3ra-11/24 — contestarea actului administrativ

3ra-11/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-11/24

2-23178491-01-3ra-03012024

Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul central (D. Racoviță)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

09 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic „Partidul

Dezvoltării și Consolidării Moldovei”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” împotriva

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Ungheni nr. 35,

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Pîrlița nr. 35/25, terț

Stanislav Babuțac cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii

actului administrativ individual,

împotriva deciziei din 29 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării

Moldovei”,

c o n s t a t ă :

La data de 13 decembrie 2023, Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și

Consolidării Moldovei” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale raionale Ungheni nr. 35 cu privire la anularea

actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, la data de

22 noiembrie 2023, Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”

în temeiul prevederilor art. 91-95 din Codul electoral a depus atât la Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale Pîrlița, cât și la Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Ungheni, contestație (sesizare) în formă scrisă,

prin care au fost sesizate fapte de încălcări admise în ziua scrutinului din 19

noiembrie 2023, fiind lezate drepturile contestatarului și influențate rezultatele

votării.

Reclamantul a indicat că, la data de 27 noiembrie 2023, prin intermediul poștei

electronice autorizate a partidului (secretar.executiv@pdcm.md) a fost înaintată

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Pîrlița și Consiliului

1

Electoral al Circumscripției Electorale raionale Ungheni, solicitarea de informare

privind etapa de examinare a contestației nr. 65 depuse la 22 noiembrie 2023.

Reclamantul a susținut că, la data de 28 noiembrie 2023, prin intermediul poștei

electronice natty98@mail.ru, a fost recepționat răspunsul, potrivit căruia, nu a fost

adoptată o hotărâre din motiv că se așteaptă răspuns de la organele procuraturii.

A notat că, prin contestația (sesizarea) înaintată, s-a solicitat, în conformitate

cu prevederile art. 174 alin. (2) din Codul electoral, Consiliului Electoral de

Circumscripție, să infirme printr-o hotărâre legalitatea alegerilor din circumscripția

electorală respectivă, cu declararea nulității acestora de către Comisia Electorală

Centrală.

Reclamantul a relatat că, reieșind din faptul că la expirarea termenelor

prevăzute de legislație, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale

Pîrlița nu a adoptat o hotărâre, inclusiv nici despre prelungirea termenului de

examinare a contestației înaintate, în conformitate cu prevederile art. 162 din Codul

administrativ, a fost inițiată procedura prealabilă, fiind înaintată cerere prealabilă

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Ungheni nr.35, la care,

la fel, nu a fost furnizat un răspuns.

Reclamantul a invocat că, la data de 05 decembrie 2023, cu încălcarea

termenului prevăzut de legislație și în condițiile neinformării despre prelungirea

termenului de examinare a contestației, Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale comunale Pîrlița a adoptat hotărârea nr. 38, prin care a fost respinsă ca

neîntemeiată contestația nr. 001 din 22 noiembrie 2023 a Partidului Politic „Partidul

Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.

A menționat că, hotărârea nr. 38 a Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale comunale Pîrlița, este una ilegală, or, la adoptarea acesteia, au fost lăsate

fără examinare faptele sesizate de către contestatar, aceasta având la bază o motivare

nefondată și neîntemeiată, fiind făcută simpla trimitere la o pretinsă ordonanță

ilegală privind refuzul de a începe urmărirea penală și clasarea procesului penal din

30 noiembrie 2023, adoptată de un organ care nu are, conform legii, competența de

examinare a faptelor de corupere a alegătorilor.

Reclamantul a relevat că, această hotărâre este ilegală, inclusiv din motivul

adoptării acesteia peste termenul prevăzut de lege și în condițiile în care nu a fost

prelungit conform legislației termenul de examinare a contestației înaintate de

petiționar.

De asemenea, reclamantul a evidențiat caracterul formal al examinării

contestației și materialelor anexate în calitate de probe, inclusiv prin faptul că, în

cadrul ședinței Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Pîrlița

din 05 decembrie 2023, ora 13:00, cu prezența lui Victor Macovei - reprezentant al

Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, imediat cu

începutul ședinței, s-a purces la citirea hotărârii nr. 38, prin care s-a respins

contestația, doar la insistența reprezentantului contestatarului, fiind acordată

posibilitatea expunerii poziției și audiate părțile.

A invocat că din motivele enunțate, hotărârea nr. 38 a fost contestată cu cerere

prealabilă la Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale raionale Ungheni, în

calitate de organ electoral ierarhic superior, cererea fiind examinată la data de 10

decembrie 2023, iar la 11 decembrie 2023, prin poșta electronică, a fost recepționată

hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Ungheni nr.

