3ra-1156/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, emiterea actului administrativ individual favorabil privind infirmarea rezultatelor alegerilorgenerale locale in circumscriptiile vizate, aplicarea prevederilor art.176 din Codul electoral si declararea nula a alegerilor generale locale in circumscriptiile vizate

3ra-1156/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, emiterea actului administrativ individual favorabil privind infirmarea rezultatelor alegerilorgenerale locale in circumscriptiile vizate, aplicarea prevederilor art.176 din Codul electoral si declararea nula a alegerilor generale locale in circumscriptiile vizate (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1156/23

2-23161279-01-3ra-23112023

prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud. D. Racoviță)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

23 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic „ȘANSĂ”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic „ȘANSĂ” împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale raionale Nisporeni nr. 23, cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil, emiterea actului administrativ favorabil privind infirmarea

rezultatelor alegerilor generale locale în Circumscripția electorală raională Nisporeni

nr. 23, aplicarea prevederile art. 176 din Codul electoral și declararea nulă a alegerilor

generale locale în această circumscripție electorală, și

la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „ȘANSĂ” împotriva

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Ungheni nr. 35, cu privire

la infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale în Circumscripția electorală raională

Ungheni nr. 35, aplicarea prevederile art. 176 din Codul electoral și declararea nulă a

alegerilor generale locale în această circumscripție electorală,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul depus de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Nisporeni nr. 23, s-a casat integral hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei

Ungheni, sediul Central și s-a emis o nouă decizie, sub formă de încheiere privind

declararea inadmisibilă a acțiunii depuse de Partidul Politic „ȘANSĂ”,

c o n s t a t ă :

La 13 noiembrie 2023, Partidul Politic „ȘANSĂ” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Nisporeni nr. 23, prin care a solicitat anularea hotărârii din 06 noiembrie 2023 a

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Nisporeni nr. 23, emiterea

unei noi hotărâri privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale în

1

circumscripția electorală raională Nisporeni nr. 23, aplicarea prevederilor art. 176 din

Codul electoral și declararea nulă a alegerilor locale în această circumscripție

electorală.

Totodată, la 13 noiembrie 2023, Partidul Politic „ȘANSĂ” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Ungheni nr. 35, prin care a solicitat infirmarea rezultatelor alegerilor generale

locale în circumscripția electorală raională Ungheni nr. 35, aplicarea prevederilor

art. 176 din Codul electoral și declararea nulă a alegerilor locale în această

circumscripție electorală.

În motivarea cererilor de chemare în judecată, reclamantul a relatat că, prin

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1108 din 04 iulie 2023 s-a stabilit data

alegerilor locale generale pentru 05 noiembrie 2023.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1165 din 09 august 2023, s-a

aprobat lista partidelor politice, înregistrate la Agenția Servicii Publice, care au dreptul

să participe în alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, Partidul Politic

„ȘANSĂ” fiind inclus în listă la poziția nr. 52.

La 06 octombrie 2023, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1411, s-a

confirmat persoana responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Politic

„ȘANSĂ” pentru perioada campaniei electorale a alegerilor locale generale din

05 noiembrie 2023.

Astfel, Partidul Politic „ȘANSĂ” în calitate de concurent electoral, și-a înregistrat

candidații la funcțiile de primari de localități și consilieri locali/raionali/municipali

practic în toate circumscripțiile electorale. Respectiv, în toată țara, fiind înregistrați

9236 candidați la funcția de consilieri locali/raionali și 659 de candidați la funcția de

primari. În circumscripția electorală raională Nisporeni nr. 23, au fost înregistrați 282

candidați la funcția de consilieri și 11 candidați la funcția de primari, iar în

circumscripția electorală raională Ungheni пr.35, 329 candidați la funcția de consilieri

și 24 candidați la funcția de рrimаri.

În pofida tuturor provocărilor, atacurilor din partea concurenților electorali și

organelor de stat, candidații Partidului Politic „ȘANSĂ”, au demarat o campanie

electorală corectă și în conformitate cu prevederile legale. Acuzațiile aduse partidului

din partea unor structuri ale statului niciodată nu au fost confirmate prin probe sau acte

juridice definitive. Majoritatea pretinselor încălcări, care au fost aduse reprezentanților

partidului au fost contestate și nu reprezentau temeiuri legale de anulare a înregistrării

acestora. Însă, prin Dispoziția abuzivă a Comisei pentru Situații Excepționale nr. 92

din 03 noiembrie 2023, cu încălcarea tuturor procedurilor legale și contrar Constituției

Republicii Moldova, Convenției Europene și legislației electorale, cu depășirea gravă a

competenței, s-a anulat înregistrarea tuturor candidaților Partidului Politic „ȘANSĂ”

din toate circumscripțiile cu obligarea organelor electorale de a aplica în dreptul fiecărui

candidat exclus ștampila „Retras”.

Dispoziția abuzivă a Comisiei pentru Situații Excepționale, care și-a asumat rol de

organ electoral a fost contestată în instanța de contencios administrativ, iar potrivit

art. 101 alin. (5) din Codul electoral, executarea hotărârilor organelor electorale

2

adoptate în condițiile art. 102 alin. (5) se suspendă de drept din momentul contestării

legalității hotărârilor respective.

Subsecvent, reclamantul a notat că, prin demersul din 04 noiembrie 2023, a

atenționat toate consiliile electorale de circumscripție raionale și municipale despre

acest fapt și despre inadmisibilitatea punerii în aplicare a deciziei de retragere a

candidaților săi.

