3r-215/23 — anularea in parte a actului administrativ normativ

3r-215/23 — anularea in parte a actului administrativ normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r-215/2023

2-22116925-01-3r-09082023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

22 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul depus de reprezentantul Biroului Istoriilor de Credit

„Infodebit Credit Report” Societate cu Răspundere Limitată, avocatul Nicolae

Frumosu,

în cauza în contencios administrativ la acțiunea de control normativ înaintată de

către Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” Societate cu Răspundere

Limitată împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu privire la anularea în

parte a actului administrativ normativ,

împotriva încheierii din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ, în temeiul art. 207 alin. (2)

lit. e) din Codul administrativ,

c o n s t a t ă :

La 09 august 2022 Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” SRL a

depus acțiune, care a fost completată la 24 noiembrie 2022 împotriva Comisiei

Naționale a Pieței Financiare cu privire la anularea pct. 2 subpct. 3 lit. i), anularea pct.

2 subpct. 3 lit. j), anularea pct. 2 subpct. 3 lit. k) și anularea pct. subpct. 3 lit. q)

conținute în hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr.30/1 din 01 iulie 2022

cu privire la modificarea unor acte normative (f.d.1-19, 52-62).

În motivarea acțiunii a invocat că, Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit

Report” SR activează în baza Legii nr. 122-XVI din 29 mai 2008 privind birourile

istoriilor de credit, având drept scop, crearea condițiilor pentru formarea, prelucrarea,

stocarea și evaluarea istoriei creditare a persoanelor și comportamentul lor.

Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” SRL colectează informații

din toate registrele și/sau sursele de informații, la care are acces, în vederea calculării

bonității/credibilității persoanelor fizice și juridice, apriori stabilirii unor relații

contractuale, strict în baza Legii nr. 122-XVI din 29 mai 2008 privind birourile

istoriilor de credit.

Astfel, Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” SRL a examinat

proiectul hotărârii nr. 30/1 din 01 iulie 2022 prin care Comisia Națională a Pieței

Financiare (CNPF) propune modificarea Regulamentului cu privire la modul de

prezentare a informațiilor la biroul istoriilor de credit și de eliberare a raportului de

credit. A fost reținut că scopul proiectului actului normativ este de a racorda cerințele

de reglementare secundare la prevederile intrate în vigoare prin Legea nr.175/2021

prin care au fost operate mai multe modificări la Legea nr. 122/208 cu privire la

1

Birourile Istoriilor de credit.

În acest sens, Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” SRL, susține

intenția CNPF de a armoniza cadrul juridic inferior la prevederile Legii nr. 122-XVI

din 29 mai 2008 privind birourile istoriilor de credit.

Astfel, prin modificarea pct. 20 subpct. 1) litera d) și completarea cu pct. 20, lit.

d¹), se intenționează oferirea posibilității utilizatorului istoriei de credit de a solicita

două tipuri a istoriei creditare: cel care conține informația deplină și cel care conține

informația, ce caracterizează executarea obligațiilor aferente contractelor de credit/

împrumut obținută de la bănci, companii de asigurări (reasigurări) ce acordă

împrumuturi conform legislației cu privire la asigurări, asociații de economii și

împrumut și organizații de creditare nebancară în calitate surse de formare a istoriilor

de credit.

În acest context, menționează că nu sunt de acord cu modificarea dată ori aceasta

contravine Legii nr. 122-XVI din 29 mai 2008 privind birourile istoriilor de credit,

care la art. (2) indică următoarele noțiuni:

a) istorie de credit – informație al cărei conținut este determinat de prezenta lege

și care caracterizează executarea de către debitor a obligațiilor asumate prin contractul

de credit și se păstrează la biroul istoriilor de credit;

b) credit – orice angajament de a acorda bani ca împrumut cu condiția rambursării

lor, plății dobânzii și altor plăți aferente, precum și orice alt angajament rezultat din

executarea contractelor de intermediere în asigurări; orice prelungire a termenului de

rambursare a datoriei; orice angajament de a vinde bunuri, a executa lucrări sau a

presta servicii cu condiția amânării plății, inclusiv pe bază de leasing; orice garanție

emisă; orice angajament de a achiziționa o creanță sau alte drepturi de a efectua o

plată. În sensul prezentei legi, nu se consideră credit mijloacele acordate de investitori

și obținute de emitenți în cadrul emisiunilor de obligațiuni sau de alte titluri financiare

de împrumut;

c) raport de credit – document ce conține informații care fac parte din istoria de

credit și pe care biroul istoriilor de credit îl prezintă, la cererea utilizatorului istoriei de

credit și a altor persoane abilitate, conform prezentei legi, cu dreptul de a primi

informația menționată.

