3r-215/23 — anularea in parte a actului administrativ normativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea in parte a actului administrativ normativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii actiunii, dreptul vatamat, conditiile de contestare a actului administrativ normativ
3r-215/23 — anularea in parte a actului administrativ normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3r-215/2023
2-22116925-01-3r-09082023
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
D E C I Z I E
22 noiembrie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Aliona Miron
judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
examinând recursul depus de reprezentantul Biroului Istoriilor de Credit
„Infodebit Credit Report” Societate cu Răspundere Limitată, avocatul Nicolae
Frumosu,
în cauza în contencios administrativ la acțiunea de control normativ înaintată de
către Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” Societate cu Răspundere
Limitată împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu privire la anularea în
parte a actului administrativ normativ,
împotriva încheierii din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ, în temeiul art. 207 alin. (2)
lit. e) din Codul administrativ,
c o n s t a t ă :
La 09 august 2022 Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” SRL a
depus acțiune, care a fost completată la 24 noiembrie 2022 împotriva Comisiei
Naționale a Pieței Financiare cu privire la anularea pct. 2 subpct. 3 lit. i), anularea pct.
2 subpct. 3 lit. j), anularea pct. 2 subpct. 3 lit. k) și anularea pct. subpct. 3 lit. q)
conținute în hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr.30/1 din 01 iulie 2022
cu privire la modificarea unor acte normative (f.d.1-19, 52-62).
În motivarea acțiunii a invocat că, Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit
Report” SR activează în baza Legii nr. 122-XVI din 29 mai 2008 privind birourile
istoriilor de credit, având drept scop, crearea condițiilor pentru formarea, prelucrarea,
stocarea și evaluarea istoriei creditare a persoanelor și comportamentul lor.
Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” SRL colectează informații
din toate registrele și/sau sursele de informații, la care are acces, în vederea calculării
bonității/credibilității persoanelor fizice și juridice, apriori stabilirii unor relații
contractuale, strict în baza Legii nr. 122-XVI din 29 mai 2008 privind birourile
istoriilor de credit.
Astfel, Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” SRL a examinat
proiectul hotărârii nr. 30/1 din 01 iulie 2022 prin care Comisia Națională a Pieței
Financiare (CNPF) propune modificarea Regulamentului cu privire la modul de
prezentare a informațiilor la biroul istoriilor de credit și de eliberare a raportului de
credit. A fost reținut că scopul proiectului actului normativ este de a racorda cerințele
de reglementare secundare la prevederile intrate în vigoare prin Legea nr.175/2021
prin care au fost operate mai multe modificări la Legea nr. 122/208 cu privire la
1
Birourile Istoriilor de credit.
În acest sens, Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” SRL, susține
intenția CNPF de a armoniza cadrul juridic inferior la prevederile Legii nr. 122-XVI
din 29 mai 2008 privind birourile istoriilor de credit.
Astfel, prin modificarea pct. 20 subpct. 1) litera d) și completarea cu pct. 20, lit.
d¹), se intenționează oferirea posibilității utilizatorului istoriei de credit de a solicita
două tipuri a istoriei creditare: cel care conține informația deplină și cel care conține
informația, ce caracterizează executarea obligațiilor aferente contractelor de credit/
împrumut obținută de la bănci, companii de asigurări (reasigurări) ce acordă
împrumuturi conform legislației cu privire la asigurări, asociații de economii și
împrumut și organizații de creditare nebancară în calitate surse de formare a istoriilor
de credit.
În acest context, menționează că nu sunt de acord cu modificarea dată ori aceasta
contravine Legii nr. 122-XVI din 29 mai 2008 privind birourile istoriilor de credit,
care la art. (2) indică următoarele noțiuni:
a) istorie de credit – informație al cărei conținut este determinat de prezenta lege
și care caracterizează executarea de către debitor a obligațiilor asumate prin contractul
de credit și se păstrează la biroul istoriilor de credit;
b) credit – orice angajament de a acorda bani ca împrumut cu condiția rambursării
lor, plății dobânzii și altor plăți aferente, precum și orice alt angajament rezultat din
executarea contractelor de intermediere în asigurări; orice prelungire a termenului de
rambursare a datoriei; orice angajament de a vinde bunuri, a executa lucrări sau a
presta servicii cu condiția amânării plății, inclusiv pe bază de leasing; orice garanție
emisă; orice angajament de a achiziționa o creanță sau alte drepturi de a efectua o
plată. În sensul prezentei legi, nu se consideră credit mijloacele acordate de investitori
și obținute de emitenți în cadrul emisiunilor de obligațiuni sau de alte titluri financiare
de împrumut;
c) raport de credit – document ce conține informații care fac parte din istoria de
credit și pe care biroul istoriilor de credit îl prezintă, la cererea utilizatorului istoriei de
credit și a altor persoane abilitate, conform prezentei legi, cu dreptul de a primi
informația menționată.
