ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 01.12.2023

3ra-1181/23 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
01.12.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
temeiurile recursului
Citează această cauză
3ra-1181/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1181/23

2-23161448-01-3ra-28112023

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. A. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

01 decembrie 2023 mun. Chișinău

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Boris Talpă

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea recursului depus de Sergiu Stanciu, concurent

electoral din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Stanciu Sergiu, concurent electoral din partea Partidului Politic „Acțiune

și Solidaritate” (candidat la funcția de Primar în municipiul Orhei) împotriva

Consiliului electoral de circumscripție electorală raională Orhei nr. 25 și Consiliului

electoral al circumscripției electorale municipiul Orhei nr. 25/1, persoană terță

Tatiana Cociu, concurent electoral din partea Partidul Politic „Forța de Alternativă

și de Salvare a Moldovei” (candidat la funcția de Primar în municipiul Orhei), cu

privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 24 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Sergiu Stanciu, concurent electoral din partea

Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și a fost menținută hotărârea din

18 noiembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

co n st at ă:

La data de 13 noiembrie 2023, Sergiu Stanciu a depus prin intermediul poștei

electronice o acțiune în contencios administrativ, înregistrată la 14 noiembrie 2023,

împotriva Consiliului electoral de circumscripție electorală raională Orhei nr. 25 și

Consiliului electoral al circumscripției electorale mun. Orhei nr. 25/1, persoană terță

concurentul electoral Tatiana Cociu din partea Partidul Politic „Forța de Alternativă

și de Salvare a Moldovei” cu privire la anularea Hotărârii nr. 241 din 10 noiembrie

2023 emisă de Consiliul electoral al circumscripției electorale Orhei nr. 25 și a

Hotărârii Consiliului electoral al circumscripției electorale mun. Orhei nr. 75 din 05

noiembrie 2023; obligarea Consiliului electoral al circumscripției electorale Orhei

nr. 25/1 de a emite o hotărâre prin care să dispună anularea înregistrării în calitate

de concurent electoral la funcția de primar în mun. Orhei, a dnei Tatiana Cociu, din

1

partea PP „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” (excluderea din cursa

electorală).

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la data de 05 noiembrie 2023

Consiliului electoral de circumscripție electorală raională Orhei nr. 25, prin

Hotărârea nr. 75, a decis să declare lipsa competenței sale privind examinarea

contestației/sesizării dlui Sergiu Stanciu, înregistrat în calitate de concurent electoral

la funcția de primar în mun. Orhei din partea PP „PAS”, făcând referire la art. 48/1

alin. (7) și art. 400 din Codul contravențional, precum că încălcările respective se

constată și se examinează de către organul de poliție, iar Consiliul electoral de

circumscripție raională Orhei nr. 25, prin Hotărârea nr. 241 din 10 noiembrie 2023

a respins ca fiind neîntemeiată contestația/sesizarea nr. 07 din 03 noiembrie 2023 a

concurentului electoral Sergiu Stanciu.

A menționat reclamantul că drepturile stipulate în art. 38 din Constituția

Republicii Moldova, fac parte din drepturile politice ale cetățenilor Republicii

Moldova și au ca obiect de reglementare participarea cetățenilor la guvernare. Din

prevederile constituționale stipulate în art. 2 alin. (1), rezultă drepturile electorale

fundamentale: dreptul de a alege și de a fi ales. Aici sunt consacrate și principiile

participării cetățenilor Republicii Moldova la alegeri, care se fac prin vot universal,

egal, direct, secret și liber exprimat. Pactul internațional cu privire la Drepturile

civile și politice din 16 decembrie 1966, la care se face referință în art.4 din

Constituție, prevede că orice cetățean are dreptul și trebuie să aibă posibilitatea, fără

nici o discriminare și fără restricții rezonabile, de a alege și de a fi ales, în cadrul

unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal și egal și cu scrutin secret,

asigurând exprimarea liberă a voinței alegătorului. A constatat reclamantul că

prevederile constituționale sunt în concordanță cu standardele internaționale în

general recunoscute și obligatorii pentru state în materia alegerilor. La caz, misiunea

Comisiei Electorale Centrale și a organelor subordonate este de a crea și organiza

condiții optime pentru exercitarea de către cetățenii acestei țări a dreptului

constituțional de a alege și a fi ales în cadrul alegerilor libere, secrete și corecte,

inclusiv și la alegerile locale generale din data de 05 noiembrie 2023, art.18 în

coroborare cu art. 37 din Codul electoral.

