3ra-1132/23 — contestarea actului administrativ

3ra-1132/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1132/23

2-23161382-01-3ra-19112023

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul central (I. Volcovschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (A. Mironov, D. Fujenco, Ș. Starciuc)

D E C I Z I E

21 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Mariana Pitic

Diana Stănilă

examinând recursul depus de Partidul Politic „ȘANSĂ”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic „ȘANSĂ” împotriva Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Cimișlia nr. 11, terț Comisia Electorală Centrală

cu privire la anularea hotărârii nr. 14/1 din 07 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale raionale Cimișlia nr. 11, obligarea Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale raionale Cimișlia nr. 11 să examineze contestația, în

fond, prin care să infirme rezultatele alegerilor generale locale din circumscripția

electorală raională Cimișlia nr. 11; obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale raionale Cimișlia nr. 11 să solicite Comisiei Electorale Centrale aplicarea

prevederilor art. 176 din Codul electoral și declararea alegerilor locale nule în

această circumscripție electorală,

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin care s-

a casat integral hotărârea din 16 noiembrie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul

central și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea

înaintată de către Partidul Politic „ȘANSĂ”,

c o n s t a t ă :

La data de 13 noiembrie 2023 P.P. „ȘANSĂ” a depus la Judecătoria Cimișlia

sediul Central o contestație împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale raionale Cimișlia nr.11, solicitând anularea hotărârii Consiliului electoral

al Circumscripției Electorale Cimișlia nr.11, nr. 14/1 din 07 noiembrie 2023;

obligarea CECER Cimișlia nr. 11 să examineze contestația în fond și să infirme

rezultatele alegerilor generale locale în CECER Cimișlia nr. 11; obligarea CECER

Cimișlia nr. 11 să solicite CEC aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral și

declararea alegerilor locale nule în această circumscripție electorală.

1

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, prin hotărârea CEC nr. 1108 din

04 iulie 2023 a fost stabilită data alegerilor locale generale pentru data de 05

noiembrie 2023, iar pe data de 09 august 2023 prin hotărârea CEC nr. 1165 a fost

aprobată lista partidelor politice, înregistrate la ASP care au dreptul să participe în

alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023. P.P. „ȘANSĂ” este inclus în listă

la poziția nr. 52.

Pe data de 06 octombrie 2023 prin hotărârea CEC nr. 1411 a fost confirmată

persoana responsabilă de finanțe (trezorier) din partea P.P. „ȘANSĂ” pentru

perioada campaniei electorale a alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023.

P.P. „ȘANSĂ” în calitate de concurent electoral și-a înregistrat candidați la

funcția de primari de localități și candidați la funcția de consilier

locali/raionali/municipali practic în toate circumscripțiile electorale.

Astfel, indică reclamantul că pe toată țara au fost înregistrați 9236 candidați la

funcția de consilieri locali/raionali și 659 de candidați la funcția primari, în

circumscripția electorală raională Cimișlia nr.11 din partea P.P. „ȘANSĂ” au fost

înregistrați 254 candidați la funcția de consilieri și 22 candidați la funcția de primari.

În pofida tuturor provocărilor, atacurilor din partea concurenților electorali și

organelor de stat, candidații P.P. „ȘANSĂ” au demarat o campanie electorală

corectă și în conformitate cu prevederile legale, iar acuzațiile aduse partidului din

partea unor structuri ale statului niciodată nu au fost confirmate prin probe sau acte

juridice definitive.

La fel, menționează asupra faptului că majoritatea pretinselor încălcări care au

fost aduse reprezentanților partidului au fost contestate și nu reprezentau temeiuri

legale de anulare a înregistrării acestora.

În pofida acestui fapt, prin Dispoziția abuzivă a Comisei pentru Situații

Excepțională nr. 92 din 03 noiembrie 2023, cu încălcarea tuturor procedurilor legale

și contrar Constituției, Convenției Europene și legislației electorale, cu depășirea

gravă a competenței CSE a anulat înregistrarea tuturor candidaților P.P. „ȘANSĂ”

din toate circumscripțiile cu obligarea organelor electorale de a aplica în dreptul

fiecărui candidat exclus ștampila „Retras”.