Conform art. 5 al legii menționate, se prescrie expres conținutul părții
introductive, de bază și suplimentară a raportului care face obiect al prezentării către
utilizatorii istoriilor de credit.
În acest context, conținutul istoriei de credit este determinat exhaustiv de Legea
nr. 122/2008, inclusiv caracterul unitar și care nu poate fi separat, or, norma primară
(Legea) nu prevede sau chiar interzice posibilitatea de a genera alte tipuri de raporturi
sau prezentarea selectivă/parțială a informațiilor, cum ar fi după criteriul surselor de
formare.
Conform prevederilor art. 7 alin. (3¹) din Legea nr. 122/2008, ce a fost indicată în
clauza de adoptare a actului normativ, se prescrie expres și fără drept de interpretare
că, Biroul istoriilor de credit prezintă raportul de credit unui alt birou al istoriilor de
credit în condițiile (inclusiv de plată) și în modul stabilite de actele normative ale
autorității publice competente. Astfel, se desprinde cert faptul că BIC prezintă raportul
de credit (a cărui structură este definită de art. 5 alin. (3) pct. 3) din Legea 122/2008,
care cuprinde inclusiv orice angajament de a vinde bunuri, a executa lucrări sau a
presta servicii cu condiția amânării plății și nu doar anumite tipuri de credit. Oferind
2
informația doar despre anumite tipuri de credit, nu poate fi obținută situația reală
despre restituirea împrumutului astfel, persoana ce solicită informația, obține
informatia eronată.
Menționează că, prin această modificare se încalcă principiul reciprocității.
Reciprocitatea la furnizarea/primirea informației către/de la biroul istoriilor de credit,
presupune posibilitatea recepționării informației de la biroul istoriilor de credit doar cu
condiția furnizării informațiilor ce constituie istorie de credit, principiu prevăzut
expres la art. 4, lit. g) din Legea nr.122 din 2008.
Pct. 20 subpct 2), litera e) – Tipul și volumul informației care urmează a fi inclusă
în raport de credit, precum toată informația din istoria de credit conținută în baza de
date a biroului sau informația, ce caracterizează executarea obligațiilor aferente
contractelor de credit/împrumut obținută de la bănci, companii de asigurări
(reasigurări) ce acorda împrumuturi conform legislației cu privire de asigurări,
asociații de economii și împrumut și organizații de creditare nebancara.
Acest subpunct contravine regulamentului BNM cu privire la creditarea
responsabilă și evaluarea bonității persoanei.
Prezentul regulament stabilește pentru băncile din Republica Moldova, precum și
sucursalele din Republica Moldova ale băncilor din alte state (în continuare –
„creditori”) cerințele de creditare responsabilă în conformitate cu care se evaluează
bonitatea consumatorilor în cazul creditelor destinate consumatorilor. Creditorul
aplică, pe bază individuală, prevederile prezentului regulament.
Prevederile prezentului regulament se aplică contractelor de credit pentru
consumatori.
Prevederile pct. 9 subpct. 6), 7), 8) și ale secțiunilor 3, 4 și 5 din Capitolul III în
prezentul regulament nu se aplică: creditelor restructurate; creditelor sub forma unei
facilități de tip „descoperit de cont” (overdraft) și în baza cărora creditul trebuie
rambursat în termen de o lună; creditelor garantate integral pe întreaga perioadă de
derulare cu mijloace bănești (depozit garanție) la o bancă; creditelor preluate de către
terți în caz de deces al debitorului sau partaj; creditelor care sunt rezultatul unei
hotărâri pronunțate de o instanță judecătorească sau de o altă autoritate instituită
conform legii. Raportul dintre credite și garanții (în continuare – RCG) – raportul
dintre valoarea totală a creditului acordat consumatorului și valoarea imobilelor gajate
aferent creditului respectiv, exprimat în %, astfel cum este reglementat în Secțiunea 3
din Capitolul III; raportul dintre serviciul datoriei și venituri (în continuare – RSDV) –
raportul dintre serviciul datoriei și venitul mediu al consumatorului, exprimat în %,
astfel cum este reglementat în Secțiunea 4 din Capitolul III.