La 05 noiembrie 2023 s-au desfășurat alegeri locale generale în fiecare

circumscripție electorală de nivelul II și I. În pofida prevederilor legale imperative și

contestațiilor depuse, autoritățile electorale au executat deciziile abuzive de eliminare

din buletinul de vot al tuturor candidaților din partea Partidului Politic „ȘANSĂ”, prin

aplicarea ștampilei „Retras”. Cu toate acestea, mii de alegători, au votat în dreptul

candidaților Partidului Politic „ȘANSĂ”, în multe circumscripții, s-a atestat boicot

masiv din partea alegătorilor, care au refuzat să participe la vot, fapt ce denotă că

alegătorii au fost privați de dreptul lor fundamental la alegeri libere și de a vota, iar

candidații au fost lipsiți de dreptul de a fi aleși.

Astfel, la 05 noiembrie 2023, după închiderea secțiilor de vot, a înaintat în adresa

Consiliilor Electorale ale Circumscripțiilor Electorale raionale Nisporeni nr. 23 și

Ungheni nr.35 contestații cu privire la infirmarea alegerilor pe circumscripțiile

corespunzătoare.

Aici, reclamantul a precizat că la 08 noiembrie 2023, Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Nisporeni nr. 23 a expediat în adresa sa, hotărârea

din 06 noiembrie 2023, prin care contestația depusă i-a fost declarată inadmisibilă.

La aceeași dată, 08 noiembrie 2023, printr-o cerere prealabilă, a contestat

hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Nisporeni nr. 23

menționată supra, la organul electoral ierarhic superior - Comisia Electorală Centrală.

De altfel, reclamantul a subliniat că la 09 nоiеmbriе 2023 а ехрirаt tеrmеnul legal

în саrе оrgаnul еlесtоrаl, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Ungheni nr. 35, uгmа să răspundă la cererea sa din 05 nоiеmbriе 2023, însă nu а fost

iпfоrmаt dеsрrе decizia luаtă, motiv din care la 10 noiembrie 2023, a înaintat cererea

prealabilă în adresa Comisiei Electorale Centrale.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 12 noiembrie 2023, cererile

prealabile la acest subiect s-au comasat într-o singură procedură și declarat

inadmisibile.

În context, reclamantul a susținut că, prin hotărârea contestată, s-a refuzat

examinarea anume a cererii sale cu referire la o problemă cel vizează, și anume

eliminarea din alegeri, încălcându-i astfel toate drepturile fundamentale, în special la

alegeri libere și de a fi ales.

La fel, reclamantul a invocat încălcarea procedurii administrative de către pârât,

prin prisma art.32 alin.(2), art.83, art.88 și art.94 a Codului administrativ, dar și că nu

a fost invitat la examinarea procedurii administrative să fie audiat efectiv, iar faptul dat

reprezintă o gravă încălcare a procedurii și elucidarea normelor imperative ale codului

administrativ cu privire la efectuarea unei proceduri administrative.

De asemenea, a remarcat că, organul electoral, nu a examinat fondul contestației,

circumstanțele de fapt și nu a verificat temeinicia argumentelor expuse, motiv din care

3

actul administrativ contestat, contrar prevederilor art.118 din Codul administrativ, nu

este motivat, ceea ce denotă îngrădirea dreptului său la un proces echitabil, acces la

justiție și recurs efectiv.

De altfel, reclamantul a menționat că potrivit actului administrativ contestat,

contestația s-a declarat inadmisibilă, unicul argument fiind că Partidul Politic

„ȘANSĂ” nu mai este subiect de depunere a contestației în temeiul art. 94 din Codul

electoral, deoarece în baza Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 92 din

03 noiembrie 2023, la toți candidații Partidului Politic „ȘANSĂ” li s-au anulat

înregistrarea, astfel pierzând calitatea de concurent electoral.

La acest capitol, reclamantul a subliniat că organul ierarhic superior - Comisia

Electorală Centrală, practic, a repetat argumentele din actele contestate, a interpretat și

aplicat eronat și abuziv prevederile legale, în contradicție cu circumstanțele de fapt și

de drept.

În opinia sa, acest argument este neîntemeiat, ilegal și în contradicție cu

circumstanțele de fapt. Or, în baza hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1165 din

09 august 2023, Partidul Politic „ȘANSĂ” a fost inclus în lista partidelor politice, care

au dreptul să participe la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, la poziția 52.

Această hotărâre nu este abrogată, iar Partidul Politic „ȘANSĂ” exclus din listă. Prin

urmare, organele electorale nu aveau niciun drept să considere Partidul Politic

„ȘANSĂ” ca subiect, care nu are dreptul să depună contestații și să declare contestațiile

inadmisibile, deoarece Partidul Politic „ȘANSĂ” este inclus în lista de partide, care

participă la alegeri în temeiul hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1165 din

09 august 2023.

Subsecvent, reclamantul a catalogat ca ilegal și total neîntemeiat argumentul

Comisiei Electorale Centrale, precum că acest act este cu efect consumat și nu se mai

aplică pentru Partidul Politic „ȘANSĂ”. Or, atât timp, cât nu există o hotărâre

subsecventă a Comisiei Electorale Centrale de modificare a hotărârii nr. 1165 din

09 august 2023 de eliminare a poziției Partidului Politic „ȘANSĂ”, nimeni nu poate

constata efectul inaplicabil al acestui act față de el.