Menționează asupra faptului că, Dispoziția abuzivă a CSE care și-a asumat rol

de organ electoral a fost contestată în instanța de contencios administrativ iar potrivit

art. 101 alin. (5) din Codul electoral - Executarea hotărârilor organelor electorale

adoptate în condițiile art. 102 alin. (5) se suspendă de drept din momentul contestării

legalității hotărârilor respective.

Prin demersul din 04 noiembrie 2023 P.P. „ȘANSĂ” a atenționat toate

consiliile electorale de circumscripție raionale și municipal despre acest fapt și

despre inadmisibilitatea punerii în aplicare a deciziei de retragere a candidaților P.P.

„ȘANSĂ”, dat fiind ilegalitatea excluderii din alegeri.

Menționează asupra faptului că, potrivit ultimelor sondaje de opinie publicate

încredere cetățenilor în P.P. „ȘANSĂ” era în creștere constantă și a ajuns la cifra de

cca 18% la nivel național.

Indică că pe data de 05 noiembrie 2023 s-au desfășurat alegeri locale generale

în fiecare circumscripție electorală de nivelul II și I, însă cu regret, în pofida

prevederilor legale imperative și contestațiilor depuse, autoritățile electorale au

2

executat deciziile abuzive de eliminare din buletinul de vot al tuturor candidaților

din partea P.P. „ȘANSĂ” prin aplicarea ștampilei „Retras”.

Susține că în pofida acestui fapt, mii de alegători au votat în dreptul candidaților

P.P. „ȘANSĂ”, iar în multe circumscripții în genere se atestă un boicot masiv din

partea alegătorilor care refuză să participe la vot, fapt ce denotă că alegătorii au fost

privați de dreptul lor fundamental la alegeri libere și de a vota, iar candidații au fost

lipsiți de dreptul de a fi aleși.

La data de 05 noiembrie 2023, după închiderea secțiilor de vot contestatarul a

înaintat în adresa CECER Cimișlia nr. 11 o contestație cu privire la infirmarea

alegerilor pe circumscripția corespunzătoare.

Pe data de 09 noiembrie a expirat termenul legal în care organul electoral urma

să răspundă la cererea lor din 05 noiembrie 2023, astfel după adresarea cu cerere

prealabilă către CEC din data de 10 noiembrie 2023, abia la data de 12 noiembrie

2023 au aflat despre existența hotărârii CECER Cimișlia nr. 11 din 07 noiembrie

2023, prin care contestația lor a fost declarată inadmisibilă. Tot aici, menționează că

reclamantul nu a fost invitat la examinarea acestei proceduri administrative.

Indică că prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 12 noiembrie 2023,

cererile prealabile la acest subiect au fost comasate într-o singură procedură și au

fost declarate inadmisibile.

Referitor la condiția de respectare a remediului extrajudiciar cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil, reclamantul reține că

procedura prealabilă prevăzută de prevederile codului administrativ dar și

reglementările specifice de la art. 91 Cod electoral au fost respectate. Cererea

prealabilă a împotriva actului contestat a fost depusă la organul electoral ierarhic

superior - Comisia Electorală Centrală.

Cu privire la respectarea termenului de contestare a actului administrativ

individual, reținea reclamantul că acest termen a fost respectat conform prevederilor

speciale de la art. 95 din Codul electoral.

Prin hotărârea CECE contestată a fost refuzată examinarea cererii anume a

concurentului electoral P.P. „ȘANSĂ”, cu referire la o problemă care vizează anume

P.P. „ȘANSĂ”, care, fiind eliminat abuziv din alegeri i s-au încălcat toate drepturile

fundamentale, în special la alegeri libere și dreptul de a fi ales. Confirmarea

rezultatelor alegerilor fără participarea unui concurent electoral eliminat abuziv și

ilegal din alegeri afectează direct anume P.P. „ȘANSĂ” care este îndreptățit să ceară

repararea dreptului vătămat în instanța de contencios administrativ.

Susține reclamantul că nu a fost invitat la examinarea procedurii administrative,

să fie audiat efectiv. Consideră că acest fapt reprezintă o gravă încălcare a procedurii

și eludarea normelor imperative ale codului administrativ cu privire la efectuarea

unei proceduri administrative.

