au ridicat tot ce era în birou,

inclusiv ștampila AITA.

Grigore Bernavschi a susținut că a contestat încheierile judecătorilor de instrucție,

invocând că atât procurorul, cât și judecătorul de instrucție, au dispus efectuarea

perchezițiilor în scopul depistării și ridicării unor documente, înscrisuri și obiecte care

în genere nu au nimic în comun cu obiectul cauzei penale. Mai mult, autorizarea

judecătorului de instrucție din partea dispozitivă a încheierilor din 18 septembrie 2017,

a fost formulată în termeni extrem de generali și vagi, acordând astfel organului de

urmărire penală o discreție totală, atât cu privire la încăperile percheziționate cât și

4

documentele și obiectele căutate, contrar art. 128 alin. (5) din Codul de procedură

penală, or la caz, nu a fost posibil de a aprecia documentele sau obiectele care au

importanță în cauză penală pentru ca ele să fie predate benevol.

La fel a indicat că și instanțele de recurs au motivat în termeni generali necesitatea

efectuării perchezițiilor și anume că procurorul a prezentat suficiente probe și există o

presupunere rezonabilă că la sediul SA ,,Transcomunicații” și la domiciliul lui Grigore

Bernavschi s-ar afla documentele, înscrisurile și obiectele indicate în ordonanța

procurorului de efectuare a percheziției.

Referitor la ilegalitatea reținerii, Grigore Bernavschi a menționat că imediat după

efectuarea perchezițiilor în dimineața zilei de 19 septembrie 2017, a fost reținut pe

termenul de 72 ore.

La 20 septembrie 2017, ora 17:30 Grigore Bernavschi a fost pus sub învinuire de

comiterea a două infracțiuni prevăzute de art. 360 alin. (1) și art. 335 alin. (11) din

Codul penal, pentru pretinse acțiuni de tăinuire a ștampilei și listelor de înregistrare a

AITA și pentru aplicarea față de salariatul Evghenii Gubceac a sancțiunilor disciplinare

concedierea din funcție.

Tot la 20 septembrie 2017, ora 17:00, procurorul a înaintat demers privind

aplicarea față de Grigore Bernavschi a arestului preventiv pe termen de 30 zile,

motivând faptul că există o suficientă bănuială rezonabilă privind comiterea

infracțiunilor stabilite de art. 360 alin. (1) din Codul penal și art. 335 alin. (11) din

Codul penal, precum și că Grigore Bernavschi se poate eschiva de la urmărirea penală,

poate împiedica stabilirea adevărului și poate comite alte fapte infracționale. Motivul

invocării riscului de eschivare de la urmărirea penală a fost că infracțiunile incriminate

sunt grave. Careva probe privind existența riscurilor invocate în demersul de aplicare

a măsurii preventive, nu au fost prezentate de către procuror.

Grigore Bernavschi a indicat că în cadrul ședinței de judecată a prezentat probele

ce confirmă inexistența unei bănuieli rezonabile referitor la infracțiunile incriminate,

însă prin încheierea din 21 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis demersul procurorului cu aplicarea arestului preventiv pe termen de 30 zile

până la data de 19 octombrie 2017. În justificarea aplicării arestului preventiv, instanța

de judecată, într-o manieră generală și stereotipă, a menționat că din materialele

prezentate de procuror rezultă o bănuială rezonabilă privind comiterea infracțiunilor

incriminate, una din infracțiunile incriminate face parte din categoria infracțiunilor

grave, există riscul eschivării de la urmărirea penală, este necesară aplicarea arestului

pentru a permite organului de urmărire penală să administreze probele necesare, există

riscul nimicirii probelor, Grigore Bernavschi este predispus să comită alte infracțiuni

și să împiedice stabilirea adevărului pe caz, iar aplicarea unei alte măsuri preventive

mai ușoare nu-și va atinge scopul.

Reclamantul a menționat că judecătorul de instrucție nu a făcut nici o analiză

detaliată asupra motivelor generale invocate de procuror și dacă acestea sunt aplicabile

prezentului caz, limitându-se doar la un formalism în motivarea necesității aplicării

arestului preventiv.