Mai mult, Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 92 din

03 noiembrie 2023 a fost contestată în ordine de contencios administrativ, iar

actualmente se află în examinare în cadrul Curții de Apel Chișinău. Astfel, la moment,

nu există o decizie definitivă și executorie cu privire la excluderea candidaților

Partidului Politic „ȘANSĂ” din alegeri, statutul de subiect electoral nu i-a fost anulat,

respectiv are toate drepturile de a depune contestații.

De asemenea, la ultimele ședințe ale Comisiei Electorale Centrale, Partidul Politic

„ȘANSĂ” a fost subiectul mai multor examinări, cu aplicarea diferitor sancțiuni în

calitatea sa de subiect electoral, fapt confirmat prin actele Comisiei Electorale Centrale.

În hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1550 din 08 noiembrie 2023, deja

după adoptarea Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale, Comisia Electorală

Centrală a recunoscut explicit că Partidul Politic „ȘANSĂ” mai deține calitatea de

concurent electoral.

Astfel, argumentul Comisiei Electorale Centrale precum că, prin dispoziția

Comisiei pentru Situații Excepționale s-au făcut derogări de la Codul electoral și

4

art. 101 alin. (5) nu mai este aplicabil, dar ilegal și abuziv. Or, prin dispoziția contestată

a Comisiei pentru Situații Excepționale, nu s-au făcut derogări de la art. 101 din Codul

electoral, iar însuși faptul asumării de către Comisia pentru Situații Excepționale a

drepturilor unor organe electorale - această comisie s-a substituit acestora, astfel îi sunt

direct aplicabile prevederile art. 101 alin. (5) din Codul electoral. Organul electoral era

obligat să examineze contestația în fond o dată cu procedura de confirmare/infirmare a

alegerilor în circumscripția corespunzătoare, iar refuzul nejustificat impune anularea

actului administrativ cu emiterea unei noi soluții de către organul ierarhic superior.

Așadar, în opinia reclamantului, eliminarea candidaților, prin aplicarea ștampilei

„Retras”, s-a efectuat abuziv până la soluționarea contestațiilor depuse și contrar

prevederilor art. 101 alin. (5) din Codul electoral, care prevede suspendarea de drept a

oricăror hotărâri de acest gen.

Astfel, în ziua alegerilor, zeci de mii de cetățeni și alegători au fost lipsiți de

dreptul fundamental de a alege candidatul preferat din partea Partidului Politic

„ȘANSĂ”, iar sute de candidați, în fiecare circumscripție electorală, au fost lipsiți de

dreptul de a fi aleși.

La acest capitol, reclamantul a reiterat că candidații din partea Partidului Politic

„ȘANSĂ”, reieșind din toate sondajele recente, autorizate de Comisia Electorală

Centrală, aveau șanse incontestabile de a obține mandate de primar și consilier. Însă,

prin eliminarea abuzivă din buletinul de vot al candidaților Partidului Politic „ȘANSĂ”,

rezultatele alegerilor din 05 noiembrie 2023, în circumscripția corespunzătoare sunt

grav afectate și influențate. Or, este evident faptul că dacă candidații Partidului Politic

„ȘANSĂ” rămâneau în buletinele de vot, atunci rezultatele alegerilor erau să fie total

diferite.

Așadar, reclamantul a conchis că, eliminarea abuzivă din buletinul de vot la

05 noiembrie 2023, a candidaților Partidului Politic „ȘANSĂ” în circumscripțiile

corespunzătoare, a influențat direct rezultatele alegerilor, ceea ce a generat distribuirea

incorectă a mandatelor. În aceste circumstanțe, consiliul electoral de circumscripție are

temeiuri de fapt și de drept de a infirma alegerile în circumscripțiile corespunzătoare,

conform competențelor prevăzute la art. 174 din Codul electoral. Iar, organele

electorale, la eliminarea unui concurent electoral din buletinele de vot, s-au bazat pe

un act administrativ abuziv și ilegal, care nu are nimic cu procedurile electorale și emis

de un organ ce nu are astfel de competențe.

De altfel, Partidul Politic „ȘANSĂ” a susținut că, prin acest act administrativ este

prejudiciat grav și i se încalcă drepturile fundamentale la alegeri libere, de a fi ales, la

libera exprimare, fiind discriminat în raport cu alți concurenți electorali, și neasigurate

condiții echitabile la o campanie electorală în conformitate cu principiile constituționale

și Codul electoral.

Complementar, reclamantul a menționat că, prin aceste acțiuni, Comisia pentru

Situații Excepționale și Comisia Electorală Centrală, au încălcat flagrant prevederile

art. 6, 10, 11, 16, 14, 15 și art. 3 protocolul I al CEDO, precum și art. 2, 6, 32, 38, 41 și

54 din Constituția Republicii Moldova, Legea privind regimul stării de urgență, de

asediu și de război nr. 212 din 24 iunie 2004, Codul electoral, depășindu-și grav

competența.