La fel, consideră că toate aceste drepturi garantate ale participantului la

procedura administrativă au fost grav încălcate de către autoritatea pârâtă.

Remarcă faptul că organul electoral nu a examinat fondul contestației,

circumstanțele de fapt și nu a verificat temeinicia argumentelor expuse.

Consideră că actul administrativ contestat, este contrar prevederilor art. 118

Cod administrativ, și nu este motivat. Or, invocă că motivarea trebuie să justifice

3

prin forța logicii, raționamentelor, probelor și normelor de drept, toate elementele

care compun legalitatea actului administrativ, însă, la caz această exigență lipsește.

Totodată, menționează că încălcările descrise, incertitudinea și netransparența

actului administrativ fac dovada caracterului incert al acestuia. Potrivit art. 119 alin.

(1) din Codul administrativ, conținutul unui act administrativ individual trebuie să

fie suficient de cert. Caracterul cert, trebuie să denote raționamentul actului

administrativ individual emis, astfel, încât dispozitivul să fie rezultatul unei

raționament juridic constant, proporțional și previzibil. Astfel, hotărârea CECE nu

este motivată și nu este suficient de certă.

Invocă că măsura oficială întreprinsă de consiliul electoral demonstrează

exercitarea dreptului discreționar cu încălcarea prevederilor art. 137 Cod

administrativ, iar din acest punct de vedere constatarea formală a inadmisibilității,

fără nici o examinare efectivă, cu privire la verificarea temeiurilor de fapt și de drept,

contravine art. 21 alin. (3) și 29 din Codul administrativ. Scopul legitim urmărit de

către autoritatea pârâtă prin emiterea/întocmirea actului administrativ, nu doar că nu

este motivat, dar nici rezonabil.

Relatează că actul administrativ contestat nu este motivat referitor la temeiurile

de fapt privind anularea înregistrării, ce constituie un act administrativ individual

ilegal.

Indică că deși actul administrativ unde se manifestă puterea discreționară, se

referă la aspectele care, într-un cadru legal, conferă autorității publice (consiliului

electoral) o anumită libertate de decizie, acest lucru nu presupune în nici un caz

devierea de la litera legii, or, decizia luată în mod discreționar, trebuie să fie una

optimă, să corespundă finalității actului, sensului legislației în vigoare, principiilor

generale ale dreptului intern și internațional, drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului, deci să corespundă scopului urmărit, care alcătuiește esența „dreptului

discreționar”, a cărui realizare se efectuează cu respectarea principiilor legalității,

oportunității și a echității.

Susține că, cu alte cuvinte, autoritatea publică posedă, o marjă discreționară, în

măsura în care nu afectează de o manieră nejustificată drepturile fundamentale ale

persoanei, adică decizia discreționară trebuie să fie una cuvenită, concluzie ce se

desprinde, în special, din prevederile art. 137 alin. (1) din Codul administrativ,

potrivit căruia autoritățile publice „trebuie” să acționeze cu bună-credință în limitele

legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

În speța descrisă, indică că autoritatea publică a ignorat în totalitate aceste

cerințe legale; regulile de procedură au fost ignorate în totalitate; nu au fost analizate

circumstanțele și faptele importante cazului iar decizia luată contravine cel mai grav

scopului urmărit de lege și care este total disproporționată.

La fel, face referire la faptul că potrivit actului administrativ contestat,

contestația a fost declarată inadmisibilă iar unicul argument, este că P.P. „ȘANSĂ”

nu mai este subiect de depunere a contestației în temeiul art. 94 din Codul electoral,

dat fiind că în baza Dispoziției CSE nr. 92 din 03 noiembrie 2023, toți candidații

P.P. „ȘANSĂ” li s-a anulat înregistrarea, astfel pierzând calitatea de concurent

electoral.

4

La caz, consideră că organul ierarhic superior - Comisia Electorală Centrală,

practic a repetat argumentele din actele contestate, a interpretat și aplicat eronat și

abuziv prevederile legale, în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

Consideră acest argument neîntemeiat, ilegal și în contradicție cu

circumstanțele de fapt.