Totodată invocă că se încalcă termenul de credit din Legea 122/2008, or, în
sensul prezentei legi, nu se consideră credit mijloacele acordate de investitori și
obținute de emitenți în cadrul emisiunilor de obligațiuni sau de alte titluri financiare de
împrumut.
Astfel, prin punctul 21/1 „în vederea obținerii raportului de credit de la mai multe
birouri a istoriilor de credit în modul prevăzut la capitolul III1, demersul, suplimentar
celor enumerate la pct. 20 și pct. 21, va conține datele de identificare a birourilor
istoriilor de credit de la care se va solicita raportul: denumirea, IDNO, adresa juridică,
și mențiunea privind excluderea din rapoartele de credit a informației care se dublează
din motivul furnizării acesteia de către sursele de formare a istoriilor de credit ce au
încheiate contracte de prestare a serviciilor informaționale cu mai multe birouri” și la
3
punctul 24, după textul „indicate în art. 5 din Lege,” se completează cu textul „luând în
considerație tipul și volumul informației solicitate de utilizator conform demersului
întocmit în modul stabilit la pct. 20,” astfel, nu se ia în calcul vechimea debitelor
restante prin delimitare și prin selecție și metoda de excludere.
Prin urmare menționează că, actul administrativ normativ contestat contravine
ierarhiei legislative, or, actele normative ale autorităților administrației publice centrale
de specialitate sunt acte subordonate legii, se adoptă/emit pentru realizarea atribuțiilor
funcționale și în limitele competențelor stabilite de Constituție.
În consecință menționează că, nu este de acord cu hotărârea nr.783 a CNPF cu
privire la modificarea unor acte normative prin care se modifică pct. 20 subpct 1),
litera d), se completează cu pct. 20, lit. d¹), se modifică pct. 20 sub.pct 2), litera e) a
anexei nr. 2 a „Regulamentului cu privire la modul de prezentare a informațiilor la
biroul istoriilor de credit și de eliberare a raportului de credit”, pct. 21 (cu indicele
prim) a anexei nr. 2 a „Regulamentului cu privire la modul de prezentare a
informațiilor la biroul istoriilor de credit și de eliberare a raportului de credit, punctul
24 a anexei nr. 2 a „Regulamentului cu privire la modul de prezentare a informațiilor
la biroul istoriilor de credit și de eliberare a raportului de credit”, pct. 34 (cu indicele
14) a anexei nr. 2 a „Regulamentului cu privire la modul de prezentare a informațiilor
la biroul istoriilor de credit și de eliberare a raportului de credit”.
Prin încheierea din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată
inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Biroul Istoriilor de
Credit „Infodebit Credit Report” SRL împotriva Comisiei Naționale a Pieței
Financiare cu privire la anularea în parte a actului administrativ normativ.
S-a explicat reclamantei Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report”
SRL, că declararea acțiunii inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ, exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant
cu aceeași acțiune (f.d. 145-153).
La 03 mai 2023 reprezentantul Biroului Istoriilor de Credit „Infodebit Credit
Report” SRL, avocatul Nicolae Frumosu, a depus cerere de recurs, solicitând anularea
încheierii din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei pentru
judecarea pricinii în fond.
În motivarea recursului a indicat că, nu sunt de acord cu încheierea Curții de Apel
Chișinău din 10 aprilie 2023, aceasta fiind ilegală și neîntemeiată. Instanța de apel a
admis încălcări referitor la constatarea greșită a circumstanțelor de fapt, cât și au
aplicat eronat prevederile legale.
La argumentul instanței de apel referitor la pretinsa omisiune a reclamantului de a
indica expres dreptul personal vătămat prin actul administrativ contestat, au menționat
că prin cererea de completare a temeiurilor acțiunii din 24 noiembrie 2022, la capitolul
admisibilității acțiunii, au indicat expres care sunt drepturile afectate ale reclamantului
ca urmare a adoptării prevederilor normative contestate. Și anume, prin oferirea
posibilității ca utilizatorul/subiectul istoriei de credit să solicite doar un raport de credit
„scurt”, reclamantul nu va mai putea „vinde” informația respectivă aferentă istoriei de
credit a subiectului. Referindu-se la pct. 2, subpct. 3, lit. q) din Hotărârea CNPF nr.