A susținut reclamantul că, este certă prezența încălcărilor grave ale prevederilor

Codului electoral, prin acțiunile candidatului la postul de primar al mun. Orhei din

partea Partidului Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, dna Tatiana

Cociu, prin mai multe încălcări: 1) organizarea întâlnirilor ilegale, folosind banii

publici și resursa administrativă în municipiului Orhei, prin organizarea de ospețe,

cu bucate diverse și produse alimentare în incinta Casei de Cultură Orhei, de către

însuși Secretarul Consiliului Raional, pentru alegători din surse financiare ilegale

oferite de partidul declarat neconstituțional „Șor”, în scopul determinării alegătorilor

să aleagă anume pe doamna Tatiana Cociu, drept dovadă fiind anexate poze și video

în Power Point la prezenta acțiune, precum și probe transmise de Inspectoratul de

Poliție Orhei la data de 10 noiembrie 2023 la interpelarea sa, și anume încheieri,

rapoarte, procese contravenționale, sesizări, prin care s-a constatat cu certitudine

faptul că a fost propus de către membru Partidul Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate” dna Șpag Evghenia, suma de 1000 de lei unui alegător, pentru a o vota

pe Tatiana Cociu și Partidul Politic „Forța de Alternativă și Salvare Moldova”, alte

încălcări, care demonstrează clar nerespectarea art. 54 alin. (6) lit. a) din Codul

2

electoral, prin oferirea alegătorilor/susținătorilor bani, bunuri, inclusiv produse

alimentare, băuturi în scopul determinării alegătorului/susținătorului să își exercite

sau să nu își exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor. De către organul de

poliție a fost sesizată Comisia Electorală Centrală și Centrul Național Anticorupție,

cu privire la încălcarea Codului Electoral de către Partidul Politic „Forța de

Alternativă și Salvare Moldova”, prin faptul că la data de 04 noiembrie 2023, ora

15.00, în clădirea Primăriei Orhei, în sala festivă de la etajul 1, a fost organizată o

întrunire cu reprezentanții Partidului Politic „Șansa”, renaștere, alternativa unde

au participat aproximativ 50 de persoane, fiind prezidată de către însuși

Vicepreședintele raionului Orhei - Cravcenco Marina și Viceprimarul mun. Orhei -

Cojocari Cristina, în cadrul căreia persoanelor prezente li s-a cerut să lucreze toată

noaptea (să distribuie materiale electorale), pentru a îndemna populația să voteze

pentru Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. În același

timp în presă sunt investigații publice asupra legăturii dintre Partidul „Șansa” cu

Partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidul „ȘOR”, de ex:

„Jurnalista Tatiana Cociu, candidata partidului „Forța de Alternativă și de Salvare a

Moldovei”, susținută de liderul „Șansă”, Alexei Lungu, după ce acesta a fost exclus

din alegeri, a câștigat scrutinul la Orhei, în timp ce Comisia pentru Situații

Excepționale (CSE) a decis anularea înregistrării la alegerile locale generale a

tuturor candidaților Partidului „Șansă”, cu două zile înaintea scrutinului electoral.

Decizia a fost luată în contextul raportului prezentat de Serviciul de Informații și

Securitate (SIS) privind atacurile asupra Republicii Moldova și implicarea Federației

Ruse în alegerile din Republica Moldova, Partidul „Șansa” fiind finanțat de către

Partidul „ȘOR” declarat neconstituțional.