5

În continuare, Partidul Politic „ȘANSĂ” a indicat că la 24 februarie 2022

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat hotărârea nr. 41 privind declararea stării de

urgență. Motivul stării de urgență a fost declarat conflictul militar din țara vecină,

pericolul securității regionale. Parlamentul a acordat competențe Comisiei pentru

Situații Excepționale reieșind din prevederile Legii nr. 212/2004 privind regimul stării

de urgență, de asediu și de război. Aceste competențe au fost acordate în vederea

soluționării problemelor stringente, ce reies exclusiv din situația, care a generat

instituirea stării de urgență. Starea de urgență a fost prelungită de multe ori. Prin

hotărârea nr. 274 din 21 septembrie 2023 Parlamentul Republicii Moldova, la

solicitarea Comisiei pentru Situații Excepționale și Guvernului Republicii Moldova,

iarăși a prelungit starea de urgență, încă pentru 60 de zile. Potrivit notei informative și

declarațiilor Prim-ministrului în plenul Parlamentului, necesitatea prelungirii stării de

urgență a fost dictată de ostilitățile militare din Ucraina, suprapunerea cu criza

energetică, potențiala criză a refugiaților, fapte ce pot afecta securitatea națională. De

asemenea, s-a menționat că anterior atât Guvernul Republicii Moldova cât și Comisia

pentru Situații Excepționale nu și-a depășit mandatul și nu a impus alte restricții ale

drepturilor fundamentale, precum dreptul la întruniri etc. Nici în raportul Comisiei

pentru Situații Excepționale, nici în declarațiile Prim-ministrului din plen nu au fost

oferite date și informații, prin care s-ar constata anumite amenințări la securitatea

națională generate de alegeri.

La fel, potrivit competențelor Comisiei pentru Situații Excepționale, atribuite prin

art. 2 al hotărârii Parlamentului nr. 41/2022, Comisia nu a fost abilitată cu competențe

în materie electorală sau gestionare a proceselor electorale. Mai mult, conform hotărârii

nr. 274/2023 de prelungire a stării de urgență, Parlamentul expres a indicat la art. 6 că

prezenta stare de urgență nu afectează organizarea și desfășurarea alegerilor pe teritoriul

Republicii Moldova. Acest fapt înseamnă că unicele organe competente rămân a fi doar

Comisia Electorală Centrală și organele electorale inferioare, care sunt perfect

funcționale să administreze procesul. În aceste circumstanțe, Comisia pentru Situații

Excepționale și-a depășit grav competențele delegate de Parlament, implicându-se

ilegal în procesul electoral din Republica Moldova și substituind organele electorale.

Tot aici, reclamantul a punctat că, Legea nr. 212/2004, sau hotărârea Parlamentului

nr. 41/2022, nu a acordat dreptul Comisiei pentru Situații Excepționale de legiferare,

substituire a Parlamentului, sau a regulatorului principal în domeniul alegerilor -

Comisia Electorală Centrală, autorități funcționale în totalitate. Or, după cum reiese din

textul dispoziției, aceasta a fost adoptată în baza scrisorii nr. E/11772 din

03 noiembrie 2023 a Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

De asemenea, din textul dispoziției reiese că, chipurile, au fost identificate acțiuni

ale „unor concurenți electorali, care atentează grav și într-o manieră ireversibilă asupra

desfășurării neviciate a exercițiului electoral, prin alterarea masivă, la nivel național, a

voinței libere a cetățenilor și utilizarea, în acest scop, a unor metode interzise de lege,

care nu corespund conceptului de desfășurare corectă a campaniei electorale”.

„Serviciul de Informații și Securitate a identificat activități de influențare a proceselor

electorale pe tot teritoriul țării în scopul promovării intereselor statului străin-Federația

Rusă, prin intermediul unui grup criminal organizat condus de cetățeanul Ilan Șor”.

6

„...Serviciul de Informații și Securitate de comun cu Inspectoratul General de Poliție,

Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție a depistat și a documentat

oferirea de către Partidul Politic „ȘANSĂ”, care participă la alegerile locale generale

din 05 noiembrie 2023 și este controlat de Ilan Șor, a fondurilor financiare în proporții

deosebit de mari, de proveniență externă și utilizarea acestora de către concurentul

electoral contrar procedurilor stabilite de legislație, prin subminarea proceselor

democratice, implicit cele electorale (fonduri care au fost utilizate de către concurentul

electoral pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale pe coordonatele de corupere

politică a candidaților, coruperea alegătorilor și manipularea opiniei publice).

La acest capitol, Partidul Politic „ȘANSĂ” a respins insinuările Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova și cele ale Serviciului de Informații și

Securitate, ca fiind false, deoarece ele se bazează pe niște informații, care nu corespund

atât circumstanțelor faptice ale cazului, cât și prevederilor legii.

În context, a opinat că Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

și Serviciul de Informații și Securitate, au dat dovada transformării lor în agenți

electorali ai partidului de guvernământ, având un singur scop - ajutarea acestuia să

scape, prin înlăturarea din cursa electorală, de un concurent electoral, care se află în

ascensiune, fiind susținut masiv de poporul Republicii Moldova.

De asemenea, a conchis că anume Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova și Serviciul de Informații și Securitate au viciat iremediabil

procesele democratice din Republica Moldova, transformând alegerile din

05 noiembrie 2023 într-o farsă, care grav și negativ afectează libera exprimare a voinței

poporului.

Subsidiar, Partidul Politic „ȘANSĂ” a notat că, prin interzicerea unui cerc larg de

persoane de a candida în cadrul alegerilor se încalcă nu doar dreptul de a fi ales, dar și

dreptul de asociere, or, cel care nu poate candida nu poate nici să se asocieze cu un

partid pe lista căruia să candideze, fapt ce depășește cadrul constituțional prevăzut la

art. 41 din Constituția Republicii Moldova, dar și la art. 11 din CEDO.

De altfel, Partidul Politic „ȘANSĂ” a relevat că este o organizație, care practică

activitate politică, fiind susținută de zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova.

Scopul oricărei activități politice este accederea la putere pe cale constituțională pentru

realizarea sarcinilor programate. Atingerea acestui obiectiv este posibil doar pe calea

participării în campanii electorale: prezidențiale, parlamentare, locale. Participarea în

activitatea politică, fără a avea posibilitatea participării la alegerile tuturor nivelelor, ar

însemna profanarea dreptului la libera asociere și ar transforma activitatea politică

într-un exercițiu lipsit de orice sens.