783/2022 cu privire la modificarea unor acte normative, precizează că această
prevedere intervine în dreptul biroului de credit de a stabili, de sine-stătător, evident cu
respectarea principiului concurenței loiale, prețul propriilor servicii prestate, adică
costul unui raport de credit. Prin urmare, este evident că reclamantul, în cadrul
4
examinării pricinii a invocat expres încălcarea drepturilor sale prin adoptarea
prevederilor normative contestate, respectiv concluziile Curții de Apel Chișinău sunt în
contradicție cu circumstanțele cauzei.
Sarcina instanței ierarhic inferioare era să analizeze argumentele părții
reclamante, referitoare la încălcarea drepturilor sale subiective, și eventual să se
expună dacă într-adevăr a intervenit sau nu o asemenea încălcare, dar nu să denatureze
circumstanțele de fapt ale cauzei cu referire la omisiunea de a indica expres un drept
vătămat. În consecință, negarea de către Curtea de Apel Chișinău a faptului că
reclamantul a invocat drepturile sale vătămate prin adoptarea prevederilor normative
contestate, reprezintă o concluzie arbitrară, incompatibilă cu dreptul reclamantului la
un proces echitabil, din perspectiva obligativității motivării hotărârii judecătorești
conform circumstanțelor reale ale pricinii.
Remarcă că o verificare veritabilă a faptului dacă un act administrativ a încălcat
sau nu dreptul unei persoane, poate fi efectuată doar odată cu examinarea fondului
litigiului. În consecință, consideră că sarcina instanței de judecată, în vederea
examinării admisibilității acțiunii din perspectiva revendicării unui drept vătămat al
justițiabilului, se rezumă la o examinare sumară a acestui aspect, ce ar presupune
constatarea dacă actul administrativ are tangență cu raporturile juridice în care
justițiabilul este angajat și dacă actul respectiv este susceptibil să afecteze în vreun fel
aceste raporturi juridice.
Specifică că prevederile normative contestate se referă la raportul juridic de
furnizare a rapoartelor de credit, reglementând tipurile acestor rapoarte și prețul lor,
În consecință, din moment ce activitatea de bază a reclamantului este furnizarea
rapoartelor de credit, este indubitabil că prevederile normative invocate afectează
activitatea acestuia, respectiv îl afectează nemijlocit, circumstanță ce îndreptățește
reclamantul să revendice un drept vătămat.
Referitor la argumentul instanței de apel în motivarea inadmisibilității acțiunii și
anume, contestarea actului administrativ normativ doar concomitent cu contestarea
actului administrativ individual, recurentul a menționat că acțiunea în control
normativ este reglementată expres de Codul administrativ, iar prevederile codului nu
conțin norme de drept ce ar condiționa înaintarea unei asemenea acțiuni în justiție
(acțiune în control normativ) de contestarea concomitentă a unui act administrativ
individual sau obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual.
Cu alte cuvinte, Codul administrativ nu condiționează promovarea unei acțiuni în
control normativ de înaintarea unei acțiuni în contestare sau obligare.
La fel, în conformitate cu art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite
aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot
fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile
prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu
contravine principiilor prezentului cod, Astfel, opinează că instanța fond nu a motivat
în vreun fel de ce consideră că aplicarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr.
192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare, în detrimentul Codului
administrativ, este absolut necesară, iar pe de altă parte, susține că art. 22 alin. (2) din
Legea nr. 192/1998 contravine principiilor Codul administrativ. Or, odată cu intrarea
în vigoare a Codului administrativ, normele legale din alte legi speciale, care
contravin celor din Codul administrativ, au devenit desuete, cum este și cazul art. 22
alin. (2) din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare.
5
În acest mod, are loc o încălcare a dreptului de acces la justiție, or îngrădirea
respectivă nu este prevăzută de lege, respectiv nici nu este justificată. În context,
ingerința respectivă nu este proporțională, or revendicarea unui drept vătămat este
suficientă pentru a demonstra interesul subiectiv al reclamantului în promovarea
acțiunii, fără a fi necesar, emiterea unui act administrativ individual. De altfel, Codul
administrativ, în materie de admisibilitate a acțiunii, nici nu impune alte
condiționalități pentru a proba interesul reclamantului pentru susținerea acțiunii în
contencios administrativ (art. 17, 39 alin. (2), 207 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ).