A considerat reclamantul că, Hotărârile Consiliului electoral de circumscripție

electorală raională Orhei nr. 25 și Consiliului electoral al circumscripției electorale

mun. Orhei nr. 25/1, sunt vădit nemotivate, neîntemeiate și pasibile de anulare,

deoarece autoritățile au examinat absolut superficial contestația/cererea prealabilă

depuse, fără a intra în esența tuturor argumentelor dar și a probelor pertinente

prezentate. Hotărârea Consiliului electoral de circumscripție electorală raională

Orhei nr. 25 cu nr.241 din 10 noiembrie 2023, urmează a fi anulată și prin prisma

faptului neexaminări circumstanțelor expuse de către contestatar legat de finanțarea

ilegală a Partidului Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”,

concurent electoral Tatiana Cociu, prin prisma prevederilor art. 50, 54 alin. (5) și

(6), art. 56, 57, 58 art. 70 alin. (6) și (13) din Codul electoral. Or, conform informației

de la Comisia Electorală Centrală, Partidul Politic „Forța de Alternativa și de Salvare

a Moldovei” nu are fond electoral, nu prezintă rapoarte financiare obligatorii și

respectiv nu au nici o dovadă a provenienței banilor utilizați la cheltuielile pentru

campania electorală. Autoritatea a lăsat fără o examinare legală și probantă și

argumentul contestatorului cu privire la acțiunile de agitație electorală interzisă,

prevăzută la art. 52 din Codul contravențional, în partea discursului de ură și/sau

instigarea la discriminare în cadrul perioadei electorale și/sau în materialele de

agitație electorală.

Subsecvent a accentuat și faptul omiterii de către autoritate a examinării și

remiterii conform competenței a contestației depuse către organele Ministerului

Afacerilor Interne pentru a fi examinate acțiunile concurenților electorali prin prisma

prevederilor art. 181/1, 181/2 și 181/3 din Codul penal, or, acțiunile de încălcare a

3

modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale

fondurilor electorale și acțiunile de finanțare ilicită cad sub incidența normelor

penale.

În drept, reclamantul s-a bazat pe dispozițiile art. 189-229 din Codul

administrativ, art. 117 din Codul de procedură civilă, art. 91, 92, 94, 98 alin. (1), 101

alin. (2), lit. b), 102 alin. (5) lit. f), 54, 50, 56, 57 și 58 din Codul electoral.

Urmare a motivelor de fapt și de drept prezentate supra, a solicitat Sergiu

Stanciu, admiterea prezentei contestații și anularea Hotărârii nr. 75 din 11 noiembrie

2023 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipală Orhei nr. 25/1

și a Hotărârii nr. 241 din 10 noiembrie 2023 al Consiliul electoral de circumscripție

raională Orhei nr. 25, precum și obligarea Consiliului electoral al circumscripției

electorale municipale Orhei nr.25/1, de a emite o hotărâre prin care să dispună

anularea înregistrării în calitate de concurent electoral la funcția de primar în mun.

Orhei, a dnei Tatiana Cociu, din partea Partidului Politic „Forța de Alternativă și de

Salvare a Moldovei” (excluderea din cursa electorală).

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

acțiunea înaintată de Sergiu Stanciu, concurent electoral din partea Partidului Politic

„Acțiune și Solidaritate”, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 238-246, vol. I).

La data de 21 noiembrie 2023 Sergiu Stanciu, concurent electoral din partea

Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate”, a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Orhei, sediul Central din 18 noiembrie 2023, solicitând admiterea

apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea să fie admisă în sensul formulat (f.d. 2-9, vol. II).

Prin decizia din 24 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de Sergiu Stanciu, concurent electoral din partea Partidului Politic „Acțiune

și Solidaritate” împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2023 a Judecătoriei Orhei,

sediul Central.

În susținerea soluției sale instanța de apel a stabilit că, în speță obiect al

controlului judecătoresc, constituie Hotărârea nr. 75 din 05 noiembrie 2023 a

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipiului Orhei nr. 25/1 „Cu

privire la examinarea contestației Partidului Acțiune și Solidaritate” și Hotărârea nr.

241 din 10 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

Orhei nr. 25.