Împotriva încheierii din 21 septembrie 2017 privind aplicarea arestului preventiv

Grigore Bernavschi a depus recurs, unde a invocat, în primul rând, ca după pronunțarea

încheierii judecătorului de instrucție, s-a stabilit lipsa de imparțialitate a instanței,

datorită apariției la dosar a actelor anexate la demersul procurorului, când acestea nu

existau, or cauza a fost înregistrată în Programul Integral de Gestionare a Dosarelor și

repartizată aleatoriu la 20 septembrie 2017, ora 17:04, fiind anexate actele

5

procurorului, printre care și ordonanța de punere sub învinuire a lui Grigore

Bernavschi, în care este mențiunea cu text olograf că ordonanța dată a fost adusă la

cunoștință pe 20 septembrie 2017, ora 17:30. Prin urmare, ordonanța în cauză a fost în

mod evident anexată de către judecător la dosar ulterior repartizării cauzei și, respectiv,

în afara ședinței de judecată.

În opinia reclamantului judecătorul de instrucție era obligat să motiveze cum

probele prezentate de procuror dovedesc o bănuială rezonabilă pentru fiecare din cele

două infracțiuni incriminate, pe când motivarea instanței în acest sens este atât de

generală încât poate fi aplicată la orice persoană pentru care se solicită aplicarea

arestului preventiv.

La caz, Grigore Bernavschi a menționat în detaliu, că de fapt, nu exista o bănuială

verosimilă a acestor infracțiuni, ori în privința infracțiunii incriminate pe art. 360 alin.

(1) din Codul penal, urmărirea penală a fost anterior clasată printr-un act procedural

definitiv, după care a fost reluată de procuror contrar art. 287 din Codul de procedură

penală. Privitor la infracțiunea incriminată, prevăzută de art. 335 alin. (11) din Codul

penal, a invocat că este inadmisibilă pornirea urmăririi penale pentru concedierea lui

Evghenii Gubceac din funcție printr-un ordin ce conține toate elementele obligatorii

prevăzute de lege, cu atât mai mult că există un litigiu de drept civil în privința acestui

ordin de concediere se află în proces de examinare la Judecătoria Chișinău, sediul

Centru.

La fel a relatat că riscurile menționate de instanța de judecată în justificarea

aplicării arestului preventiv nu sunt susținute de nici o probă ce ar fi prezentată de către

procuror, iar invocarea ipotetică a gravității faptei, deși ea nu există, nu poate fi un

temei de existență a acestui risc. Referitor la existenta riscului de a împiedica buna

desfășurare a justiției prin influența anumitor martori și concluzia instanței că Grigore

Bernavschi este predispus să comită și alte infracțiuni, reclamantul a menționat că în

acest sens nu a fost oferită vreo explicație sau adusă măcar o singură probă cum ar fi

spre exemplu, o plângere pe numele învinuitului, un proces-verbal de interogare a

vreunui martor influențat sau vreo interceptare a convorbirilor telefonice în acest sens.

Respectiv, concluzia generală că privarea de libertate a lui Grigore Bernavschi a

fost necesară pentru ca organului de urmărire penală să-i fie oferită posibilitatea

administrării probelor, însă un astfel de temei nu este prevăzut de lege pentru a justifica

o detenție provizorie, iar riscul ingerinței în actul de justiție există atunci când

învinuitul ar întreprinde sau ar putea întreprinde careva acțiuni în acest sens, bazate pe

fapte sau concluzii argumentate.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017 s-a respins recursul

și s-a menținut încheierea din 21 septembrie 2017 de aplicare a arestului preventiv.

Grigore Bernavschi a mai menționat că la 03 octombrie 2017 a fost pornită o altă

cauză penală în privința acestuia, pe semnele infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5)

din Codul penal, în special pentru presupusa delapidare a bunurilor AITA, fiind

conexată la cauza penală inițială. Urmărirea penală în acest caz, nu a fost pornită în

temeiul unei plângeri sau sesizări din partea AITA privitor la anumite delapidări de

către ex-președintele Grigore Bernavschi, dar din propria inițiativă a ofițerului de

urmărire penală, pe motivul că în cadrul urmăririi penale a cauzei inițiale, s-a stabilit

infracțiunea de delapidare a bunurilor AITA.