Conform art. 5 al legii menționate, se prescrie expres conținutul părții

introductive, de bază și suplimentară a raportului care face obiect al prezentării către

utilizatorii istoriilor de credit.

În acest context, conținutul istoriei de credit este determinat exhaustiv de Legea

nr. 122/2008, inclusiv caracterul unitar și care nu poate fi separat, or, norma primară

(Legea) nu prevede sau chiar interzice posibilitatea de a genera alte tipuri de raporturi

sau prezentarea selectivă/parțială a informațiilor, cum ar fi după criteriul surselor de

formare.

Conform prevederilor art. 7 alin. (3¹) din Legea nr. 122/2008, ce a fost indicată în

clauza de adoptare a actului normativ, se prescrie expres și fără drept de interpretare

că, Biroul istoriilor de credit prezintă raportul de credit unui alt birou al istoriilor de

credit în condițiile (inclusiv de plată) și în modul stabilite de actele normative ale

autorității publice competente. Astfel, se desprinde cert faptul că BIC prezintă raportul

de credit (a cărui structură este definită de art. 5 alin. (3) pct. 3) din Legea 122/2008,

care cuprinde inclusiv orice angajament de a vinde bunuri, a executa lucrări sau a

presta servicii cu condiția amânării plății și nu doar anumite tipuri de credit. Oferind

2

informația doar despre anumite tipuri de credit, nu poate fi obținută situația reală

despre restituirea împrumutului astfel, persoana ce solicită informația, obține

informatia eronată.

Menționează că, prin această modificare se încalcă principiul reciprocității.

Reciprocitatea la furnizarea/primirea informației către/de la biroul istoriilor de credit,

presupune posibilitatea recepționării informației de la biroul istoriilor de credit doar cu

condiția furnizării informațiilor ce constituie istorie de credit, principiu prevăzut

expres la art. 4, lit. g) din Legea nr.122 din 2008.

Pct. 20 subpct 2), litera e) – Tipul și volumul informației care urmează a fi inclusă

în raport de credit, precum toată informația din istoria de credit conținută în baza de

date a biroului sau informația, ce caracterizează executarea obligațiilor aferente

contractelor de credit/împrumut obținută de la bănci, companii de asigurări

(reasigurări) ce acorda împrumuturi conform legislației cu privire de asigurări,

asociații de economii și împrumut și organizații de creditare nebancara.

Acest subpunct contravine regulamentului BNM cu privire la creditarea

responsabilă și evaluarea bonității persoanei.

Prezentul regulament stabilește pentru băncile din Republica Moldova, precum și

sucursalele din Republica Moldova ale băncilor din alte state (în continuare –

„creditori”) cerințele de creditare responsabilă în conformitate cu care se evaluează

bonitatea consumatorilor în cazul creditelor destinate consumatorilor. Creditorul

aplică, pe bază individuală, prevederile prezentului regulament.

Prevederile prezentului regulament se aplică contractelor de credit pentru

consumatori.

Prevederile pct. 9 subpct. 6), 7), 8) și ale secțiunilor 3, 4 și 5 din Capitolul III în

prezentul regulament nu se aplică: creditelor restructurate; creditelor sub forma unei

facilități de tip „descoperit de cont” (overdraft) și în baza cărora creditul trebuie

rambursat în termen de o lună; creditelor garantate integral pe întreaga perioadă de

derulare cu mijloace bănești (depozit garanție) la o bancă; creditelor preluate de către

terți în caz de deces al debitorului sau partaj; creditelor care sunt rezultatul unei

hotărâri pronunțate de o instanță judecătorească sau de o altă autoritate instituită

conform legii. Raportul dintre credite și garanții (în continuare – RCG) – raportul

dintre valoarea totală a creditului acordat consumatorului și valoarea imobilelor gajate

aferent creditului respectiv, exprimat în %, astfel cum este reglementat în Secțiunea 3

din Capitolul III; raportul dintre serviciul datoriei și venituri (în continuare – RSDV) –

raportul dintre serviciul datoriei și venitul mediu al consumatorului, exprimat în %,

astfel cum este reglementat în Secțiunea 4 din Capitolul III.