Mai mult, statul este obligat să asigure tuturor actorilor politici posibilități egale

pentru desfășurarea activității politice, inclusiv prin participarea la alegeri.

La caz, Republica Moldova, limitând ilegal și arbitrar participarea Partidului

Politic „ȘANSĂ” și a candidaților acestuia la alegerile locale din 05 noiembrie 2023,

nu și-a îndeplinit obligațiunile ce reies din prevederile art. 11 din Convenție, prin ce

le-a încălcat dreptul la libera asociere.

În context, reclamantul a enunțat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

confirmat în repetate rânduri în jurisprudența sa că partidele politice sunt o formă de

7

asociere necesară pentru buna funcționare a democrației și având în vedere importanța

democrației în sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului, o asociație, inclusiv

un partid politic, nu este exclus din domeniul de aplicare a protecției oferite de

Convenție, doar pentru că activitățile sale sunt văzute de autoritățile naționale ca

subminând structurile constituționale ale statului și cerând restricții. Situația generală

din țară este un factor important într-o astfel de evaluare. În același timp, este necesar

să se țină seama de standardele de dezvoltare a practicii democratice europene, așa cum

s-a menționat deja în paragrafele precedente. Chiar și în cazul stării de urgență, trebuie

respectate obligațiile internaționale ale statului și luate orice măsuri cu caracter

excepțional, care au un efect temporar, clar definit, în conformitate cu articolul 15 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Restricțiile asupra exercițiului unor

drepturi sunt prevăzute expres în Legea Supremă și nu pot fi extinse. Orice restricție,

înainte de a fi instituită, trebuie raportată la prevederile art. 54 din Constituția Republicii

Moldova, care prevede că restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a

determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății (HCC nr. 20/2001).

Este neîndoielnic faptul că drepturile și libertățile trebuie exercitate în cadrul unor

coordonate juridice, la care se adaugă cele morale, politice, confesionale, filozofice etc.

Însuși conceptul de libertate ține de respectarea drepturilor și libertăților individuale,

inclusiv a celor care se exercită în grup, și ale altor persoane. Posibilitatea juridică a

stabilirii unor limitări răspunde nevoii de a asigura securitatea juridică a drepturilor și

libertăților celorlalți, în perspectiva realizării intereselor lor individuale, naționale, de

grup, a binelui public.

Declarația Universală a Drepturilor Omului, în art. 29 alin. (2), se referă la

posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi. În exercitarea drepturilor și

libertăților sale, fiecare persoană este supusă numai îngrădirilor stabilite de lege în

scopul exclusiv al asigurării recunoașterii și respectului drepturilor și libertăților

celorlalți și în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și

bunăstării generale, într-o societate democratică.

La caz, autoritatea pârâtă a sfidat principiile constituționale cu privire la

proporționalitatea restrângerii unui drept fundamental și neafectarea substanței

dreptului.

Astfel, raportarea acestor cerințe la cauza dedusă judecății, denotă că, prin

sancțiunea dispusă de către pârât, Hotărârea Comisiei Electorale Centrale contestată,

reprezintă o ingerință disproporționată în substanța dreptului de a fi ales, drept garantat

de legea fundamentală și de Convenția Europeană.

La acest capitol, reclamantul a subliniat că situația premisă de sancționare a

Partidului Politic „ȘANSĂ” și eliminare a candidaților din alegeri nu are suport factual,

reprezentând o distorsionare deliberată a realității, orientate spre hârțuirea unui

concurent electoral. Măsurile instituite de Comisia pentru Situații Excepționale nu

urmăresc realizarea scopului creării acesteia și nu sunt rezonabile, motiv pentru care,

dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale, dar și indicațiile ulterioare ale

Comisiei Electorale Centrale nu puteau fi executate.

Potrivit unor concluzii preliminare ale misiunii internaționale de observare a

alegerilor sub egida OSCE/ODIHR, de comun cu Parlamentul European și Congresul

8

Autorităților Locale și Regionale ale Consiliului Europei, anularea înregistrării tuturor

candidaților electorali din partea Partidului Politic „ȘANSĂ” în ajunul alegerilor

printr-o dispoziție executivă a Comisiei pentru Situații Excepționale nu a oferit un

remediu legal eficient, a limitat alegerea pentru electorat și a rezultat în alegeri cu un

singur concurent electoral în unele localități mai mici.

La 04 octombrie, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat modificările legale

pentru a împiedica participarea la alegeri a anumitor persoane asociate cu un partid

declarat neconstituțional pe termen de trei ani. Eficacitatea acestei măsuri este incertă

fără evaluări individualizate și limitări graduale a interdicției de a participa la alegeri,

îndeosebi în cazul persoanelor care sunt bănuite de anumite infracțiuni electorale, dar

nu sunt nici urmărite penal, nici condamnate.

Efectul stării de urgență asupra procesului electoral și mandatul larg al Comisiei

pentru Situații Excepționale sunt îngrijorătoare. Hotărârea Parlamentului Republicii

Moldova cu privire la starea de urgență acordă Comisiei autoritate să restricționeze

adunările, să reglementeze utilizarea telecomunicațiilor și să combată dezinformarea,

știri false și discursuri instigătoare la ură. Dispozițiile Comisiei nu fac obiectul

controlului de constituționalitate, ci doar a controlului normativ ca parte a procedurii

de contencios administrativ.