Astfel, prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din 10 octombrie 2017 a fost

dispusă efectuarea de către Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor a controlului

economico-financiar total la AITA și efectuarea controlului reconvențional la SA

6

,,Transcomunicații”, SRL ,,Bertontrans” și SAR ,,Moldcargo” SA, pentru stabilirea

faptelor referitor la presupusa delapidare de către Grigore Bernavschi a bunurilor AITA

și toate încălcările admise în activitatea AITA.

La fel, prin alte ordonanțe din 10 octombrie 2017 s-a dispus și efectuarea

expertizelor informaționale în privința tuturor calculatoarelor, tehnicii de calcul și

telefoanelor mobile ridicate de la SA ,,Transcomunicații” și de la Grigore Bernavschi.

Prin ordonanța din 13 octombrie 2017 Grigore Bernavschi a fost pus sub învinuire

de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 360 alin. (1) și art. 335 alin. (11) și art. 191

alin. (5) din Codul penal. În această ordonanță procurorul a invocat suplimentar la

datele ordonanței anterioare de punere sub învinuire, că Grigore Bernavschi a însușit

din anumite tranzacții efectuate de către AITA sumele ce depășesc 220 000 lei, 200

000 lei și 250 000 lei. Aceste concluzii ale procurorilor au fost efectuate într-o manieră

arbitrară, fără a se întemeia cel puțin pe o probă ce ar confirma învinuirea completată

în acest mod.

La 13 octombrie 2017, procurorul a înaintat demers pentru prelungirea arestului

preventiv pe termenul de 30 zile. Motivele invocate de procuror pentru prelungirea

arestului au fost aceleași, cu mici excepții. Demersul nu a fost întemeiat pe existența

bănuielii rezonabile privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) din

Codul penal și riscurile legate de această infracțiune, în privința căreia Grigore

Bernavschi a fost pus sub învinuire la 03 octombrie 2017.

Prin încheierea din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

dispus prelungirea arestului preventiv până la 18 noiembrie 2017, fiind aplicate

aceleași argumente generale și stereotipice folosite de către instanța la aplicarea inițială

a arestului, în sensul că probele prezentate de procuror dovedesc existența unei bănuieli

rezonabile privind comiterea infracțiunilor incriminate și persista în continuare

riscurile invocate de procuror, inclusiv pericolul pentru încălcarea ordinii publice și

împiedicarea desfășurării procesului penal.

Încheierea din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

contestată cu recurs de către Grigore Bernavschi, invocând în esență, că și în acest caz

instanța a argumentat doar într-un mod general și abstract necesitatea prelungirii

arestului.

Prin decizia din 30 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de recurs și s-a menținut încheierea din 17 octombrie 2017. Instanța a motivat că

probele obținute de organul de urmărire penală admit existența unei suspiciuni

rezonabile de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 360 alin.(1) și art. 335 alin. (11)

din Codul penal și că există riscurile invocate de procuror, în special influențarea

negativă a mersului urmăririi penale, ascunderea de la organul de urmărire penală.

La 10 noiembrie 2017, procurorul a înaintat un nou demers de prelungire a

arestului, invocând printre motivele inițiale la aplicarea și prelungirea măsurii

preventive, că Grigore Bernavschi este învinuit, pe lângă infracțiunile prevăzute de art.

360 alin. (1), art. 335 alin. (11) din Codul penal și de infracțiunea prevăzută de art. 191

alin. (5) din Codul penal.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a

modificat măsura arestului preventiv, în arest la domiciliu, cu prelungirea arestului la

domiciliu până la 18 noiembrie 2017.

Grigore Bernavschi a contestat încheierea din 16 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, invocând aspecte contradictorii, precum și că instanța din nou

și-a justificat decizia doar prin fraze generale contradictorii și stereotipizate (fără a le

7

explica și argumenta sub aspectul speței examinate), care pot fi folosite în orice cauză

penală la aplicarea măsurii preventive, fiind suficient de modificat doar numele

învinuitului și articolul incriminat.

Prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul

declarat. Instanța și-a argumentat soluția prin aceeași metodă generală ca și judecătorul

de instrucție și fără examinarea in proprio a circumstanțelor cauzei date, motivând în

același timp că probele dobândite de organul de urmărire penală admit existența unei

suspiciuni rezonabile de comiterea infracțiunii, predomină riscul eschivării, influențării

martorilor, precum și că Grigore Bernavschi nu și-a manifestat o căință sinceră.

Ulterior, la 11 decembrie 2017, procurorul a înaintat demers de prelungire a

arestului la domiciliu pe termenul de 30 zile, invocând aceleași motive pentru

prelungirea arestului. Suplimentar, a menționat necesitatea finalizării acțiunilor de

urmărire penală, printre care este necesar de finalizat controlul financiar-economic și

expertizele informaționale dispuse a fi efectuate.

Prin încheierea din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis demersul procurorului privind prelungirea arestului la domiciliu până la data de

17 ianuarie 2018.

Prin decizia din 28 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul

apărării. În opinia lui Grigore Bernavschi instanța de recurs nu s-a expus în nici un mod

asupra solicitării din cererea de recurs privind obligarea procurorului să prezinte în

ședința de judecată copia actului de control al Inspecției Financiare din 17 noiembrie

2017, care urma să infirme în mod suplimentar lipsa unei bănuielile privind comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) din Codul penal.

Ulterior, prin ordonanța procurorului din 02 februarie 2018, Grigore Bernavschi

a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (1) din

Codul penal pe faptul tăinuirii ștampilei și listelor de înregistrare a AITA. Totodată în

această parte procurorul a formulat învinuirea în rechizitoriu și a remis cauza penală

pentru examinare de către instanța de judecată.

Prin demersul din 11 ianuarie 2018, procurorul a solicitat prelungirea arestului la

domiciliu pe termen de 30 zile. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 16 ianuarie 2018, s-a admis parțial demersul procurorului, aplicându-se față de

Grigore Bernavschi eliberarea provizorie sub control judiciar.

La 19 februarie 2018, SA ,,Transcomunicații” și Grigore Bernavschi au primit de

la organul de urmărire penală toate bunurile și documentele ridicate de la companie în

timpul efectuării perchezițiilor la 19 septembrie 2017.

Prin sentința din 25 mai 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a încetat

procesul penal în privința lui Grigore Bernavschi în temeiul 391 alin. (1), pct. 5 din

Codul de procedură penală, aplicat în conexiune cu art. 285 și art. 275 din Codul de

procedură penală. Instanța a constatat încetarea procesului penal pe motivul că există

ordonanța procurorului din 09 septembrie 2016 asupra aceleiași persoane și pentru

aceeași faptă de încetare a procesului penal.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 septembrie 2018, s-a respins cererea

de apel declarată de către procuror și s-a menținut sentința de încetare a procesului

penal emisă la 25 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 ianuarie 2019 s-a respins ca fiind

inadmisibil recursul procurorului.

Grigore Bernavschi a menționat că în cauza penală intentată la 15 septembrie

2017 pe elementele infracțiunii prevăzută de art. 335 alin. (11) din Codul penal (abuzul

8

de serviciu la emiterea ordinelor de aplicare a sancțiunilor disciplinare față de Evgheni

Gubceac) și în cauza penală intentată la 03 octombrie 2017 pe elementele infracțiunii

prevăzute de art. 191 alin. (5) din Codul penal (delapidarea averii AITA), nu au fost

adoptate careva soluții finale. Totodată, a relatat că prin hotărârea irevocabilă a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 februarie 2018 s-a respins cererea de

chemare în judecată înaintată de Evgheni Gubceac împotriva AITA privind anularea

ordinelor emise de Grigore Bernavschi la 12 august 2016 și 15 august 2016 privind

aplicarea sancțiunilor disciplinare mustrare aspră și concedierea din funcția de secretar

general al AITA, ordine care au servit motiv de pornire la 15 septembrie 2017 a unei

noi urmăriri penale împotriva lui Grigore Bernavschi pe art. 335 alin. (11) din Codul

penal.