Totodată invocă că se încalcă termenul de credit din Legea 122/2008, or, în

sensul prezentei legi, nu se consideră credit mijloacele acordate de investitori și

obținute de emitenți în cadrul emisiunilor de obligațiuni sau de alte titluri financiare de

împrumut.

Astfel, prin punctul 21/1 „în vederea obținerii raportului de credit de la mai multe

birouri a istoriilor de credit în modul prevăzut la capitolul III1, demersul, suplimentar

celor enumerate la pct. 20 și pct. 21, va conține datele de identificare a birourilor

istoriilor de credit de la care se va solicita raportul: denumirea, IDNO, adresa juridică,

și mențiunea privind excluderea din rapoartele de credit a informației care se dublează

din motivul furnizării acesteia de către sursele de formare a istoriilor de credit ce au

încheiate contracte de prestare a serviciilor informaționale cu mai multe birouri” și la

3

punctul 24, după textul „indicate în art. 5 din Lege,” se completează cu textul „luând în

considerație tipul și volumul informației solicitate de utilizator conform demersului

întocmit în modul stabilit la pct. 20,” astfel, nu se ia în calcul vechimea debitelor

restante prin delimitare și prin selecție și metoda de excludere.

Prin urmare menționează că, actul administrativ normativ contestat contravine

ierarhiei legislative, or, actele normative ale autorităților administrației publice centrale

de specialitate sunt acte subordonate legii, se adoptă/emit pentru realizarea atribuțiilor

funcționale și în limitele competențelor stabilite de Constituție.

În consecință menționează că, nu este de acord cu hotărârea nr.783 a CNPF cu

privire la modificarea unor acte normative prin care se modifică pct. 20 subpct 1),

litera d), se completează cu pct. 20, lit. d¹), se modifică pct. 20 sub.pct 2), litera e) a

anexei nr. 2 a „Regulamentului cu privire la modul de prezentare a informațiilor la

biroul istoriilor de credit și de eliberare a raportului de credit”, pct. 21 (cu indicele

prim) a anexei nr. 2 a „Regulamentului cu privire la modul de prezentare a

informațiilor la biroul istoriilor de credit și de eliberare a raportului de credit, punctul

24 a anexei nr. 2 a „Regulamentului cu privire la modul de prezentare a informațiilor

la biroul istoriilor de credit și de eliberare a raportului de credit”, pct. 34 (cu indicele

14) a anexei nr. 2 a „Regulamentului cu privire la modul de prezentare a informațiilor

la biroul istoriilor de credit și de eliberare a raportului de credit”.

Prin încheierea din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Biroul Istoriilor de

Credit „Infodebit Credit Report” SRL împotriva Comisiei Naționale a Pieței

Financiare cu privire la anularea în parte a actului administrativ normativ.

S-a explicat reclamantei Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report”

SRL, că declararea acțiunii inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant

cu aceeași acțiune (f.d. 145-153).

La 03 mai 2023 reprezentantul Biroului Istoriilor de Credit „Infodebit Credit

Report” SRL, avocatul Nicolae Frumosu, a depus cerere de recurs, solicitând anularea

încheierii din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei pentru

judecarea pricinii în fond.

În motivarea recursului a indicat că, nu sunt de acord cu încheierea Curții de Apel

Chișinău din 10 aprilie 2023, aceasta fiind ilegală și neîntemeiată. Instanța de apel a

admis încălcări referitor la constatarea greșită a circumstanțelor de fapt, cât și au

aplicat eronat prevederile legale.

La argumentul instanței de apel referitor la pretinsa omisiune a reclamantului de a

indica expres dreptul personal vătămat prin actul administrativ contestat, au menționat

că prin cererea de completare a temeiurilor acțiunii din 24 noiembrie 2022, la capitolul

admisibilității acțiunii, au indicat expres care sunt drepturile afectate ale reclamantului

ca urmare a adoptării prevederilor normative contestate. Și anume, prin oferirea

posibilității ca utilizatorul/subiectul istoriei de credit să solicite doar un raport de credit

„scurt”, reclamantul nu va mai putea „vinde” informația respectivă aferentă istoriei de

credit a subiectului. Referindu-se la pct. 2, subpct. 3, lit. q) din Hotărârea CNPF nr.