Conform dreptului internațional al drepturilor omului, dezinformarea sau

informarea falsă nu constituie motive legitime pentru restricționarea libertății de

exprimare atât timp cât aceste acțiuni nu promovează ura, ce constituie instigare la

ostilitate, violență și discirminare. Mai mult, restricțiile trebuie să fie potrivite și

proporționale pentru a atinge scopul legitim prin utilizarea măsurilor restrictive

minimale.

Având în vedere cele expuse, reclamantul a opinat că, în caz de grave încălcări ale

legislației și principiilor internaționale, urmează a fi aplicate direct prevederile

tratatelor internaționale și Legea Supremă a Republicii Moldova cu privire la garantarea

dreptului la alegeri libere și dreptul de a fi ales.

Totodată, a concluzionat că autoritatea pârâtă a adoptat un act administrativ contrar

legii, or, forma și conținutul actului administrativ contravine prevederilor imperative

ale legii. Or, la examinarea procedurii administrative Partidul Politic „ȘANSĂ” nu a

fost invitat și audiat, fiindu-i încălcate drepturile procedurale, de a se apăra și a prezenta

probe. De asemenea, a fost tratat de către autoritatea pârâtă cu dispreț, ură și prejudecată

din motive politice, fapt ce violează principiul bunei credințe și imparțialității. Prin

declararea contestației inadmisibile, autoritatea pârâtă, contrar prevederilor legale și

circumstanțelor de fapt, i-a limitat drepturile la un proces echitabil, acces la justiție, un

recurs efectiv și de a cere restabilirea dreptului vătămat.

În condițiile în care nu toți concurenții electorali au avut posibilitate de a participa

la alegeri, iar alegătorii nu au putut exprima liber votul, rezultatele alegerilor au fost

influențate grav cu distribuirea incorectă a mandatelor. Aceste circumstanțe sunt

suficiente pentru a infima alegerile locale în circumscripțiile corespunzătoare.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2023 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, s-a

conexat acțiunea de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

înaintată de Partidul Politic „ȘANSĂ” împotriva Consiliului Electoral al

9

Circumscripției Electorale Nisporeni nr. 23, privind obligarea emiterii actului

administrativ individual, cu nr. 3-33/2023 (2- 23161279-51-3-13112023), cu acțiunea

de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată înaintată de

Partidul Politic „ȘANSĂ” împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

Ungheni nr. 35, privind obligarea emiterii actului administrativ individual, cu

nr. 3-32/2023 (2-23161251-51-3-13112023), fiindu-le atribuit nr. 3-32/2023

(2-23161251-51-3-13112023) (f.d.129).

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, s-a

admis parțial acțiunea.

S-a anulat hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Nisporeni

nr. 23 din 06 noiembrie 2023.

S-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată în partea obligării Consiliilor Electorale

ale Circumscripțiilor Electorale Ungheni nr. 35 și Nisporeni nr. 23 să examineze

contestațiile în fond cu infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale în

circumscripțiile electorale Ungheni nr. 35 și Nisporeni nr. 23 și să solicite Comisiei

Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral și declararea

alegerilor locale nule în aceste circumscripții electorale (f.d. 168).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță, invocând dispozițiile Codului administrativ,

art. 1, 27 lit. g), art. 93 alin.(1), (2) lit. a), art.94 alin.(1) din Codul electoral și reieșind

din materialele cauzei, a conchis că în condiția în care art. 94 alin. (1) din Codul

electoral prevede în calitate de subiecți distincți cu dreptul de a înainta contestații în

materie electorală concurentul electoral și partidele politice care au dreptul de a

participa la scrutin, având în vedere că, prin hotârârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1165 din 09 august 2023, Partidul Politic „ȘANSĂ” a fost inclus în lista partidelor

politice, înregistrate la Agenția Servicii Publice, care au dreptul să participe la alegerile

locale generale din 05 noiembrie 2023, chiar dacă și-a pierdut calitatea de candidat

electoral în baza dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 92 din

03 noiembrie 2023, Partidul Politic „ȘANSĂ” continuă să fie subiect cu drept de

înaintare a contestațiilor în materie electorală. Or, hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 1165 din 09 august 2023 nu a fost anulată/revocată și continuă să producă

efecte juridice.

Totodată, având în vedere cele enunțate, prima instanță a concluzionat că soluția

adoptată de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Nisporeni nr. 23 nu este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil și dreptului la un recurs

efectiv.

Astfel, instanța de fond a catalogat ca fiind ilegală hotărârea Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale Nisporeni nr. 23 din 06 noiembrie 2023 și a anulat-o, or,

pârâtul urma să examineze contestația înaintată de Partidul Politic „ȘANSĂ” în fond.

Subsecvent, făcând referire la prevederile art. 174 alin. (1), (2), art.176 din Codul

electoral, art.12 alin.(1), art.22 alin.(2) ale Legii privind regimul stării de urgență, de

asediu și de război nr. 212-XV din 24 iunie 2004, art.(1), (3)-(4) din Hotărârea

Parlamentului nr.274 din 21 septembrie 2023 privind prelungirea stării de urgență,

precum și reieșind din materialele cauzei, prima instanță a conchis că, în condiția în

care în privința legalității dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 92 din

10

03 noiembrie 2023 nu există un act judecătoresc executoriu, prin care să fie constatată

ilegalitatea actului administrativ individual, precum și caracterul ilegal al excluderii din

cursa electorală la alegerile generale locale din 05 noiembrie 2023 a Partidului Politic

„ȘANSĂ”, nu sunt motive pentru a obliga pârâții să infirme rezultatele alegerilor

generale locale în circumscripțiile electorale Ungheni nr. 35 și Nisporeni nr. 23 și să

solicite Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral

și declararea alegerilor locale nule în aceste circumscripții electorale.