Cu referire la încasarea prejudiciilor în legătură cu urmărirea repetată Grigore

Bernavschi a invocat încălcarea art. 4 Protocolul nr. 7 a Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, menționând că prin

ordonanța procurorului Liliana Partole din 09 septembrie 2016 a fost încetată urmărire

penală intentată în privința lui Grigore Bernavschi privind comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 360 alin. (1) din Codul penal, cu scoaterea de sub urmărire penală.

Ulterior, la 15 septembrie 2017, Procurorul șef al Procuraturii mun. Chișinău a anulat

ordonanța din 09 septembrie 2016, cu reluarea urmăririi penale, nefiind o continuare a

urmăririi penale, dar o urmărire repetată a lui Grigore Bernavschi pentru una și aceeași

faptă.

Din aceste motive, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 mai

2018, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 septembrie 2018 și decizia

Curții Supreme de Justiție din 16 ianuarie 2019, s-a încetat procesului penal în privința

lui Grigore Bernavschi în temeiul 391 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură penală

aplicat în conexiune cu art. 285 și art. 275 din Codul de procedură penală, pe motivul

că există ordonanța definitivă a procurorului din 09 septembrie 2016.

Reclamanții au precizat, că deși această sentință de încetare a procesului penal, nu

este temei de reabilitare în sensul art. 6 lit. a) al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, precum și în sensul art.

285 alin. (1-2), art. 275 din Codul de procedură penală, Grigore Bernavschi a solicitat

aplicarea de către instanța de judecată direct a prevederilor Convenției și în special a

art. 4 Protocolul nr. 7, aplicat în conexiune cu art. 41 al Convenției, or în acest caz art.

6 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, care acordă dreptul la reparația prejudiciului

doar în cazul reabilitării persoanei, contravine prevederilor Convenției.

În opinia reclamantului sunt ilegale și acțiunile ulterioare de efectuare a

perchezițiilor față de ambii reclamanți, ridicarea bunurilor de la ei și sechestrarea

anumitor bunuri, având în vedere caracterul ilegal al urmăririi repetate efectuată în

urma ordonanței din 15 septembrie 2017, prin care s-a decis reluarea urmăririi penale

pe cauza penală intentată în baza art. 360 alin. (1) din Codul penal.

Reclamanții au susținut că sunt ilegale și acțiunile privind reținerea, aplicarea

arestului și a arestului la domiciliu față de reclamantul Grigore Bernavschi, necătând

la faptul că aceste acțiuni s-au efectuat inclusiv și pe alte cauze penale intentate la 15

septembrie 2017 în baza art. 335 alin. (11) și la 03 octombrie 2017 în temeiul art. 190

alin. (5) din Codul penal în privința căreia nu a fost adoptată o soluție finală. În acest

sens reclamanții au solicitat aplicarea în partea ce ține de efectuarea ilegală a

perchezițiilor, ridicarea de obiecte și documente a art. 8 al Convenției, iar în partea ce

9

ține de aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu a art. 1 Protocolul nr.1,

precum și art. 5 § 1 al Convenției. Or, nu a existat nici un temei pentru aceste acțiuni,

inclusiv pe cauzele penale intentate la 15 septembrie 2017 și la 03 octombrie 2017,

nefiind în aceste condiții probată existența unei „bănuieli rezonabile” în sensul art. 5 al

Convenției.

Lipsa bănuielii rezonabile în cauza penală intentată la 15 septembrie 2017 în

temeiul art. 335 alin. (11) din Codul penal, a fost confirmată ulterior și prin hotărârea

din 02 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, menținută prin decizia

din 03 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și decizia din 13 februarie 2019 a

Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată

de Evgheni Gubceac împotriva AITA privind anularea ordinelor privind aplicarea

sancțiunilor disciplinare mustrare aspră și concedierea din funcția de secretar general

al AITA. Iar lipsa bănuielii rezonabile pe cauza penală intentată la 03 octombrie 2017

în baza art. 190 alin. (5) din Codul penal, este confirmată și prin actul din 17 noiembrie

2017 al Inspecției Financiare a Ministerului Finanțelor (emis în cadrul acestei cauze

penale), prin care nu s-a stabilit nici o delapidare în sensul menționat de organul de

urmărire penală.