Instanța de apel a reținut că, prin Hotărârea nr. 75 din 05 noiembrie 2023 a

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipiului Orhei nr. 25/1, s-a

declarat lipsa competenței privind examinarea contestației a dlui Stanciu Sergiu și s-

a dispus readresarea acesteia către Inspectoratul de Poliție Orhei, iar, prin Hotărârea

nr. 241 din 10 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

Orhei nr. 25, s-a acceptat spre examinare cererea prealabilă împotriva Hotărârii nr.

75 din 05 noiembrie 2023, depusă de Stanciu Sergiu și s-a dispus examinarea în fond

a contestației înregistrată cu nr. 07 din 05 noiembrie 2023, fiind luată hotărârea de a

respinge ca neîntemeiată contestația depusă de Stanciu Sergiu, concurent electoral

din partea Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate”;

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Orhei nr. 25, examinând

cererea prealabilă împotriva Hotărârii nr. 75 din 05 noiembrie 2023 a Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale municipiului Orhei nr. 25/1, a adoptat o nouă

soluție pe marginea cererii prealabile, concluzionând că contestația este admisibilă,

4

dar neîntemeiată în fond, astfel Completul de judecată al instanței de apel a efectuat

controlul judecătoresc asupra Hotărârii nr. 241 din 10 noiembrie 2023 a Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Orhei nr. 25.

Instanța de apel a menționat că, în sesizarea dlui Stanciu Sergiu depusă la

Comisia Electorală Centrală la data de 03 noiembrie 2023, înregistrată cu nr. de

intrare CEC-10ALG/61, readresată spre examinare după competență Consiliului

electoral al circumscripției electorale orășenești Orhei nr. 25/1, autorul sesizării -

Stanciu Sergiu, concurent electoral din partea Partidului Politic „Acțiune și

Solidaritate”, candidat la funcție de primar al municipiului Orhei, a solicitat anularea

înregistrării candidatului pentru funcția de primar al municipiului Orhei, Cociu

Tatiana, PP „Forța de Alternativă și de Solidaritate a Moldovei”, invocînd

următoarele motive:

1) Încălcarea prevederilor art. 70 alin. (6) și (13) din Codul electoral, exprimată

prin:

- organizarea la data de 2 noiembrie 2023, la ora 15.00, de Consiliul Raional

Orhei, condus de gruparea Șor, a unui eveniment cu muzică și distracții

pentru copii, oferirea dulciurilor gratuit, în cartierul de pe str. Vasile Lupu

nr. 4 din or. Orhei. În opinia lui Stanciu Sergiu, astfel s-a constatat o

manipulare prin copii cu opinia alegatorilor, luând în considerare că

gruparea Șor a declarat public susținerea pentru doi concurenți electorali PP

Șansă, Alexei Lungu și a PP Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei,

Cociu Tatiana;

- organizarea în aceiași zi de către partidul politic declarat neconstituțional

Șor și rețeaua de partid teritorială și locală a celor două partide menționate

supra, mai multor adunări masive, cu instalarea de ecrane led în câteva

micro-sectoare ale orașului Orhei, aducerea organizată cu autocare și

microbuze destinate copiilor oameni din diferite sate ale r. Orhei și chiar din

alte raioane ale țării;

- amenajarea la una din aceste adunări, în fața Casei de Cultură din Orhei, în

incinta edificiului mai multor mese cu bucate și băuturi;

2) Încălcarea prevederilor art. 54 alin. (5) lit. b) și alin. (6) lit. a) Cod electoral,

exprimată prin:

- organizarea ilegală de către gruparea Șor a adunărilor, evenimentelor pentru

copii, cu folosirea banilor publici și resursei administrative în oraș/satele

raionului, organizarea ospățurilor pentru alegători din surse financiare

netransparente și ilegale care vin de la o grupare criminală.

În concluzie, în sesizarea adresată organului electoral, Sergiu Stanciu a invocat

că: „este evidentă legătura logică dintre PP „Șor” declarat neconstituțional și PP

„Șansă”, Alexei Lungu sau ca rezervă, PP „Forța de Alternativă și de Salvare a

Moldovei”, Cociu Tatiana. Mai mult, campania electorala a acestor doua partide

menționate supra este finanțată din resurse financiare ilegale și nedeclarate ale

grupării criminale „Șor”.