783/2022 cu privire la modificarea unor acte normative, precizează că această

prevedere intervine în dreptul biroului de credit de a stabili, de sine-stătător, evident cu

respectarea principiului concurenței loiale, prețul propriilor servicii prestate, adică

costul unui raport de credit. Prin urmare, este evident că reclamantul, în cadrul

4

examinării pricinii a invocat expres încălcarea drepturilor sale prin adoptarea

prevederilor normative contestate, respectiv concluziile Curții de Apel Chișinău sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei.

Sarcina instanței ierarhic inferioare era să analizeze argumentele părții

reclamante, referitoare la încălcarea drepturilor sale subiective, și eventual să se

expună dacă într-adevăr a intervenit sau nu o asemenea încălcare, dar nu să denatureze

circumstanțele de fapt ale cauzei cu referire la omisiunea de a indica expres un drept

vătămat. În consecință, negarea de către Curtea de Apel Chișinău a faptului că

reclamantul a invocat drepturile sale vătămate prin adoptarea prevederilor normative

contestate, reprezintă o concluzie arbitrară, incompatibilă cu dreptul reclamantului la

un proces echitabil, din perspectiva obligativității motivării hotărârii judecătorești

conform circumstanțelor reale ale pricinii.

Remarcă că o verificare veritabilă a faptului dacă un act administrativ a încălcat

sau nu dreptul unei persoane, poate fi efectuată doar odată cu examinarea fondului

litigiului. În consecință, consideră că sarcina instanței de judecată, în vederea

examinării admisibilității acțiunii din perspectiva revendicării unui drept vătămat al

justițiabilului, se rezumă la o examinare sumară a acestui aspect, ce ar presupune

constatarea dacă actul administrativ are tangență cu raporturile juridice în care

justițiabilul este angajat și dacă actul respectiv este susceptibil să afecteze în vreun fel

aceste raporturi juridice.

Specifică că prevederile normative contestate se referă la raportul juridic de

furnizare a rapoartelor de credit, reglementând tipurile acestor rapoarte și prețul lor,

În consecință, din moment ce activitatea de bază a reclamantului este furnizarea

rapoartelor de credit, este indubitabil că prevederile normative invocate afectează

activitatea acestuia, respectiv îl afectează nemijlocit, circumstanță ce îndreptățește

reclamantul să revendice un drept vătămat.

Referitor la argumentul instanței de apel în motivarea inadmisibilității acțiunii și

anume, contestarea actului administrativ normativ doar concomitent cu contestarea

actului administrativ individual, recurentul a menționat că acțiunea în control

normativ este reglementată expres de Codul administrativ, iar prevederile codului nu

conțin norme de drept ce ar condiționa înaintarea unei asemenea acțiuni în justiție

(acțiune în control normativ) de contestarea concomitentă a unui act administrativ

individual sau obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual.

Cu alte cuvinte, Codul administrativ nu condiționează promovarea unei acțiuni în

control normativ de înaintarea unei acțiuni în contestare sau obligare.

La fel, în conformitate cu art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite

aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot

fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu

contravine principiilor prezentului cod, Astfel, opinează că instanța fond nu a motivat

în vreun fel de ce consideră că aplicarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr.

192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare, în detrimentul Codului

administrativ, este absolut necesară, iar pe de altă parte, susține că art. 22 alin. (2) din

Legea nr. 192/1998 contravine principiilor Codul administrativ. Or, odată cu intrarea

în vigoare a Codului administrativ, normele legale din alte legi speciale, care

contravin celor din Codul administrativ, au devenit desuete, cum este și cazul art. 22

alin. (2) din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare.

5

În acest mod, are loc o încălcare a dreptului de acces la justiție, or îngrădirea

respectivă nu este prevăzută de lege, respectiv nici nu este justificată. În context,

ingerința respectivă nu este proporțională, or revendicarea unui drept vătămat este

suficientă pentru a demonstra interesul subiectiv al reclamantului în promovarea

acțiunii, fără a fi necesar, emiterea unui act administrativ individual. De altfel, Codul

administrativ, în materie de admisibilitate a acțiunii, nici nu impune alte

condiționalități pentru a proba interesul reclamantului pentru susținerea acțiunii în

contencios administrativ (art. 17, 39 alin. (2), 207 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ).

