2ra-1107/23 — încasarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale

Dosarul nr. 2ra-1107/23 2-22012870-01-2ra-04082023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: C. Valah) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: N. Budăi, G. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 17 ianuarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului declarat de Boțan George, reprezentat de avocatul Ticu Ion, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Boțan George împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, privind încasarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2023, prin care a fost admis apelul declarat de Ministerul Justiției, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 decembrie 2022 și se emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii, ca fiind tardivă, c o n s t a t ă: La 28 ianuarie 2022, Boțan George a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerul Justiției, solicitând încasarea din contul statului prin intermediul Ministerului Justiției a prejudiciul moral în mărime de 150 000 lei, cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale și cheltuielile de judecată în legătură cu asistența juridică 10 000 lei.

În motivarea, a invocat că, la 14 februarie 2014 în privința sa, a fost începută urmărirea penală, pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art.243 alin.(3) lit. b) Cod penal, iar la 16 septembrie 2016 a fost începută urmărirea penală în cauza nr.2016970586, pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art.196 alin.(4) Cod penal. Ulterior, cauzele au fost conexate. Prin ordonanța Procuraturii Anticorupție din 22 septembrie 2016, în cadrul dosarului penal nr.2016970586, a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzută la art.196 alin.(4) Cod penal, totodată, fiind și reținut. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 22 septembrie 2016, a fost arestat pe un termen de 30 zile, până la 20.10.2016, ora 11:15.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 19.10.2016, a fost prelungită măsura preventivă de arest pentru 30 de zile până la 19.11.2016, ora 11:15. 1 Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 16 noiembrie 2016, s- a prelungit măsura preventivă de arest pentru 25 de zile, până la 14.12.2016, ora 11:15. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 13 decembrie 2016, s- a prelungit măsura preventivă de arest pentru 20 zile, până la 03.01.2017, ora 11:15. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 18 ianuarie 2017, a fost înlocuită măsura preventivă de arest preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile, până la 17.02.2017, ora 15:00. La 15 februarie 2017, prin încheierea aceleiași instanțe de judecată s-a prelungit măsura preventivă de arest la domiciliu pentru 20 zile, până la 10.03.2017 ora 15:00.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 09 martie 2017, s-a înlocuit măsura preventivă de arest la domiciliu cu liberarea provizorie sub control judiciar pentru 30 zile, până la 08.04.2017, ora 15:55. La 05 aprilie 2017, prin încheierea aceleiași instanțe de judecată s-a prelungit măsura preventivă liberarea provizorie sub control judiciar pentru 30 zile, până la 08.05.2017. Reclamantul a susținut că, i-a fost aplicată măsura preventivă sub formă de arest preventiv în perioada 20.09.2016–18.01.2017, adică 120 de zile, măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu în perioada 18.01.2017– 09.03.2017, adică 48 de zile; măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar în perioada 09.03.2017–05.05.2017, adică 55 de zile.

La 27 iulie 2021, prin ordonanța Procuraturii Anticorupție, Boțan George a fost scos de sub urmărire penală, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Reclamantul a reiterat că, la examinarea cauzei penale nr.2016970586 a fost încălcat dreptului său la cercetarea/examinare în termen rezonabil. Totodată, urmare încălcării termenului rezonabil de anchetare a acestei cauze penale a suferit un prejudiciu moral considerabil, motiv pentru care invocă dreptul garantat la art.53 alin.(2) din Constituția RM, iar suferințele psihice provocate urmează a fi compensate prin acordarea unor despăgubiri.

Pretenția privind repararea prejudiciului moral, survine ca urmare inacțiunilor ilegale admise de organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție și de procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție o perioadă îndelungată, pe parcursul căreia reclamantul au fost persecutat penal, în perioada 16.09.2016- 27.07.2021 (58 luni și 11 zile), deși evident nu existau elementele faptei penale încriminate. Reclamantul declară că bucurându-se în familie și în societate de reputație impecabilă a suferit grav în urma acțiunilor arbitrare ale organelor de urmărire penală și procuraturii, care de la bun început au admis tergiversarea neîntemeiată și ilegală a termenului urmăririi penale prin metoda neefectuării acțiunilor procesuale în intervale îndelungate de timp, au apreciat neobiectiv probele și circumstanțele cauzei, respectiv i-au cauzat stres legat de soarta incertă și perspectiva reală de a fi pedepsit penal ilegal, precum și suferințe emoționale grave.

Încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei penale în privința sa a constituit obiectul discuțiilor în sfera de activitate a reclamantului, deoarece majoritatea executorilor judecătorești și judecătorii cunoșteau că este reținut și arestat. De la data reținerii, împreună cu familia sa a fost ținta mai multor atacuri răutăcioase, bârfe, zvonuri, efectul cărora este foarte dificil de combătut indiferent de eforturile întreprinse. 2 Nici chiar după intrarea în vigoare a ordonanței de scoatere de sub urmărire penală nu au fost înlăturate consecințele atragerii nejustificate a reclamantului la răspundere penală. Or, în memoria colectivă a unei părți din societate și colegi de serviciu a rămas asociația personalității reclamantului cu un infractor și în consecință este în permanență constrâns să se justifice și să combată bârfele și insinuările ce i se aduc, în condițiile în care urmărirea penală a durat aproape 5 ani, fiind tergiversată neîntemeiat.

În acești aproape 5 ani cât a îndurat suferințe psihice împreună cu soția, și-a educat copiii și discipolii cu exigență, în sprijinul dreptății, echității, activismului social și integrității. Pe tot parcursul activității profesionale a avut cerințe stricte referitor la legalitatea activității profesionale, promptitudinea îndeplinirii obligațiilor de serviciu, profesionalism, moralitate și ordine, motiv pentru care consideră că despăgubirea adecvată pentru suferințele morale suferite constituie la caz 150 000 lei, cu titlu de remediu pentru compensarea prejudiciului moral cauzat în urma încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale.

Reclamantul consideră că în speță este prezentă eroarea gravă manifestată de reprezentanții organului de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție, precum și de procurori, care au încălcat principiului general potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere într-o perioadă nerezonabil de îndelungată. Or, reclamantul a fost nevoit aproape 5 ani să demonstreze ilegalitatea tragerii sale la răspundere penală, condiție inacceptabilă într-un stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale omului trebuie să fie primordial apărate și garantate. În perioada aflării sub urmărire penală i-au fost create obstacole morale și fizice, pierdere de timp, energie, stres și suferință psihică, în faza de urmărire penală nu a avut parte de o anchetă eficientă într-un termen rezonabil, așa cum este definită de Curtea Europeană în practica sa constantă.

Respectiv, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral pe care îl pretinde în speță este relevantă Recomandarea CSJ privind satisfacția echitabila potrivit căreia reieșind din jurisprudența Curții Europene instanțele judecătorești ar putea să acorde satisfacție morală la constatarea violării drepturilor și libertăților fundamentale pentru violarea art.6 CEDO sume cuprinse între 1000 și 7000 euro, echivalent în lei.

Reclamantul a susținut că i-a fost imputat neîntemeiat comiterea infracțiunii prevăzute la art.196 alin.(4) Cod penal, care se sancționează cu închisoare până la 3 ani; perioada îndelungată a procedurilor finalizate cu emiterea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală și clasarea procesului penal (16.09.2016-27.07.2021) l-au exclus forțat din circuitul profesional, mai ales în prima parte a investigațiilor; în consecință, într-o perioadă nerezonabil de îndelungată, acțiunile agenților statului au constituit o imixtiune în activitatea de executor judecătoresc desfășurată de reclamant, atentând la reputația sa în calitate de persoană fizică, dar și persoană investită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public.

La examinarea, cauzei penale reclamantul menționează că la caz s-a încălcat art.19 alin.(1) din Codul de procedură penală, care prevede că orice persoană are dreptul la examinarea cauzei sale echitabil și în termen rezonabil, inclusiv art.20 al.(3) 3 și (4), din care rezultă că urmărirea penală și judecarea cauzelor penale în care sunt persoane aflate în arest se fac de urgență și în mod preferențial, respectarea termenului rezonabil la urmărirea penală se asigură de procuror, iar la judecarea cazului de instanță. Totodată, reclamantul reține că deoarece ordonanța prin care a fost scos de sub urmărire penală a fost emisă de Procuratura anticorupție la 27 iulie 2021, rezultă că a respectat termenul de prescripție la înaintarea prezentei acțiuni în judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 decembrie 2022, acțiunea înaintată de Boțan George împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, privind încasarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale, s-a admis parțial. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Boțan George prejudiciul moral în mărime de 29 868,39 (douăzeci și nouă mii opt sute șaizeci și opt, 39) lei, cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale, raportat la perioada de 4 (patru) ani, 10 (zece) luni și 11 (unsprezece) zile. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Boțan George cheltuielile de judecată privind asistența juridică în mărime de 5000 (cinci mii) lei.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 16 decembrie 2022, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 decembrie 2022, solicitând casarea hotărârea primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2023, s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiției. S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 decembrie 2022 și se emite o hotărâre nouă potrivit căreia: Cererea de chemare în judecată înaintată de Boțan George împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, privind încasarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale (acțiune înaintată în temeiul Legii nr.87 din 21.04.2011), s-a respins ca tardivă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, prin ordonanța Procuraturii Anticorupție din 27 iulie 2021, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui George Boțan, cu mențiunea privind faptul că „prezenta ordonanță intră în vigoare la data emiterii”. La 28 ianuarie 2022, Boțan George a depus prezenta acțiune în instanță. În cadrul fazei de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, Ministerul Justiției a invocat excepția de tardivitate a cererii de chemare în judecată depuse de Boțan George. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 decembrie 2022, excepția de tardivitate a acțiunii ridicată de Ministerul Justiției, s-a respins ca neîntemeiată. În susținerea poziției instanța a reținut că, ordonanța Procuraturii Anticorupție din 27 iulie 2021, nu a intrat în vigoare la data emiterii, după cum se indică eronat în această ordonanță.