Atrage atenția asupra faptului că în baza Hotărârii CEC nr. 1165 din 09 august

2023, P.P. „ȘANSĂ” a fost inclus în lista partidelor politice care au dreptul să

participe la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, la poziția 52. Această

hotărâre nu este abrogată iar P.P. „ȘANSĂ” nu este exclus din listă.

Indică că, potrivit art. 94 alin. (1) din Codul electoral, pot depune contestații și

partidele politice care au dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art.

27 lit. g).

Astfel, constată că cel puțin luând act de aceste prevederi legale, organele

electorale nu aveau niciun drept să considere P.P. „ȘANSĂ” ca subiect care nu are

dreptul să depună contestații și să declare contestațiile inadmisibile, deoarece P.P.

„ȘANSĂ” este inclus în lista de partide care participă la alegeri în temeiul hotărârii

CEC nr. 1165 din 09 august 2023.

Consideră că argumentul CEC, precum că acest act pentru P.P. „ȘANSĂ” este

cu efect consumat și nu se mai aplică pentru reclamant, este unul ilegal și total

neîntemeiat.

Indică că atât timp, cât nu există o hotărâre subsecventă a CEC de modificare

a hotărârii nr. 1165 din 09 august 2023 de eliminare a poziției P.P. „ȘANSĂ”, nimeni

nu poate constata efectul inaplicabil al acestui act față de reclamant, în al doilea rând,

atrage atenția că Dispoziția CSE nr. 92 din 03 noiembrie 2023 a fost contestată în

ordine de contencios administrativ, iar la moment se află în examinare în cadrul

Curții de Apel Chișinău.

Astfel, susține că la ziua de astăzi nu există o decizie definitivă și executorie cu

privire la excluderea candidaților P.P. „ȘANSĂ” din alegeri. Deci statutul de subiect

electoral nu a fost anulat, în consecință P.P. „ȘANSĂ” are toate drepturile de a

depune contestații.

Indică că, mai mult ca atât, la ultimele ședințe ale CEC, P.P. „ȘANSĂ” a fost

subiectul mai multor examinări, cu aplicarea diferitor sancțiuni în calitatea sa de

subiect electoral, fapt confirmat prin actele CEC, în hotărârea CEC nr. 1550 din 08

noiembrie 2023, deja după adoptarea Dispoziției CSE, Comisia Electorală Centrală

recunoaște explicit că P.P. „ȘANSĂ” mai deține calitatea de concurent electoral.

Menționează că, argumentul CEC precum că prin dispoziția CSE s-au făcut

derogări de la Codul electoral și art. 101 alin. (5) nu mai este aplicabil, este unul

ilegal și abuziv. Prin dispoziția contestată CSE, nu s-au făcut derogări de la art. 101

din Codul electoral, iar însuși faptul asumării de către CSE a drepturilor unor organe

electorale - această comisie s-a substituit acestora, astfel îi sunt direct aplicabile

prevederile art. 101 alin. (5) Cod electoral.

Finalmente, indică că statutul de concurent electoral al P.P. „ȘANSĂ”, a trecut

testul de control jurisdicțional la examinarea unui caz similar în cadrul Curții de

Apel Chișinău. Astfel, candidatul la funcția de primar al s. Pitușca r. Călărași i-a fost

anulată înregistrarea iar instanța de fond a declarat acțiunea înaintată inadmisibilă

5

din motivul pierderii calității de subiect electoral și neafectarea dreptului în baza art.

17 Cod administrativ. Atât organul electoral cât și instanța de judecată au motivat

decizia, inclusiv în baza Dispoziției CSE nr. 92 din 03 noiembrie 2023 prin care a

fost anulată înregistrarea tuturor candidaților P.P. „ȘANSĂ”.

Prin Decizia irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2023

(dosar nr.3r- 521/23 P1GD 2-23157242-02-3r-08112023), încheierea instanței de

fond a fost casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în fond, astfel susține că ei

sunt în fața unei circumstanțe importante - existența faptului constatat al lucrului

judecat.