A concluzionat că declararea acțiunii ca fiind inadmisibilă pe motiv că
reclamantul 1) nu a invocat expres un drept vătămat de actul administrativ contestat
și 2) nu a contestat actul normativ concomitent cu un act administrativ individual,
constituie o îngrădire a accesului la justiție, ceea ce constituie temei pentru casarea
încheierii contestate.
Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului la data de 09
august 2023 (f.d.170).
La 28 septembrie 2023 Comisia Națională a Pieței Financiare a prezentat referința
la cererea de recurs depusă de Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report”
SRL, solicitând declararea inadmisibilității recursului depus și menținerea încheierea
din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău care este una justificată, fundamentată pe
o cercetare plenară a tuturor circumstanțelor importante pentru soluționarea cauzei, iar
cererea de recurs nu corespunde exigențelor stabilite de legislație.
În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 10 aprilie 2023, fiind
expediată participanților la proces la 29 aprilie 2023 prin intermediul poștei electronice
(f.d. 154). Prin urmare, Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” SRL,
reprezentată de avocatul Nicolae Frumosu, a declarat recursul la 03 mai 2023 (f.d.
155-161), cu respectarea termenului prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție, ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de către Biroul Istoriilor de
Credit „Infodebit Credit Report” SRL, reprezentată de avocatul Nicolae Frumosu, din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinînd
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care respinge
recursul.
Din conținutul recursului, rezultă că recurentul nu este de acord cu încheierea din
10 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarată inadmisibilă
acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Biroul Istoriilor de Credit
„Infodebit Credit Report” SRL împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu
privire la anularea în parte actului administrativ normativ și s-a explicat reclamantei
Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” SRL, că declararea acțiunii
6
inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a constatat că Biroul Istoriilor de Credit
„Infodebit Credit Report” SRL, în acțiunea de contencios administrativ de control
normativ, nu a indicat expres vreun drept personal vătămat prin actul administrativ
contestat, or, prin adoptarea hotărârii cu privire la modificarea unor acte normative de
către Comisia Naționale a Pieței Finaciare, nu i-a fost încălcat careva drepturi sau
libertăți personale. Or, după cum rezultă din art. 17 din Codul administrativ, actele
administrative urmează a fi contestate de persoanele interesate cărora nemijlocit le sunt
încălcate careva drepturi și libertăți prevăzute prin lege.
La acest capitol, instanța de judecată reține prevederile art. 22 alin. (1) și alin. (2)
al Legii cu privire la Comisia Națională a Pieței Financiare nr. 192 din 12 noiembrie
1998, care indică că, actele normative ale Comisiei Naționale care sînt obligatorii
pentru participanții la piața financiară nebancară se publică în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova și intră în vigoare fie la data publicării lor, fie la o altă dată
prevăzută în textul actului respectiv.
Actele normative ale Comisiei Naționale pot fi contestate doar de către persoana
în privința căreia, în baza actului cu caracter normativ contestat, s-a adoptat ori s-a
refuzat adoptarea unui act administrativ individual. Actul cu caracter normativ în baza
căruia s-a adoptat ori s-a refuzat adoptarea unui act administrativ individual poate fi
contestat doar concomitent cu contestarea actului administrativ individual.
Completul judiciar a relevat că, normele legale citate interzic un contencios
obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios
administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv
propriu al reclamantului prin activitatea administrativă, astfel încât înaintarea oricărei
acțiuni din categoria acțiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin.
(1) din Codul administrativ evocă pentru admisibilitate întrunirea condițiilor
nominalizate.
În context, instanța de judecată a reținut că, prevederile legale interzic apriori și
inter alia înaintarea acțiunilor în contencios administrativ populare, adică actio
popularis. Indiferent de felul acțiunii în contencios administrativ, inclusiv în cadrul
acțiunii în control normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept subiectiv al său
vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile.
Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ de control
normativ nu a întrunit condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă,
instanța de judecată nici nu a purces la examinarea și soluționarea fondului cauzei de
contencios administrativ în control normativ la acțiunea acestora, deoarece chestiunile
de procedură preced fondul acțiunii în contenciosul administrativ.