Complementar instanța de fond a notat că, prin prisma art. 224 alin. (1) lit. b) din

Codul administrativ, acțiunea în obligare poate fi admisă cu obligarea autorității publice

să emită un act administrativ individual, doar dacă revendicarea pretenției

reclamantului de emitere a actului este întemeiată. La caz, această revendicare a

Partidului Politic „ȘANSĂ” nu are temei legal, atât timp cât legalitatea dispoziției

Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 92 din 03 noiembrie 2023 se află în stare de

imponderabilitate până la soluționarea definitivă a litigiului deferit judecății.

La 17 noiembrie 2023, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Nisporeni nr. 23, a depus apel, iar la data de 20 noiembrie 2023 a prezentat motivarea

apelului împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Ungheni, sediul

Central, solicitând declararea inadmisibilă sau respingerea ca neîntemeiată a cererii de

chemare în judecată a Partidului Politic „ȘANSĂ” (f.d.170, 179-182).

Prin decizia din 22 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

depus de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale raionale Nisporeni nr. 23,

s-a casat integral hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Ungheni, sediul

Central și s-a emis o nouă decizie, sub formă de încheiere privind declararea

inadmisibilă a acțiunii depuse de Partidul Politic „ȘANSĂ” împotriva Consiliului

electoral de circumscripție electorală raională Ungheni nr. 35 și Consiliului electoral de

circumscripție electorală raională Nisporeni nr. 23, privind anularea actului administrativ

și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (f.d. 190-200).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, invocând prevederile art.207

alin. (1) și (2) al Codului administrativ, dispozițiile art.1, 93, 94 alin. (1)-(3), art. 98

alin. (1) pct. 1) și alin. (2), (3), (31), (4) ale Codului electoral, precum și reieșind din

materialele cauzei, dar și argumentele participanților la proces, a conchis că prima

instanță neîntemeiat a purces la examinarea fondului cauzei, întrucât, în urma anulării

înregistrării tuturor candidaților Partidului Politic „ȘANSĂ” la alegerile locale generale

din 05 noiembrie 2023, ultimul nu mai deține statut de concurent electoral și nici nu

poate să-l obțină în cadrul scrutinului în cauză, din motiv că termenul legal stabilit

pentru înregistrarea candidaților a expirat, respectiv, partidul politic vizat nu mai poate

participa la alegerile locale generale din 2023. Iar, odată cu pierderea calității de

concurent electoral, subiectul în cauză nu poate pretinde încălcarea drepturilor

electorale vătămate, inclusiv revindecarea acestora în cadrul procedurii administrative

electorale. Or, Partidul Politic „ȘANSĂ” nu este subiectul abilitat cu dreptul înaintării

contestațiilor în materie electorală, ceea ce denotă caracterul inadmisibil al

revindecărilor din acțiune.

Așadar, în circumstanțele în care acțiunea în contencios administrativ nu întrunește

condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, instanța de fond greșit a

11

purces la examinarea și soluționarea fondului cauzei, deoarece chestiunile de procedură

preced fondul acțiunii în contencios administrativ.

De altfel, instanța de apel a disconsiderat argumentul apelantului/reclamant

precum că, Dispoziția abuzivă a Comisiei pentru Situații Excepționale, care și-a asumat

rol de organ electoral a fost contestată în instanța de contencios administrativ, iar

potrivit art. 101 alin. (5) din Codul electoral, executarea hotărârilor organelor electorale

adoptate în condițiile art. 102 alin. (5) se suspendă de drept din momentul contestării

legalității hotărârilor respective. Or, în speță obiect al examinării în prezenta cauză,

nu-l constituie dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 92 din

03 noiembrie 2023, la care face trimitere intimatul, întrucât aceasta excede obiectul

examinării, deoarece aprecierea legalității actului enunțat supra nu ține de competența

instanței de contencios administrativ care examinează prezenta acțiune. Instanța de

judecată la soluționarea admisibilității acțiunii, poate lua în considerare numai faptul

că, potrivit art. 22 alin. (2) din Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de

asediu și de război, […] (2) Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova se publică pe pagina web oficială a Guvernului și sânt executorii

pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților

economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni.

Subsecvent, aplicând normele legale invocate mai sus și jurisprudența CtEDO la

caz, instanța de apel a remarcat obligația reclamantului de a prezenta instanței

confirmarea întrunirii condițiilor stabilite de art.94 alin.(1) și (2) din Codul electoral,

precum că acesta ar avea calitatea de subiect al contestației, or, în speță, Partidul Politic

,ȘANSĂ” nu se încadrează în prevederile normei legale enunțate. Respectiv, instanța

de judecată nu poate să purceadă la examinarea cauzei în fond.

Complementar, instanța de apel a relevat că, prin neexaminarea prezentei cauze în

fond nu se încalcă dreptul reclamantului de acces la justiție. Or, potrivit practicii CtEDO

(cauza Malahov vs Moldova, hotărârea din 07 iunie 2007), restricția impusă accesului

la o instanță judecătorească nu va fi compatibilă cu art. 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului, decât dacă aceasta nu urmărește un scop legitim

și nu există o legătură proporțională dintre mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit,

și dacă nu întrunește criteriul de admisibilitate.