Consideră că, în cazul în care este păstrată abordarea organelor electorale, va fi

grav afectat principiul accesului la justiție și a unui proces echitabil și recurs efectiv

garantat de art. 6 și 13 al CEDO.

Menționează că, nu poate fi vorba despre garantarea unui veritabil acces la

justiție și asigurarea unor căi efective de atac (un remediu efectiv), dacă fără motive

plauzibile din punct de vedere practic în cazul în care, din motive abuzive și

nejustificate, un concurent electoral eliminat abuziv din alegeri și care contestă

această decizie și se continuă să se judece pe cale judecătorească, este limitat în

dreptul său de a contesta pe cale administrativă și judecătorească acțiunile organelor

electorale cu privire la drepturile sale electorale, cu privire la garantarea unor alegeri

libere, etc.

Astfel, constată relevanța prevederilor internaționale menționate supra cu

privire la cazul examinat. Or, refuzul de a examina în fond contestația și declararea

acesteia inadmisibilă de toate organele electorale îngrădește dreptul la un proces

echitabil, acces la justiție și recurs efectiv.

Indică că, organul electoral era obligat să examineze contestația în fond o dată

cu procedura de confirmare/infirmare a alegerilor în circumscripția corespunzătoare,

iar refuzul nejustificat impune anularea actului administrativ cu emiterea unei noi

soluții de organul ierarhic superior.

Atrage atenția că eliminarea candidaților prin aplicarea ștampilei „Retras” s-a

efectuat abuziv până la soluționarea contestațiilor depuse și contrar prevederilor art.

101 alin. (5) din Codul electoral, care prevede suspendarea de drept a oricăror

hotărâri de acest gen.

Menționează că în ziua alegerilor, zeci de mii de cetățeni și alegători au fost

lipsiți de dreptul fundamental de a alege candidatul preferat din partea P.P.

„ȘANSĂ”, iar sute de candidați în fiecare circumscripție electorală au fost lipsiți de

dreptul de a fi aleși. Indică că după cum s-a menționat supra candidații din partea

P.P. „ȘANSĂ”, reieșind din toate sondajele recente, autorizate de Comisia

Electorală Centrală, aveau șanse incontestabile de a obține mandate de primar și

consilieri.

Susține că, dat fiind eliminarea abuzivă din buletinul de vot al candidaților P.P.

„ȘANSĂ”, constată că rezultatele alegerilor din 05 noiembrie 2023 în circumscripția

corespunzătoare, sunt grav afectate și influențate. Or, în opinia reclamantului este

evident faptul că dacă candidații P.P. „ȘANSĂ” rămâneau în buletinele de vot,

atunci rezultatele alegerilor erau să fie total diferite.

6

Condițiile în care pe data de 5 noiembrie 2023 în circumscripția

corespunzătoare au fost eliminați abuziv din buletinul de vot candidații P.P.

„ȘANSĂ”, acest fapt a influențat direct rezultatele alegrilor, fapt ce a generat

distribuirea incorectă a mandatelor.

În aceste circumstanțe, consiliul electoral de circumscripție are temeiuri de fapt

și de drept de a infirma alegerile în circumscripția corespunzătoare, conform

competențelor revăzute la art. 174 din Codul electoral.

Indică că organele electorale la eliminarea unui concurent electoral din

buletine, s-au bazat pe un act administrativ abuziv și ilegal, act care nu are nimic cu

procedurile electorale, emis de un organ care nu are astfel de competențe.

Prin acest act administrativ contestatarul/reclamantul este prejudecat grav și se

încalcă drepturile fundamentale la alegeri libere, este restrâns dreptul fundamental

de a fi ales, este restrâns grav dreptul la libera exprimare, este discriminat în raport

cu alți concurenți electorali, nu i se asigură condiții echitabile la o campanie

electorală în conformitate cu principiile constituționale și Codul electoral.

Consideră că prin aceste acțiuni, CSE și CEC au încălcat flagrant prevederile

art. 6, 10, 11, 13, 14, 15 și 3 protocolul 1 al CEDO. precum și art. 2, 6, 32, 38, 41 și

54 din Constituția, Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război.

Codul electoral, depășindu-și grav competența.