Astfel, în urma acțiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală și ale

procuraturii, reclamanții au suportat un prejudiciu moral manifestat prin urmărirea

repetată, acțiunile ilegale la efectuarea perchezițiilor, ridicarea bunurilor, precum și

sechestrarea bunurilor. Pentru Grigore Bernavschi prejudiciul moral cauzat constă din

sentimentele de frustrare, anxietate și neliniște suportate în legătură cu aceste acțiuni

ilegale, iar pentru SA „Transcomunicații” acest prejudiciu constă inclusiv datorită

faptului că între perioada 19 septembrie 2017 – 19 februarie 2018, nu și-a putut

desfășura activitatea în lipsa documentelor, ștampilelor și calculatoarelor ridicate de la

sediul acestei persoane juridice.

Suplimentar, Grigore Bernavschi a indicat că pe parcursul plasării în arest

preventiv, a pierdut salariul care putea să îl primească în cadrul desfășurării muncii

sale, care constituie suma de 172 150,96 lei.

Prin încheierea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Procuratura Generală (f.d. 172-173,

vol. II).

Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărârea din 21 iulie 2022 a respins

cererea de chemare în judecată depusă de către Grigore Bernavschi și de către SA

,,Transcomunicații” împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu

Procuratura Generală, cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și

compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 210, 218-240, vol. II).

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 27 iunie 2022,

de către Grigore Bernavschi și SA ,,Transcomunicații”, reprezentați de avocatul Vasile

Tarnovschi (f.d. 216-217, vol. II).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 26 ianuarie 2023, a respins apelul

declarat de către Grigore Bernavschi și de către SA ,,Transcomunicații”, reprezentați

de avocatul Vasile Tarnovschi, a menținut hotărârea din 21 iulie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d. 43, 44-72, vol. III).

Instanța de apel, în temeiul art. 20, art. 53, alin. (2) din Constituția Republicii

Moldova, art. 2007 alin. (1) din Codul civil în colaborare cu art. 1, art. 2 alin. (1), art.

3 și art. 6 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

10

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, raportate la circumstanțele cauzei, a

concluzionat că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, deoarece pentru a

pretinde la repararea din contul Statului a prejudiciului material și moral în temeiul

Legii nr. 1545, trebuie să existe simultan câte una din condițiile prevăzute de art. 3 și

art. 6.

La caz, instanța de apel a constatat cu certitudine că la moment nu există o soluție

finală pe cauzele penale intentate la 15 septembrie 2017, în baza prevederilor art. 335

alin. (11) din Codul penal și la 03 octombrie 2017, pe semnele componenței de

infracțiune prevăzută la art. 190 alin. (5) din Codul penal. Astfel, acțiunile organelor

de urmărire penală pe care Grigore Bernavschi le consideră ilegale și pretinde la

despăgubiri și anume cele efectuate în cauza penală intentată pe semnele componenței

de infracțiune prevăzută de art. 360 alin. (l) din Codul penal, pot fi considerate acțiuni

efectuate legal în cauzele penale intentate pe semnele componenței de infracțiuni

prevăzute de art. 335 alin. (11) și art. 190 alin. (5) din Codul penal, urmărirea cărora nu

s-a finalizat.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a conchis că acțiunile organului de

urmărire penală de recunoaștere a lui Grigore Bernavschi în calitate de bănuit, ulterior

de învinuit, în cauza penală din speță nu pot fi calificate drept acțiuni de tragere ilegală

la răspundere penală în sensul enunțat în art. 3 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie

legi, acțiuni ilicite sunt acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze

cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de

judecată, care exclude vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin

încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi

trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție

de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate

prin încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii

penale sau contravenționale (infracțiuni).

Prin urmare, instanța de apel a indicat că pentru angajarea răspunderii statului

pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de anchetă sunt necesare condiții

speciale și anume: că fapta ilicită, în calitate de condiție generală a răspunderii

delictuale, va avea particularități în materia respectivă, prin urmare nu orice acțiune

ilicită a organelor de anchetă și judecată atrage răspunderea statului. O altă condiție

necesară pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori

judiciare este actul de reabilitare, care și atestă admiterea erorii judiciare și

prejudicierea neîntemeiată a persoanei.

