2ra-1347/23 — incasarea pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2ra–1347/23

2-22052990-01-2ra-25082023

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă (jud. D. Dubcovețchi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cotruță, A. Braga, I. Țurcan)

Î N C H E I E R E

17 ianuarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Diana Stănilă

Aliona Donos

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Iapără, reprezentat de

avocatul Liudmila Ciuhrii,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Silvia Pîntea

împotriva lui Ion Iapără cu privire la încasarea pensiei de întreținere și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Silvia Pîntea, reprezentată de avocatul stagiar Lilian

Zavalișca și s-a modificat hotărârea din 19 mai 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul

Ștefan Vodă,

c o n s t a t ă:

La 13 aprilie 2022, Silvia Pîntea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Iapără privind încasarea pensiei de întreținere în mărime de ¼ din

salariu sau din alte venituri, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, a indicat că, la **** ****, a înregistrat căsătoria cu

pârâtul Ion Iapără. Din căsătorie s-a născut copilul **** ***, născut la **** ****

****, iar la 11 aprilie 2016, în temeiul hotărârii Judecătoriei raionului Ștefan Vodă,

căsătoria a fost desfăcută.

A susținut că, pârâtul nu participă la întreținerea copilului minor, toate grijile

de creștere și întreținere fiind în exclusivitate pe seama sa. A menționat că, pârâtul

nu se interesează de copil, nu propune careva ajutor material sau financiar pentru

întreținerea lui, motivând că are altă familie.

Prin hotărârea din 19 mai 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, s-

a admis cererea de chemare în judecată. S-a încasat de la Ion Iapără în beneficiul

Silviei Pîntea a pensiei de întreținere a copilului minor în sumă de 1200 de lei lunar,

începând cu 13 aprilie 2022 până la atingerea majoratului de către copil, și taxa de

stat în sumă de 432 de lei.

1

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 15 iunie 2022, Silvia Pîntea,

reprezentată de avocatul stagiar Lilian Zavalișca, a declarat apel împotriva hotărârii

din 19 mai 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, solicitând casarea

hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea pensiei de

întreținere în cotă procentuală.

Prin decizia din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

depus de Silvia Pîntea, reprezentată de avocatul stagiar Lilian Zavalișca. S-a

modificat hotărârea din 19 mai 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, în

partea cuantumului pensiei de întreținere dispuse spre încasare de la Ion Iapără de la

1200 de lei lunar la ¼ din salariu și/sau alte venituri, precum și în partea taxei de stat

de la 432 de lei la 150 de lei pentru instanța de fond și 112, 50 de lei pentru instanța

de apel. În rest, hotărârea din 19 mai 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan

Vodă, s-a menținut fără modificări.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a notat că, instanța de fond a

reținut corect că pârâtul/intimatul urmează să achite pensia pentru întreținerea

copilului minor **** P****, născut la **** ****, până la atingerea majoratului

acestuia, or, potrivit reglementărilor legale, ambii părinți sunt obligați la întreținerea

copiilor lor minori.

Curtea de Apel Chișinău a punctat că, instanța de fond incorect a dispus

încasarea pensiei de întreținere în sumă bănească fixă, în condițiile în care la caz

sunt întrunite dispozițiile art.75 din Codul familiei, în plus reclamanta a solicitat

încasarea acesteia în cotă procentuală.

Din acest considerent, instanța de apel a decis modificarea hotărârii emise de

instanța de fond în partea încasării de la Ion Iapără a pensiei alimentare pentru

întreținerea copilului minor de la 1200 lei lunar la ¼ din salariu și/sau alte venituri.

La 23 august 2023, prin intermediul oficiului poștal, Ion Iapără, reprezentat

de avocatul Ludmila Ciuhrii, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 06

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de

apel, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă cererea de apel depusă de

Silvia Pîntea, cu menținerea hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul

Ștefan Vodă.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel a aplicat eronat

legea materială, ignorând norma stipulată în art. 76 alin. (1) din Codul familiei.

Suplimentar, a menționat că nu este angajat la un loc de muncă permanent și

nu are venit constant, muncește în afara țării, execută lucrări ocazionale, respectiv și

veniturile sunt periodice. Mai mult decât atât, crește trei copii minori, soția nu are

loc de muncă, astfel fiind unicul întreținător al familiei și este în imposibilitate de a

executa cerințele executorului judecătoresc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 06 decembrie 2022.

2

Totodată, la 13 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților, prin

intermediul oficiului poștal, copia deciziei integrale din 06 decembrie 2022, însă

date privind recepționarea acesteia de către recurent lipsesc.

Astfel, recursul declarat de către Ion Iapără, reprezentat de avocatul Liudmila

Ciuhrii, este depus în termenul stabilit de lege.

La 12 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat în adresa intimatei copia recursului declarat de Ion Iapără,

reprezentat de avocatul Liudmila Ciuhrii, împotriva deciziei din 06 decembrie 2022

a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a

cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea

de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f.d.92).

Până la examinarea recursului, intimata nu și-a valorificat drepturile sale

procedurale și nu a depus referință la recursul declarat de către Ion Iapără,

reprezentat de avocatul Liudmila Ciuhrii.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Ion Iapără, reprezentat de avocatul Liudmila Ciuhrii, a fost

depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ion Iapără, reprezentat de avocatul

Liudmila Ciuhrii, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, 23 august 2023, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

3

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în

care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în

cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă,

în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat rezultă că, Ion Iapără, reprezentat de avocatul

Liudmila Ciuhrii, a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin. (2) lit.

a), b), c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 23 august 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurentul a

făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute de art. 432 alin. (2) lit. a), b), c) din

Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată

supra, nu a stabilit că instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și nici

interpretarea în mod eronat a legii de către instanța judecătorească.

În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea

de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare

celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat de Ion Iapără, reprezentat de avocatul Liudmila Ciuhrii,

nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

4

(cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva

Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că recursul declarat de Ion Iapără, reprezentat de avocatul

Liudmila Ciuhrii, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, și drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Iapără, reprezentat de

avocatul Liudmila Ciuhrii, împotriva deciziei din 06 decembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Diana Stănilă

Aliona Donos

5