2ac-478/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.2ac-478/23

2-22103229-01-2cc-28112023

Î N C H E I E R E

13 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecătorul Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Chișinău, sediul

Râșcani și Judecătoria Bălți, sediul Central,

la examinarea cauzei de contencios administrativ la acțiunea depusă de Societatea

cu Răspundere Limitată „Terrarica” împotriva Serviciului Vamal, Biroului Vamal Nord

cu privire la contestarea actelor administrative,

c o n s t a t ă :

La 15 iulie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Terrarica” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal, Biroului Vamal Nord cu privire la

contestarea actelor administrative.

A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „Terrarica” anularea procesului-

verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.38/02 din 22.04.2022; stabilirea

corectitudinii declarației vamale nr.XXXXX din 23.04.2020, prin care

plătitorul/declarantul vamal Societatea cu Răspundere Limitată „Terrarica” a importat și

plasat în regim vamal 42 00228 ,,aparate de udat și irigare pentru agricultură: sistema de

irigare agricolă în stare dezasamblată; modelul XXXXX: stație diesel JC 170-40FL cu

garnitură de aspirație și pompare: hidranți și accesorii” declarate la poziția tarifară

842482100; anularea deciziei de regularizare nr.131 din 19.05.2022.

Prin încheierea din 20 iulie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, prezenta

cauză a fost transmisă pentru examinare la Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

suspendat acțiunea în contencios administrativ înaintată de Societatea cu Răspundere

Limitată „Terrarica” împotriva Serviciului Vamal, Biroului Vamal Nord cu privire la

contestarea actelor administrative. S-a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție în

vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a dispune astfel, judecătorul a reținut că, activitatea administrativă în speță

a fost efectuată de către Biroul Vamal Nord, autoritate publică care se află în raza

teritorială a Judecătoriei Bălți și care este competentă, în opinia judecătorului, să

examineze prezenta acțiune.

1

Studiind materialele cauzei, Completul Curții Supreme de Justiție reține că,

competentă de a examina acțiunea de contencios administrativ inițiată de către SRL

„Terrarica” împotriva Serviciului Vamal, Biroului Vamal Nord cu privire la contestarea

actelor administrative este Judecătoria Bălți, sediul Central, unde urmează a fi remisă,

reieșind din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 200 alin. (3) din Codul administrativ, conflictul

de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel, ori dintre două curți de apel se judecă de către Curtea

Supremă de Justiție.

Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea

participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune

nici unei căi de atac.

La caz, se reține că, SRL „Terrarica” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal, Biroului Vamal Nord solicitând anularea procesului-

verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.38/02 din 22.04.2022; stabilirea

corectitudinii declarației vamale nr.XXXXX din 23.04.2020, prin care

plătitorul/declarantul vamal Societatea cu Răspundere Limitată „Terrarica” a importat și

plasat în regim vamal 42 00228 ,,aparate de udat și irigare pentru agricultură: sistema de

irigare agricolă în stare dezasamblată; modelul XXXXX: stație diesel XXXXX cu

garnitură de aspirație și pompare: hidranți și accesorii” declarate la poziția tarifară

842482100; anularea deciziei de regularizare nr.131 din 19.05.2022

Completul Curții Supreme de Justiție observă că solicitarea reclamantei este

îndreptată împotriva Biroului Vamal Nord, Serviciului Vamal.

În conformitate cu art. 196 din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul

autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea nu

prevede altfel. Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe

autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată

în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pârâtă.

Conform art. 5 alin. (2) din Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la

Serviciul Vamal, din Serviciul Vamal fac parte: a) aparatul central; b) birourile vamale,

aflate în subordinea aparatului central; c) posturile vamale, ca subdiviziuni teritoriale,

aflate în subordinea birourilor vamale. Serviciul Vamal este persoană juridică de drept

public, care dispune de ștampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, de cont

trezorerial și este finanțat de la bugetul de stat.

Potrivit art. 9 din Codul vamal, activitatea vamală este desfășurată de organele

vamale. (2) Organele vamale sunt organe de drept care constituie un sistem unic al

Serviciului Vamal, format din aparatul central al Serviciului Vamal și subdiviziunile

teritoriale, alcătuite din birouri vamale și posturi vamale.

Statutul, funcțiile și competența Serviciului Vamal sunt determinate de prezentul

cod și de Guvern. Unitățile subordonate (birourile vamale și posturile vamale) sunt

create, reorganizate și lichidate de către Serviciul Vamal.

În conformitate cu prevederile art. 7 Cod administrativ, autoritate publică se

consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-

un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui

interes public.

2

Regimul de putere publică este reglementat, la rândul său, de art. 8 al aceluiași act

normativ și reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării

sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță

juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Din interpretarea coroborată a normelor expuse supra, rezultă indubitabil calitatea

de autoritate publică în sensul legii a Serviciului Vamal, cu obligații și drepturi depline

în exercitarea atribuțiilor sale în regim de putere publică în scopul realizării interesului

public ce vizează satisfacerea necesităților sociale rezultate din implementarea politicii

vamale, și asigurarea securității economice a statului, în limita competențelor sale.

Activitatea birourilor vamale, care sunt organe vamale în sensul art. 9 alin. (2) Cod

vamal, de asemenea se desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea legii, în

conformitate cu principiile legalității, imparțialității, nediscriminării,

profesionalismului, independenței, integrității, transparenței, obiectivității, eficienței,

loialității și responsabilității și toate rigorile impuse procedurii administrative, având în

competența sa inclusiv atribuții de examinare a petițiilor, cererilor, plângerilor,

proceselor contravenționale etc., la nivelul unităților administrativ-teritoriale. În

exercitarea acestora, birourile vamale colaborează cu societatea civilă, asigurând

accesul la informațiile oficiale, cu excepția celor cu accesibilitate limitată, publicarea

pe pagina sa web oficială a informațiilor cu caracter public și transparența procesului

decizional, în modul stabilit de legislație.

Deși prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte

normative a fost modificat art. 5 din Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la

Serviciul Vamal, excluzându-se la alin. (2), litera b), textul „cu personalitate juridică”,

birourile vamale reprezintă în continuare organe de drept care își desfășoară activitatea

ca subdiviziuni teritoriale, inclusiv cea administrativă, iau decizii ce produc efecte

juridice și răspund conform legii pentru acestea.

Birourile vamale exercită activitate administrativă la nivel de unități administrativ-

teritoriale, ce este supusă controlului judecătoresc de către instanțele judecătorești din

aceleași unități administrativ-teritoriale, adică în limita razei teritoriale în care organul

vamal a desfășurat procedura administrativă propriu-zisă, în sensul art. 6 Cod

administrativ.

Distinct de aceste specificări, în speță se constată că procedura administrativă a

fost executată și emis actul administrativ contestat de către Biroul Vamal Nord, fapt ce

confirmă că acesta activează în regim de autoritate publică.

Drept urmare, competentă de a examina cauza dată este instanța în a cărei rază

teritorială își are sediul Biroul Vamal.

Respectiv, Completul Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de

competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Bălți, sediul Central la

examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

Or, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu

excepțiile expres stabilite de lege.

În conformitate cu prevederile art. 193, 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

3

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central, pentru examinarea

cauzei de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Terrarica” împotriva Serviciului Vamal, Biroului

Vamal Nord cu privire la contestarea actelor administrative.

Cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Terrarica” împotriva Serviciului Vamal, Biroului

Vamal Nord cu privire la contestarea actelor administrative, se remite Judecătoriei

Bălți, sediul Central pentru examinare în fond conform competenței.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecătorul Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

4