La caz, Curtea de Apel Chișinău nu a constatat întrunirea condițiilor de

aplicabilitate a răspunderii Statului prin prisma Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998,

deoarece apelanții nu au dovedit prin probe admisibile faptul vătămării drepturilor

personal nepatrimoniale privind integritatea morală, totodată nefiind justificată și

mărimea compensației solicitate.

Instanța de apel a respins argumentul lui Grigore Bernavschi privind

aplicabilitatea art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenție, în conexiune cu art. 41 a

Convenției, or sistemele de drept, inclusiv Convenția, au reglementat derogările

admisibile, pentru a nu transforma dreptul de a nu fi urmărit sau judecat de mai multe

ori pentru aceeași faptă, într-un drept absolut. Aceste derogări oferă organelor de

urmărire penală posibilitatea de a relua urmărirea și sunt formulate, în termeni aproape

11

identici, în art. 22 și art. 287 din Codul de procedură penală, precum și în art. 4 al

Protocolului nr.7 la Convenție.

Astfel, instanța de apel a conchis că scoaterea de sub urmărire penală nu este o

hotărâre definitivă, întrucât ea este supusă controlului și nu poate fi asimilată unei

hotărâri de achitare. Reluarea urmăririi penale nicidecum nu presupune că persoana

este urmărită de mai multe ori, deoarece sunt în prezența uneia și aceleiași urmăriri

penale, desfășurate în cadrul aceluiași proces penal, care, de fapt, nu a fost pornită din

nou, repetat, dar a fost reluată. Procedura reluată nu este altceva decât continuarea

primei proceduri, iar o astfel de situație nu contravine principiului non bis in idem, iar

în consecință nu contravine nici prevederilor Convenției.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a respins argumentele apelanților pe marginea

acțiunilor organelor de urmărire penală în celelalte două cauze penale, ori nu există o

soluție finală pe caz, apărarea drepturilor apelanților prin prisma legislației menționate

fiind pripită și nefondată, nefiind întemeiate cerințele de compensare a prejudiciului

materiale și moral.

Împotriva deciziei instanței de apel, a depus recurs Grigore Bernavschi și de SA

„Transcomunicații”, reprezentați de avocatul Vasile Tarnovschi, prin care au solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond

cu pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată (f.d.

76-79, vol.III).

În motivarea recursului Grigore Bernavschi și SA „Transcomunicații”,

reprezentați de avocatul Vasile Tarnovschi, au menționat că instanțele de judecată au

încălcat normele de drept material, manifestat prin neaplicarea legii care trebuia să fie

aplicată.

Recurenții au susținut că obiectul litigiului este repararea prejudiciului material și

moral în legătură cu urmărirea repetată a lui Grigore Bernavschi fapt ce vine în

contradicție cu art.4 Protocolul nr.7 al Convenției, precum și în legătură cu efectuarea

perchezițiilor, ridicarea și sechestrarea bunurilor, care a fost efectuată cu încălcarea

art.8 și art.1 Protocolul nr.1 a Convenției, reținerea și aplicarea arestului față de Grigore

Bernavschi pe parcursul a 4 luni de zile efectuată cu încălcarea art.5 al Convenției

Concluziile instanței de apel, care au stat la baza respingerii acțiunii, și anume, că

sentința de încetare a procesului penal privind învinuirea de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.360 alin.(1) din Codul penal, nu este temei de reabilitare în sensul

art.6, lit.a) a Legii nr.1545 din 25 februarie 1998, nu a existat o urmărire repetată a lui

Grigore Bernavschi pentru una și aceeași faptă, precum și faptul că pe cauzele penale

inițiate la 15 septembrie 2017 și la 03 octombrie 2017 nu există încă o soluție finală,

rezultă din neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată. La caz, urmau a fi aplicate

direct prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, care în calitatea sa de

tratat internațional se aplică cu prioritate în sistemul de drept al Republicii Moldova.