4 În speță, ordonanța Procuraturii Anticorupție din 27.07.2021, privind scoaterea reclamantului de sub urmărire penală, este pasibilă contestării la judecătorul de instrucție în termen de 10 zile de la comunicare. Drept urmare, instanța de fond a concluzionat că, „termenul de 6 luni prevăzut la art.3 alin.(2) din Legea nr.87 din 21.04.2011, de adresare în judecată a reclamantului cu prezenta acțiune, urmează a fi calculat la caz nu din ziua emiterii ordonanței Procuraturii Anticorupție și anume din 27.07.2021, dar odată cu expirarea termenului de 10 zile prevăzut de lege pentru contestarea acestei ordonanțe la judecătorul de instrucție, termen care a expirat la 06.08.2021.

Ca urmare, ultima zi a termenului de 6 luni de adresare în judecată a reclamantului cu prezenta acțiune a expirat în speță la 07.02.2022 (având în vedere că 06.02.2022 a fost zi de duminică), iar prezenta acțiune este depusă de reclamant în judecată la 28.01.2022, adică în termen, respectiv nu se atestă tardivitatea invocată de pârât în speță.” Însă, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiată concluzia instanței de fond.

În baza art. 3 alin. (2) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, nr. 87 din 21.04.2011, în cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul examinării cauzei în fond sau în decursul a 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței procurorului de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală ori a actului judecătoresc de dispoziție.

Instanța a conchis că, ordonanța respectivă nu a fost contestată, iar termenul în care reclamantul urma a se adresa cu prezenta cerere de chemare în judecată a expirat la 27 ianuarie 2022, la caz însă cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la 28 ianuarie 2022, adică cu omiterea termenului prevăzut la art. 3 alin. (2) al Legii nr. 87 din 21.04.2011. La 26 iulie 2023, Boțan George, reprezentat de avocatul Ticu Ion a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2023 solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 decembrie 2022. În motivarea recursului, a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și a calculat greșit termenul de depunere a acțiunii în instanță.

Examinând apelul, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 110, 111, 112 din Codul de procedură civilă. Recurentul a susținut că, a respectat termenul de 6 luni prevăzut de Legea nr.87 din 21.04.2011.

Reieșind din dispoziția art.112 alin.(1) din Codul de procedură civilă la caz, ultima zi de depune a acțiunii în instanță, a fost data de 28 ianuarie 2022. Data emiterii ordonanței, 27 iulie 2021, nu se ia în considerare și respectiv, termenul de 6 luni se calculează începând cu data de 28 iulie 2021. Recurentul a invocat că concluzia instanței de apel, precum că, ultima zi de depunere a acțiunii civile în speță este data de 27 ianuarie 2022, este eronată, or, din prisma art. 111 alin.(4) și art. 112 din Codul de procedură civilă ultima zi de depunere a acțiunii a fost data de 28 ianuarie 2022. 5 Astfel, recurentul și-a exprimat dezacordul cu soluția instanței de apel calificând- o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul prevederilor art. 432 din Codul de procedură civilă.

La 04 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților pentru notificare copia recursului, explicându-le dreptul de a depune referință. Intimații au recepționat recursul, contra semnătură, fapt confirmat prin avizele de recepție de la fila dosarului 25-26 Vol. II. Prin referința depusă la 16 august 2023, Procuratura Generală a pledat pentru inadmisibilitatea recursului. Cu referire la termenul recursului: În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 27 aprilie 2023. Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc, de la fila dosarului 237 Vol. I, decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2023 a fost notificată părților la 16 iunie 2023. Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel. Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus Boțan George, reprezentat de avocatul Ticu Ion împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2023, va fi examinat în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de Boțan George, reprezentat de avocatul Ticu Ion, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

6 Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererilor de recurs). În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Boțan George, reprezentat de avocatul Ticu Ion, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de către Boțan George, reprezentat de avocatul Ticu Ion, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

7 În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Boțan George, reprezentat de avocatul Ticu Ion, ca fiind inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Boțan George, reprezentat de avocatul Ticu Ion împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8