Ținând cont de cele stabilite supra și a prevederilor legale citate mai sus, instanța

de apel a conchis că instanța de fond a interpretat eronat prevederile legii și nu a dat

apreciere circumstanțelor care condiționează admisibilitatea unei acțiuni în contencios

administrativ, în lumina revendicărilor din acțiune, motiv din care actul judecătoresc de

dispoziție emis de această nu poate fi menținut.

De altfel, Curtea de Apel Chișinău a relevat că soluția emisă este compatibilă cu

prevederile articolului 6 § 1 CEDO, fiind prevăzută de art. 240 alin. (1) lit. c) din Codul

administrativ. Astfel, deoarece acțiunea în contencios administrativ a fost depusă de o

persoană, care nu este subiect al contestației, în sensul art. 94 din Codul electoral,

instanța de apel a admis apelul, a casat integral hotărârea din 15 noiembrie 2023 a

Judecătoriei Ungheni și a adoptat o nouă decizie privind declararea inadmisibilă a

acțiunii, conform art. 207 alin. (2) din Codul administrativ, coroborat cu art. 93 alin. (2)

lit. a) și e) din Codul electoral.

12

La 23 noiembrie 2023, Partidul Politic „ȘANSĂ” a depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând prin

aplicarea dispozițiilor art. 6, 10 și art.3 Protocolul 1 al CEDO, casarea deciziei instanței

de apel și emiterea unei noi decizii privind admiterea contestației sale.

În susținerea cererii de recurs, recurentul a indicat motivele de fapt și de drept

invocate anterior la examinarea prezentei cauzei în prima instanță și instanța de apel,

suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 22 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău pe care o consideră neîntemeiată și adoptată în contradicție cu circumstanțele

cauzei.

Subsecvent, recurentul a susținut că instanța de fond corect a apreciat faptul că el

este subiect de contestare a actelor organelor electorale dat fiind că nu a fost exclus din

lista partidelor, care participă la alegerile locale, aprobate de Comisia electorală

Centrală. Iar, instanța de apel fără o justificare legală expresă, prin interpretare

subiectivă a legii, a ignorat această circumstanță de fapt și a casat integral hotărârea

primei instanțe.

Astfel, prin declararea acțiunii ca inadmisibilă, instanța de apel, de fapt, a respins

contestația sa și a acceptat necondiționat poziția intimatului, fără a verifica minuțios

corespunderea acestei poziții cadrului legal și circumstanțelor de fapt.

De asemenea instanța de apel nu a examinat cerințele și argumentele recurentului

referitor la legalitatea actului contestat, procedura adoptării și alte circumstanțe.Astfel,

contrar cadrului legal, instanța de apel a acceptat necondiționat poziția intimatului

precum că Partidul Politic „ȘANSĂ” nu este subiect de a depune contestație, deoarece

a fost eliminat din alegeri. Este o abordare total abuzivă și neîntemeiată. Instanța de

fond nici nu a dat apreciere argumentelor înaintate, iar analiza juridică a fost

superficială și contrar interpretării și aplicării corecte a legii.

De asemenea, recurentul a susținut că instanța de apel a ignorat faptul că el a

contestat decizia, prin care a fost anulată înregistrarea și norma legală, ce prevede

expres că în asemenea cazuri executarea se suspendă de drept.

La fel, instanța de apel, contrar prevederilor legale a aplicat norme derogatorii

conform dispoziției Comisei pentru Situații Excepționale, care nu au nicio relevanță

cazului. Instanța de fond nu a luat în calcul prevederile art. 101 alin. (5) al Codului

electoral.

De altfel, în opinia recurentului, instanța de apel nici nu a încercat să examineze

cazul în esența sa, în spiritul standardelor internaționale în materie de alegeri libere și

neafectarea dreptului de a fi ales, nu a examinat întinderea violării dreptului de acces la

justiție și a unui recurs efectiv, drepturi fundamentale încălcate de intimat în momentul

declarării contestației drept inadmisibile.

În final, recurentul a opinat că, prin omisiunea instanței de apel de a răspunde

argumentelor invocate în cererea de chemare în judecată, apelantul este îndreptățit să

susțină că hotărârea primei instanțe, nu este suficient motivată și că poziția sa în cauza

de contencios administrativ nu a fost examinată în mod echitabil, ceea ce presupune

încălcarea art. 6 din Convenția Europeană.

Conform art. 95 alin. (1) și (8) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul

general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua

13

următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost

adoptată hotărârea.

Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).

Din materialele cauzei rezultă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat public

decizia contestată la 22 noiembrie 2023 și a notificat, prin e-mail, participanților la

proces, decizia motivată la 23 noiembrie 2023, fapte confirmate prin extrasul din poșta

electronică anexate la dosar (f.d. 203).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece

cererea de recurs a fost depusă la 23 noiembrie 2023.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic „ȘANSĂ”, în

raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere

la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil,

completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind

inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente

14

și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și

cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,

invocate în recurs de către Partidul Politic „ȘANSĂ”, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă

a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus

de Partidul Politic „ȘANSĂ”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse

în cererea de chemare în judecată și susținute în apel, care au fost analizate de către

prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate

a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este

suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară

motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum

și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii

față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul

nu se poate limita la o simplă copiere a cererii de chemare în judecată și/sau de apel, ci

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează

aceste critici, cu indicarea temeiului de drept, în care acestea s-ar încadra.

Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar

echivala cu un control efectuat din oficiu.

15

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic

„ȘANSĂ”.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230

și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Partidul Politic „ȘANSĂ” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Ion Malanciuc

Diana Stănilă

16