Recurenții au menționat că acțiunea a fost depusă în temeiul Legii nr. 1545-XIII

din 25 februarie1998 și în temeiul prevederilor Convenției Europene a Drepturilor

Omului. Grigore Bernavschi s-a adresat cu prezenta acțiune în legătură cu acțiunile

autorităților de urmărire repetată pentru una și aceeași faptă, precum și pentru acțiunile

ilegale de percheziție și ridicare a bunurilor prin percheziții, aplicarea sechestrului pe

bunuri, reținerea și plasarea în arest pe parcursul a 4 luni. SA „Transcomunicații” în

legătură cu acțiunile ilegale ale autorităților de percheziționare a oficiului întreprinderii

și ridicare de la întreprindere a tuturor documentelor, ștampilelor și calculatoarelor,

12

care s-au aflat la organul de urmărire penală de la 19 septembrie 2017 până la 19

februarie 2018.

Grigore Bernavschi și SA „Transcomunicații”, reprezentați de avocatul Vasile

Tarnovschi, au relatat că sunt ilegale toate acțiunile efectuate pe cauza penală intentată

în temeiul art.360 alin.(1) din Codul penal și reluată ilegal la 15 septembrie 2017, care

țin de urmărirea repetată, reținere, percheziționare și ridicarea bunurilor, sechestrarea

bunurilor și aplicarea arestului. La fel, sunt ilegale aceleași acțiuni efectuate și pe

celelalte două cauze penale intentate la 15 septembrie 2017 și la 03 octombrie 2017

(care nu au fost finalizate încă prin careva decizii a organului de urmărire penală), or,

aceste acțiuni contravin exigențelor Convenției, motiv din care se solicită instanței de

judecată aplicarea în acest sens direct a prevederilor Convenției.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la data de

26 ianuarie 2023, expediată avocatului Vasile Tarnovschi, prin intermediul poștei

electronice, 07 februarie 2023 (f.d. 73, vol.III).

Recursul declarat de către Grigore Bernavschi și de SA „Transcomunicații”,

reprezentați de avocatul Vasile Tarnovschi, la 09 martie 2023, este în termen.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Verificând temeiurile recursului completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Grigore Bernavschi și de SA

„Transcomunicații”, reprezentați de avocatul Vasile Tarnovschi, este inadmisibilă,

pentru motivele ce succed.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității recursului constă în verificarea

existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură civilă,

în vigoare la momentul depunerii recursului, 09 martie 2023.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Conform art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

13

Din analiza recursului declarat rezultă că Grigore Bernavschi și SA

„Transcomunicații”, reprezentați de avocatul Vasile Tarnovschi, au invocat temei de

admisibilitate prevederile art. 432 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Codul de procedură civilă

(în redacția la momentul depunerii recursului, 09 martie 2023) și anume că, instanța de

apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de către Grigore Bernavschi și de către SA „Transcomunicații”, reprezentați

de avocatul Vasile Tarnovschi, nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432 din

Codul de procedură civilă, or nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la

aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică

dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers, nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din

oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la 13 aprilie 2023, și anume: dacă cauza a fost judecată de un

judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă în judecarea cauzei au

fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; dacă instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; dacă

în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; dacă hotărârea a fost

pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit asemenea

circumstanțe.

Potrivit art.442 alin.(2) din Codul de procedură civilă, în vigoare din 01

septembrie 2023, în recurs nu pot fi administrate noi dovezi, cu excepția celor care

dovedesc cheltuielile de judecată. Aprecierea probelor dată de prima instanță și de

instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului când se

invocă temeinic art.432 alin.(1) lit. e) din Codul de procedură civilă, în vigoare din 01

septembrie 2023, sau când Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere

la rejudecare. Totodată, urmează de reiterat că prevederile art.372 alin.(1) din Codul

de procedură civilă se aplică doar în situația în care se examinează recursul într-o cauză

care a fost trimisă anterior la rejudecare.

În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către

Grigore Bernavschi și de SA „Transcomunicații”, reprezentați de avocatul Vasile

Tarnovschi, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de

drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

14

apreciază recursul declarat de către Grigore Bernavschi și de SA „Transcomunicații”,

reprezentați de avocatul Vasile Tarnovschi, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Grigore Bernavschi și de către

Societatea pe Acțiuni „Transcomunicații”, reprezentați de avocatul Vasile Tarnovschi,

împotriva deciziei din data de 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

15