2

219 din 10 decembrie 2023, prin care s-a admis parțial cererea prealabilă și s-a anulat

hotărârea nr. 38, însă, la adoptarea noii hotărâri, contestația petiționarului a fost

respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea hotărârii Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Ungheni nr. 219 din 10 decembrie 2023, s-a indicat că, au fost examinate

probele prezentate și s-a ajuns la concluzia că, acestea nu sânt pertinente și nu au

convins consiliul electoral că, faptele sesizate au fost în măsură să influențeze

rezultatele alegerilor. Un alt motiv indicat pe care s-a bazat hotărârea Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale raionale Ungheni nr. 219 din 10 decembrie

2023, a fost aceeași pretinsă ordonanță ilegală emisă de procurorul Dorin Foros, prin

care s-a refuzat începerea urmăririi penale.

Reclamantul a constatat caracterul ilegal al acestei pretinse ordonanțe, în

condițiile în care a fost adoptată cu depășirea competențelor stabilite de legislație,

or, în conformitate cu prevederile art. 269 din Codul de procedură penală, este în

competența organului de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție să

efectueze urmărirea penală în privința infracțiunilor prevăzute la art. 1811 din Codul

penal.

Reclamantul a indicat că, în contestația (sesizarea) înaintată de contestatar spre

examinare către organele electorale, precum și organelor de drept, au fost sesizate o

multitudine de fapte de încălcări admise în ziua votării, precum: 1) acțiuni de agitație

electorală în ziua votării (art. 52 Cod contravențional); 2) transport organizat al

alegătorilor spre secția de votare (art.521 Cod contravențional) și 3) coruperea

alegătorilor (art.1811 Cod penal).

A menționat că, Inspectoratul de Poliție Ungheni, în loc să examineze conform

competenței cel puțin faptele contravenționale indicate supra, a examinat contrar

prevederilor legale fapta de încălcare atribuită conform legii în competența Centrului

Național Anticorupție și, respectiv, Procuraturii Anticorupție.

Prin urmare, reclamantul a considerat că, sesizarea și materialele anexate au

fost examinate superficial și cu încălcarea legislației, nefiind dată apreciere probelor

prezentate și nefiind atrase la răspundere persoanele care au admis încălcări ale

legislației electorale în ziua votării. Astfel, contracandidatul care în baza probelor

prezentate a admis acțiuni de agitație electorală în ziua votului prin aflarea acestuia

în apropierea secției de votare, nici nu a fost cel puțin audiat ca să confirme/infirme

cele invocate în sesizarea înaintată de contestatar.

Subliniază că, pe marginea acestor încălcări admise de organul de urmărire

penală, pretinsa ordonanță ilegală privind refuzul de a începe urmărirea penală și

clasare a procesului penal din 30 noiembrie 2023, a fost atacată în conformitate cu

prevederile legale, în vederea anulării acesteia și a reluării examinării obiective și

sub toate aspectele a celor sesizate prin contestația depusă.

Reclamantul a susținut că, hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale raionale Ungheni nr. 219 din 10 decembrie 2023 este ilegală, în condițiile

în care organul electoral nu a examinat obiectiv și sub toate aspectele, faptele

sesizate în contestație, și anume aflarea ilegală a contracandidatului în ziua votării

în apropierea biroului secției de votare, acțiunile de agitație electorală manifestate

prin comunicarea acestuia cu alegătorii surprinse de secvențele video, participarea

la acțiuni de transport organizat al alegătorilor, precum și oferirea de bunuri și bani

unor alegători pentru exprimarea voturilor în favoarea acestuia.

3

Astfel, în condițiile în care atât organul electoral, cât și organele de drept nu și-

au realizat sarcina de examinare obiectivă și sub toate aspectele a faptelor sesizate,

nu au întreprins măsuri corespunzătoare pentru a verifica și a da apreciere

informațiilor și probelor prezentate de contestatar, mai mult nu au dispus cel puțin

să investigheze circumstanțele cazurilor sesizate prin acumularea altor probe care să

confirme/infirme cele invocate de petiționar, consideră soluțiile adoptate ca fiind

formale și ilegale.

Reclamantul a reiterat că, doar un organ judiciar independent, precum instanța

de judecată, este în măsură să examineze faptele de încălcare sesizate de contestatar

și să stabilească existența circumstanțelor care impun infirmarea legalității

scrutinului electoral pentru alegerea primarului localității Pîrlița.

Prin urmare, reclamantul Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării

Moldovei” a solicitat anularea hotărârii Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale raionale Ungheni nr. 219 din 10 decembrie 2023 și a hotărârii Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale comunale Pîrlița nr. 38 din 05 decembrie

2023, cu obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale

Pîrlița să emită actul administrativ privind infirmarea legalității alegerilor Primarului

din localitatea Pîrlița, r-l Ungheni din 19 noiembrie 2023.