A concluzionat că declararea acțiunii ca fiind inadmisibilă pe motiv că

reclamantul 1) nu a invocat expres un drept vătămat de actul administrativ contestat

și 2) nu a contestat actul normativ concomitent cu un act administrativ individual,

constituie o îngrădire a accesului la justiție, ceea ce constituie temei pentru casarea

încheierii contestate.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului la data de 09

august 2023 (f.d.170).

La 28 septembrie 2023 Comisia Națională a Pieței Financiare a prezentat referința

la cererea de recurs depusă de Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report”

SRL, solicitând declararea inadmisibilității recursului depus și menținerea încheierea

din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău care este una justificată, fundamentată pe

o cercetare plenară a tuturor circumstanțelor importante pentru soluționarea cauzei, iar

cererea de recurs nu corespunde exigențelor stabilite de legislație.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 10 aprilie 2023, fiind

expediată participanților la proces la 29 aprilie 2023 prin intermediul poștei electronice

(f.d. 154). Prin urmare, Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” SRL,

reprezentată de avocatul Nicolae Frumosu, a declarat recursul la 03 mai 2023 (f.d.

155-161), cu respectarea termenului prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție, ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de către Biroul Istoriilor de

Credit „Infodebit Credit Report” SRL, reprezentată de avocatul Nicolae Frumosu, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinînd

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care respinge

recursul.

Din conținutul recursului, rezultă că recurentul nu este de acord cu încheierea din

10 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarată inadmisibilă

acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Biroul Istoriilor de Credit

„Infodebit Credit Report” SRL împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu

privire la anularea în parte actului administrativ normativ și s-a explicat reclamantei

Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” SRL, că declararea acțiunii

6

inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a constatat că Biroul Istoriilor de Credit

„Infodebit Credit Report” SRL, în acțiunea de contencios administrativ de control

normativ, nu a indicat expres vreun drept personal vătămat prin actul administrativ

contestat, or, prin adoptarea hotărârii cu privire la modificarea unor acte normative de

către Comisia Naționale a Pieței Finaciare, nu i-a fost încălcat careva drepturi sau

libertăți personale. Or, după cum rezultă din art. 17 din Codul administrativ, actele

administrative urmează a fi contestate de persoanele interesate cărora nemijlocit le sunt

încălcate careva drepturi și libertăți prevăzute prin lege.

La acest capitol, instanța de judecată reține prevederile art. 22 alin. (1) și alin. (2)

al Legii cu privire la Comisia Națională a Pieței Financiare nr. 192 din 12 noiembrie

1998, care indică că, actele normative ale Comisiei Naționale care sînt obligatorii

pentru participanții la piața financiară nebancară se publică în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova și intră în vigoare fie la data publicării lor, fie la o altă dată

prevăzută în textul actului respectiv.

Actele normative ale Comisiei Naționale pot fi contestate doar de către persoana

în privința căreia, în baza actului cu caracter normativ contestat, s-a adoptat ori s-a

refuzat adoptarea unui act administrativ individual. Actul cu caracter normativ în baza

căruia s-a adoptat ori s-a refuzat adoptarea unui act administrativ individual poate fi

contestat doar concomitent cu contestarea actului administrativ individual.

Completul judiciar a relevat că, normele legale citate interzic un contencios

obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios

administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv

propriu al reclamantului prin activitatea administrativă, astfel încât înaintarea oricărei

acțiuni din categoria acțiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin.

(1) din Codul administrativ evocă pentru admisibilitate întrunirea condițiilor

nominalizate.

În context, instanța de judecată a reținut că, prevederile legale interzic apriori și

inter alia înaintarea acțiunilor în contencios administrativ populare, adică actio

popularis. Indiferent de felul acțiunii în contencios administrativ, inclusiv în cadrul

acțiunii în control normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept subiectiv al său

vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile.

Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ de control

normativ nu a întrunit condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă,

instanța de judecată nici nu a purces la examinarea și soluționarea fondului cauzei de

contencios administrativ în control normativ la acțiunea acestora, deoarece chestiunile

de procedură preced fondul acțiunii în contenciosul administrativ.

Analizând argumentele recursului precum și argumentele indicate în încheierea de

inadmisibilitate a acțiunii de control normativ instanța de recurs constată că prima

instanță corect a interpretat normele de drept material și procedural pertinente speței,

pronunțând o soluție justă și întemeiată. În favoarea concluziei date se menționează

următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a

unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

În continuare, conform art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică

7

din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Alineatul (2) al aceluiași articol stipulează la lit. e) că, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

În sensul art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Articolul 20 din Codul administrativ, stipulează că dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept

poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 12 din Codul administrativ un act administrativ normativ este actul

juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza

prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Din coroborarea normelor enunțate rezultă că unul dintre elementele definitorii

ale acțiunii în contestare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din

formele activității administrative.

Reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să

urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui

drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă

contestată.

Implicit speței, instanța de recurs atestă că Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit

Credit Report” SRL a menționat în cererea de recurs că a solicitat anularea pct.2

subpct.3 lit.i), anularea pct.2 subpct.3 lit.j), anularea pct.2 subpct.3 lit.k) și anularea

pct.2 subpct.3 lit.q) conținute în hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare

nr.738/2022 cu privire la modificarea unor acte normative cu suspendarea hotărârii

nr.30/1 din 01 iulie 2022 a CNPF cu privire la modificarea unor acte normative, or prin

aceste modificări se instituie diversificarea tipului și volumului informației care

urmează a fi inclusă în raportul de credit, cât și faptul limitării prețurilor pentru

rapoartele de credit.

Însă, aceste argumente în susținerea dreptului încălcat prin activitatea

administrativă a Comisiei Naționale a Pieței Financiare nu au fost invocate în acțiunea

de control normativ, ori această condiție este obligatorie la examinarea admisibilității

acțiunii în contencios administrativ.

Conform art. 22 alin. (2) din Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare

nr. 192 din 12.11.1998 actele normative ale Comisiei Naționale pot fi contestate doar

de către persoana în privința căreia, în baza actului cu caracter normativ contestat, s-a

8

adoptat ori s-a refuzat adoptarea unui act cu caracter individual.

Actul cu caracter normativ în baza căruia s-a adoptat ori s-a refuzat adoptarea

unui act cu caracter individual poate fi contestat doar concomitent cu contestarea

actului cu caracter individual.

Instanța de recurs menționează că Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit

Report” SRL nu a respectat prevederile legii speciale, care determină modul și regimul

contestării de către persoanele vizate în actele administrative, inclusiv și a celor cu

caracter normativ emise de către Comisia Națională a Pieței Financiare.

Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” SRL nu a justificat prin

prisma art. 22 alin. (2) din Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare nr. 192

din 12 noiembrie 1998, că prin adoptarea Hotărârii nr. 30/1 din 01 iulie 2022 cu privire

la modificarea unor acte normative, s-a adus atingere drepturilor sale în sensul art. 17

din Codul administrativ, ori la data contestării hotărârii Comisiei Naționale a Pieței

Financiare nr. 783/2022 cu privire la modificarea unor acte normative, în special unele

prevederi din Regulamentul cu privire la modul de prezentare a informațiilor la biroul

istoriilor de credit și de eliberare a raportului de credit, n-a fost emis un careva act cu

caracter individual ce ar limita drepturile Biroului Istoriilor de Credit „Infodebit Credit

Report” SRL.

Drept urmare, ținând cont de normele legale notate, instanța de fond corect a

stabilit că, nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a acțiunii conform Codului

administrativ, ori din acțiunea de control normativ și solicitările Biroului Istoriilor de

Credit „Infodebit Credit Report” SRL, nu rezultă încălcarea prin actul administrativ

normativ sau prin activitatea administrativă a unui drept al său prin prisma Codului

administrativ.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că încheierea din 10

aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a respinge recursul, cu menținerea

încheierii instanței de fond.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit

Report” SRL.

Se menține încheierea din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă în

cauza în contencios administrativ la acțiunea de control normativ înaintată de către

Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu privire la anularea în parte a

actului administrativ normativ.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9