Astfel, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 38 din Constituția RM, art.

2 alin. (1), 3, 22 alin. (1), 91 alin. (1)-(3), 194 alin. (1), 219 din Codul administrativ,

art. 2, 56 alin. (6) lit. a) și alin. (7), 96, 102 alin. (1) și (5) lit. f) din Codul electoral

și a stabilit că prima instanță a ajuns la o concluzie corectă despre netemeinicia

acțiunii reclamantului Sergiu Stanciu.

5

Deci, în susținerea sesizării adresate organului electoral, prin care s-a solicitat

anularea înregistrării Tatianei Cociu, candidat pentru funcția de primar al

municipiului Orhei, contestatarul Stanciu Sergiu a prezentat un set de materiale foto

și video, care în opinia sa ar servi temei pentru anularea înregistrării concurentului

electoral Cociu Tatiana.

În acest sens, instanța de apel aplicând prevederile art. 54 alin. (6) și (7) din

Codul electoral, a concluzionat că, instanța de judecată nu are competențe de a

substitui organele electorale sau alte autorități, în instrumentarea cazurilor de

constatare a încălcărilor legale, ce țin de oferirea alegătorilor/susținătorilor a banilor,

bunurilor, inclusiv produse alimentare, băuturi alcoolice și produse din tutun, să

presteze servicii ori să acorde alte foloase, inclusiv din ajutoare umanitare sau din

alte acțiuni de binefacere, în scopul determinării alegătorului/susținătorului să își

exercite sau să nu își exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor, care ar servi

ca temeiuri de anulare a înregistrării concurentului electoral, prevăzute de art. 102

alin. (5) din Codul electoral.

Cu referire la criticile formulate de reclamant cu privire finanțarea ilegală a PP

,,Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Completul de judecată al instanței

de apel a considerat că instanța de fond just a notat prevederile art. 26 alin. (1) lit.

c)-g), k) din Codul electoral, că atribuția de verificare a finanțării partidelor politice,

îi revine nemijlocit Comisiei Electorale Centrale.

Astfel, instanța de apel a apreciat critic argumentul apelului că, în speță, ar fi

aplicabile prevederile art. 54 alin. (6) lit. a) Cod electoral, în privința candidatului

Cociu Tatiana, pe motiv că ultima ar fi comis în acest sens mai multe încălcări, iar

una din aceste încălcări ar reprezintă organizarea întâlnirilor ilegale, folosind banii

publici și resursa administrativă a mun. Orhei.

Or, apelantul contrar prevederilor art. 96 din Codul electoral, a eșuat să probeze

faptele pe care își întemeiază pretențiile formulate, și anume că evenimentele din 02

noiembrie 2023 în municipiul Orhei, au fost organizate anume de Tatiana Cociu sau

de reprezentanții Partidului Politic din partea căruia aceasta a fost desemnată în

calitate de candidat pentru funcția de primar.

Cu atât mai mult, însuși reclamantul Stanciu Sergiu, în sesizarea din 03

noiembrie 2023 adresată organului electoral, a invocat că evenimentul cu muzica și

distracția din 02 noiembrie 2023 în municipiul Orhei a fost organizat de Consiliul

raional Orhei, or, la dosar lipsește vreo probă confirmativă că Tatiana Cociu ar fi

angajată în cadrul Consiliului raional Orhei și că a participat nemijlocit la

organizarea evenimentelor descrise.

Un alt temei invocat de apelant pentru anularea înregistrării concurentului

electoral Tatiana Cociu, ar reprezintă probele transmise de Inspectoratul de Poliție

Orhei la data de 10 noiembrie 2023, la interpelarea lui Sergiu Stanciu, și anume:

încheieri, rapoarte, procese contravenționale, sesizări, prin care s-ar fi constatat cu

certitudine, cum a fost propus de către membru PP „FASM” suma de 1000 lei unui

angajator, pentru a o vota pe Tatiana Cociu și PP „FASM”, apelantul făcând trimitere

la procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 06 082541 din 09.11.2023, la

fel fiind făcută trimitere la mai multe acte emise de IP Orhei la data de 09 noiembrie

2023 asupra acțiunilor concurentului electoral din 04 noiembrie 2023.