Prin încheierea din 15 decembrie 2023 a Judecătoriei Ungheni, sediul central,

s-a atras în proces, în calitate de terț, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

comunale Pîrlița nr. 35/25 (f.d. 84-85).

La data de 15 decembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Partidul

Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a depus cerere de

concretizare a pretențiilor acțiunii, prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale raionale Ungheni nr. 219 din 10 decembrie

2023 și a hotărârii Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale

Pîrlița nr. 38 din 05 decembrie 2023, cu obligarea Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale comunale Pîrlița să emită actul administrativ privind

infirmarea legalității alegerilor primarului din localitatea Pîrlița, r-l Ungheni din 19

noiembrie 2023, în motivarea căreia, a reflectat aceleași circumstanțe de fapt și de

drept ca și în acțiunea inițială.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Ungheni, sediul central, s-

a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” împotriva

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Ungheni nr. 35,

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Pîrlița nr. 35/25, terț

Stanislav Babuțac privind obligarea emiterii actului administrativ (f.d. 111, 119-

124).

Exprimându-și dezacordul cu soluția primei instanțe, la data de 21 decembrie

2023, Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a depus apel

motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acțiunii depuse (f.d.

113-117).

Prin decizia din 29 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”

împotriva hotărârii Judecătoriei Ungheni din 18 decembrie 2023 (f.d. 148, 149-161).

4

În susținerea soluției, Curtea de Apel Chișinău a reținut că potrivit procesului-

verbal privind centralizarea rezultatelor votării la alegerea primarului com. Pîrlița,

r-l Ungheni, la turul II al alegerilor locale din 19 noiembrie 2023, candidatul din

partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Stanislav

Babuțac, a obținut 809 de voturi, fiind declarat ales în funcția de Primar al com.

Pîrlița, r-l Ungheni, iar candidatul din partea Partidului Politic „Partidul Dezvoltării

și Consolidării Moldovei”, Liudmila Nistor, s-a plasat pe locul II, obținând 795 de

voturi (https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/ALG_05.11.2023/Procese%20

verbale%20scanatale%20turul%20II/Primari/Ungheni/35_25_P%C3%AErli%C8%

9Ba_PV_scanate_APL.pdf).

Curtea de Apel Chișinău, a indicat că la data de 22 noiembrie 2023, Partidul

Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a depus la Comisia

Electorală Centrală, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Ungheni nr.35, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Pîrlița nr.

35/25 și Inspectoratul de Poliție Ungheni contestație, prin care a solicitat Consiliului

electoral de circumscripție, admiterea contestației și infirmarea printr-o hotărâre a

legalității alegerilor primarului din localitatea Pîrlița, r-l Ungheni din 19 noiembrie

2023; Comisiei Electorale Centrale – declararea nulă a alegerilor Primarului din

localitatea Pîrlița, r-l Ungheni din 19 noiembrie 2023; Inspectoratului de poliție

Ungheni – înregistrarea cererii și examinarea în ordinea procesual-penală și/sau

contravențională a încălcărilor admise de către contracandidatul la funcția de primar

al localității Pîrlița, precum și a persoanelor culpabile, inclusiv în baza probelor

anexate la contestație (f.d. 8-11).

Mai mult, instanța de apel a menționat că prin Ordonanța procurorului în

Procuratura raionului Ungheni, Dorin Foros din 30 noiembrie 2023, emisă în baza

contestației/sesizării Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării

Moldovei” din 22 noiembrie 2023, înaintate Comisiei Electorale Centrale,

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Ungheni nr. 35,

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Pîrlița nr. 35/25 și

Inspectoratului de Poliție Ungheni, s-a refuzat în inițierea urmăririi penale, cu

clasarea procesului penal în baza art.1811 Cod penal (f.d. 81-82). Prin aceeași

ordonanță, s-a constatat că, terțul Stanislav Babuțac nu a admis fapte de corupere a

alegătorilor, iar sesizarea din 22 noiembrie 2023, semnată de Lidia Vatavu nu este

manifestarea de voință a ultimei, aceasta fiindu-i prezentată spre semnare cu textul

imprimat în prealabil de către candidatul din partea Partidului Politic „Partidul

Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, Liudmila Nistor (f.d. 47-48, 65-66).

Instanța de apel a reținut că, procurorul în Procuratura raionului Ungheni, Dorin

Foros, prin ordonanța specificată supra, a constatat că, Svetlana Jantuan și Valentina

Șuparschi au prezentat declarații contrare celor menționate în declarațiile scrise din

19 noiembrie 2023, cu excepția faptului aflării terțului Stanislav Babuțac în preajma

secției de votare (f.d. 45, 46, 67, 68).