Analizând argumentele recursului precum și argumentele indicate în încheierea de
inadmisibilitate a acțiunii de control normativ instanța de recurs constată că prima
instanță corect a interpretat normele de drept material și procedural pertinente speței,
pronunțând o soluție justă și întemeiată. În favoarea concluziei date se menționează
următoarele.
În conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice
persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a
unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
În continuare, conform art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică
7
din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în
contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Alineatul (2) al aceluiași articol stipulează la lit. e) că, acțiunea în contencios
administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica
încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.
În sensul art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau
libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate
administrativă.
Articolul 20 din Codul administrativ, stipulează că dacă printr-o activitate
administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept
poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid
instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios
administrativ, conform prezentului cod.
Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă
totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii
și se aplică nemijlocit legea.
Conform art. 12 din Codul administrativ un act administrativ normativ este actul
juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza
prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului
constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice.
Din coroborarea normelor enunțate rezultă că unul dintre elementele definitorii
ale acțiunii în contestare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din
formele activității administrative.
Reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să
urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui
drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă
contestată.
Implicit speței, instanța de recurs atestă că Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit
Credit Report” SRL a menționat în cererea de recurs că a solicitat anularea pct.2
subpct.3 lit.i), anularea pct.2 subpct.3 lit.j), anularea pct.2 subpct.3 lit.k) și anularea
pct.2 subpct.3 lit.q) conținute în hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare
nr.738/2022 cu privire la modificarea unor acte normative cu suspendarea hotărârii
nr.30/1 din 01 iulie 2022 a CNPF cu privire la modificarea unor acte normative, or prin
aceste modificări se instituie diversificarea tipului și volumului informației care
urmează a fi inclusă în raportul de credit, cât și faptul limitării prețurilor pentru
rapoartele de credit.
Însă, aceste argumente în susținerea dreptului încălcat prin activitatea
administrativă a Comisiei Naționale a Pieței Financiare nu au fost invocate în acțiunea
de control normativ, ori această condiție este obligatorie la examinarea admisibilității
acțiunii în contencios administrativ.
Conform art. 22 alin. (2) din Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare
nr. 192 din 12.11.1998 actele normative ale Comisiei Naționale pot fi contestate doar
de către persoana în privința căreia, în baza actului cu caracter normativ contestat, s-a
8
adoptat ori s-a refuzat adoptarea unui act cu caracter individual.
Actul cu caracter normativ în baza căruia s-a adoptat ori s-a refuzat adoptarea
unui act cu caracter individual poate fi contestat doar concomitent cu contestarea
actului cu caracter individual.
Instanța de recurs menționează că Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit
Report” SRL nu a respectat prevederile legii speciale, care determină modul și regimul
contestării de către persoanele vizate în actele administrative, inclusiv și a celor cu
caracter normativ emise de către Comisia Națională a Pieței Financiare.
Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” SRL nu a justificat prin
prisma art. 22 alin. (2) din Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare nr. 192
din 12 noiembrie 1998, că prin adoptarea Hotărârii nr. 30/1 din 01 iulie 2022 cu privire
la modificarea unor acte normative, s-a adus atingere drepturilor sale în sensul art. 17
din Codul administrativ, ori la data contestării hotărârii Comisiei Naționale a Pieței
Financiare nr. 783/2022 cu privire la modificarea unor acte normative, în special unele
prevederi din Regulamentul cu privire la modul de prezentare a informațiilor la biroul
istoriilor de credit și de eliberare a raportului de credit, n-a fost emis un careva act cu
caracter individual ce ar limita drepturile Biroului Istoriilor de Credit „Infodebit Credit
Report” SRL.
Drept urmare, ținând cont de normele legale notate, instanța de fond corect a
stabilit că, nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a acțiunii conform Codului
administrativ, ori din acțiunea de control normativ și solicitările Biroului Istoriilor de
Credit „Infodebit Credit Report” SRL, nu rezultă încălcarea prin actul administrativ
normativ sau prin activitatea administrativă a unui drept al său prin prisma Codului
administrativ.
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că încheierea din 10
aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a respinge recursul, cu menținerea
încheierii instanței de fond.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de către Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit
Report” SRL.
Se menține încheierea din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă în
cauza în contencios administrativ la acțiunea de control normativ înaintată de către
Biroul Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report” Societate cu Răspundere Limitată
împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu privire la anularea în parte a
actului administrativ normativ.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Aliona Miron
judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9