În acest context, instanța de apel a menționat că, în speță, obiect al controlului

judecătoresc constituie actele administrative emise de organele electorale asupra

6

sesizării concurentului electoral Stanciu Sergiu, depusă la CEC la data de 03

noiembrie 2023 și înregistrată cu nr. de intrare CEC-10ALG/61, ulterior readresată

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipiului Orhei nr. 25/1, după

competență.

Respectiv, instanța de judecată nu este în drept să dea apreciere probelor, datate

ulterior perioadei descrise în sesizare, adresată organului electoral la 03 noiembrie

2023.

Cât privește probele cu privire la eventuale încălcări invocate de reclamant,

acestea pot verificate în procesul de validare a rezultatelor alegerilor, motiv pentru

care la moment instanța de apel nu poate excede obiectul acțiunii dedusă judecății.

La data de 27 noiembrie 2023, ora 16:42, Sergiu Stanciu a depus cerere de

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2023, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărâri primei instanțe

și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii în sensul formulat.

În motivarea recursului a indicat circumstanțele de fapt și de drept ale speței,

similare celor cuprinse în cererea de apel și cererea de chemare în judecată.

Suplimentar a invocat că instanța de fond și instanța de apel au emis acte

judecătorești cu aplicarea eronată a normelor de drept material și normelor de drept

procedural, în deosebi a Codului electoral, Codului administrativ dar și a Codului de

procedură civilă.

În speță Curtea de Apel Chișinău nu a motivat în nici un fel respingerea

argumentelor și a probelor invocate de Sergiu Stanciu în susținerea poziției sale. O

asemenea abordare privează recurentul de posibilitatea de a cunoaște motivele reale

ale respingerii acțiunii și de posibilitatea de a reacționa în propria cale de atac

împotriva soluției adoptate de instanța de judecată.

La data de 28 noiembrie 2023, ora 15:13, Curtea Supremă de Justiție, prin

intermediul poștei electronice a expediat Consiliului electoral de circumscripție

electorală raională Orhei nr. 25 și Consiliului electoral al circumscripției electorale

municipiul Orhei nr. 25/1, persoanei terțe Tatiana Cociu pentru notificare recursul

depus de Sergiu Stanciu, concurent electoral din partea Partidului Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate”.

Prin intermediul poștei electronice, la 30 noiembrie 2023, ora 10:32, și ora

11:04 Consiliului electoral al circumscripției electorale municipiul Orhei nr. 25/1 și

Tatiana Cociu, concurent electoral din partea Partidul Politic „Forța de Alternativă

și de Salvare a Moldovei” au depus referințe, prin care au solicitat declararea

recursului depus de Sergiu Stanciu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

24 noiembrie 2023, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022 (în vigoare

de la 01 ianuarie 2023), în perioada electorală, termenul general de depunere a

contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în

care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată

hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

7

Conform extrasului din poșta electronică cu adresa stanciusmail@gmail.com,

decizia motivată a instanței de apel a fost notificată recurentului prin poșta

electronică la 24 noiembrie 2023 (f.d. 42, vol. II).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă prin poșta electronică la 27 noiembrie 2023

(f.d. 47-53, vol. II).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Sergiu Stanciu, concurent

electoral din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în raport cu

actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă

în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant

pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată

cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

8

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Sergiu Stanciu, concurent electoral din partea

Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus

de Sergiu Stanciu, concurent electoral din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune

și Solidaritate”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea

de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor de către instanțele de judecată în modul în care

este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău

și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

9

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus Sergiu Stanciu,

concurent electoral din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

În conformitate cu art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral, art. 230, art. 246

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Sergiu Stanciu, concurent electoral din partea Partidului

Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Boris Talpă

Mariana Pitic

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

3 cauze
Sursă