Mai mult, instanța de apel a relevat că, la actele cauzei, nu se regăsesc careva

probe care ar demonstra că, reclamantul/apelantul Partidul Politic „Partidul

Dezvoltării și Consolidării Moldovei” ar fi contestat ordonanța privind refuzul de a

începe urmărirea penală și clasare a procesului penal din 30 noiembrie 2023 sau că,

aceasta ar fi fost anulată, precum și nu au fost anexate la examinarea contestației sau

la actele dosarului careva decizii, procese-verbale cu privire la contravenție, care să

5

ateste că, terțul Stanislav Babuțac sau alte persoane ar fi fost trase la răspundere

contravențională în baza art. 52 și/sau 521 Cod contravențional, pentru încălcări

legale de desfășurarea agitației electorale și/sau transportarea organizată a

alegătorilor.

Cu referire la informația prezentată din Registrul bunurilor imobile, din care

rezultă că, la data de 19 noiembrie 2023, terțul Stanislav Babuțac s-a aflat la o

distanță mai mică de 100 metri de secția de votare, aproximativ timp de oră (între

ora 10:00 și 11:00), interacționând cu 3 persoane, și trei poze anexate, instanța de

apel a remarcat că, în lipsa unor acte de constatare din partea agentului constatator,

instanța nu poate ajunge la concluzia că, acestea ar dovedi transportarea organizată

a alegătorilor.

La fel, instanța de apel a notat că, din conținutul înregistrărilor audio-video

prezentate de către reclamantul/apelant, în coroborare cu constatările Procurorului

în Procuratura r-l Ungheni, Dorin Foros din Ordonanța privind refuzul de a începe

urmărirea penală și clasare a procesului penal din 30 noiembrie 2023, nu poate fi

reținut faptul că, terțul Stanislav Babuțac ar fi admis acțiuni de corupere ale

alegătorilor, or, din înregistrarea video cu denumirea „video_2023-11-22_15-48-

01.mp4”, vizualizată de instanța de judecată în cadrul cercetării judecătorești, s-a

reținut că, o persoană neidentificată, menționează că a votat cu 110 lei, fără a fi

specificat numele candidatului, iar din înregistrarea video cu denumirea

„video_2023-11-22_15-53-27.mp4”, prin prisma declarațiilor date organului de

urmărire penală, rezultă că terțul Stanislav Babuțac i-a dat 10 lei lui Cristofor

Porfireanu, la cererea acestuia din urmă, față de o altă persoană, fără a avea vreo

legătură cu procesul de votare (f.d. 81-verso).

Instanța de apel a învederat că, la numărarea voturilor în urma desfășurării celui

de al doilea tur al alegerilor locale în circumscripția electorală Pîrlița nr.35/25 la 19

noiembrie 2023, nu au fost sesizate careva încălcări sau falsuri, precum și nu a fost

solicitată renumărarea voturilor.

Cât privește capătul de cerere cu privire la anularea hotărârii Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale comunale Pîrlița nr. 38 din 05decembrie 2023, instanța

de apel a constatat că, aceasta a fost anulată de Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale raionale Ungheni nr. 35 prin hotărârea nr. 219 din 10 decembrie 2023 și nu

mai produce efecte juridice.

La 01 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Partidul Politic

„Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a depus recurs împotriva deciziei

din 29 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii

privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată (f.d. 168-169).

În motivarea recursului Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării

Moldovei”a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare celor

cuprinse în cererea de apel și în cererea de chemare în judecată.

Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a susținut că

sesizarea și materialele anexate au fost examinate superficial și cu încălcarea

legislației, nefiind dată apreciere probelor prezentate și nefiind atrase la răspundere

persoanele care au admis încălcări ale legislației electorale în ziua votării.

La 03 ianuarie 2024, ora 15:26, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin

intermediul poștei electronice, în adresa participanților la proces pentru notificare

6

copia recursului depus de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării

Moldovei”, explicându-i dreptul de a depune referință (f.d. 173-174).

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 29 decembrie 2023,

și conform extrasului din poșta electronică, decizia motivată a fost notificată

recurentului la 03 ianuarie 2024, ora 10:07 (f.d. 164).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Prin referința depusă la 09 ianuarie, ora 11:04, prin intermediul poștei

electronice, Stanislav Babuțac a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic „Partidul

Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, în raport cu actele cauzei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

7

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și

Consolidării Moldovei”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a

legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta

s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel, care au fost

analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod

corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău

8

și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic

„Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu

art. 230 și 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării

Moldovei” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

9