Indică că, pe data de 24 februarie 2022 Parlamentul a adoptat hotărârea nr. 41

privind declararea stării de urgență. Motivul stării de urgență a fost declarat

conflictul militar din țara vecină, pericolul securității regionale. Parlamentul a

acordat competențe CSE reieșind din prevederile Legii nr. 212/2004 privind regimul

stării de urgență, de asediu și de război. Aceste competențe au fost acordate în

vederea soluționării problemelor stringente care reies exclusiv din situația care a

generat instituirea stării de urgență.

La fel, menționează că starea de urgență a fost prelungită de multe ori. Prin

hotărârea nr. 274 din 21 septembrie 2023 Parlamentul, la solicitarea CSE și

Guvernului iarăși a fost prelungită starea de urgență încă pentru 60 de zile. Potrivit

notei informative și declarațiilor Prim- ministrului în plenul Parlamentului

necesitatea prelungirii stării de urgență a fost dictată de ostilitățile militare din

Ucraina, suprapunerea cu criza energetică, potențiala criză a refugiaților, fapte ce

pot afecta securitatea națională. De asemenea s-a menționat că anterior atât Guvernul

cât și CSE nu și-a depășit mandatul și nu a impus alte restricții ale drepturilor

fundamentale, precum dreptul la întruniri etc. Nici în raportul CSE, nici în

declarațiile Prim-ministrului din plen nu au fost oferite date și informații prin care s-

ar constata anumite amenințări la securitatea națională generate de alegeri.

Susține că, potrivit competențelor CSE, atribuite prin art. 2 al hotărârii

Parlamentului nr. 41/2022, Comisia nu a fost abilitată cu careva competențe în

materie electorală sau gestionare a proceselor electorale.

Indică că conform hotărârii nr. 274/2023 de prelungire a stării de urgență,

Parlamentul expres a indicat la art. 6 că prezenta stare de urgență nu afectează

organizarea și desfășurarea alegerilor pe teritoriul RM. Acest fapt înseamnă că

unicele organe competente rămân a fi doar CEC și organele electorale inferioare,

care sunt perfect funcționale să administreze procesul. În aceste circumstanțe

7

constată faptul că CSE și-a depășit grav competențele delegate de Parlament,

implicându-se ilegal în procesul electoral din Republica Moldova și substituind

organele electorale.

Potrivit Dispoziției nr. 92 din 03 noiembrie 2023 se fac derogări inadmisibile

de la prevederile Codului electoral. Prin ignorarea tuturor procedurilor legale cu

privire la sancționarea unui concurent electoral și anularea înregistrării acestuia,

reclamantul este afectat grav și i se încalcă drepturile fundamentale la alegeri libere

și dreptul de a fi ales, principii garantate de jurisprudența națională și internațională.

Consideră că, CSE și-a depășit grav competența atribuindu-și ilegal competența

Parlamentului de legiferare, anulând absolut nejustificat capitole întregi din Codul

electoral. Remarcă că, nici Legea nr. 212/2004, dar nici hotărârea Parlamentului nr.

41/2022 nu au acordat dreptul CSE de legiferare, de substituire a Parlamentului, de

substituire a regulatorului principal în domeniul alegerilor - Comisia Electorală

Centrală, autorități funcționale în totalitate

Susține că CSE a fost abilitat să ia măsuri legate de depășirea stării de urgență,

doar atât. Aceste măsuri se rezumă la problematica energetică, depășirea

consecințelor fluxului de migrați din Ucraina și anumite măsuri economice generate

de conflictul din țara vecină, nimic mai mult.

Or, nu există nicio urgență legată de riscuri s-au amenințări pentru securitatea

statului, după cum se menționează în dispoziție, anume din partea reclamantului.

Consideră că acuzațiile aduse P.P. „ȘANSĂ” sunt de-a dreptul aberante și

ridicole. Nu există niciun act juridic definitiv sau vreo sentință de judecată care ar

stabili vinovăția reclamantului ca o entitate juridică colectivă în privința acelor grave

acuzații aduse. Motivele legate de război hibrid și amenințări din partea Federației

Ruse, sunt falsuri ordinare și care nu au nimic comun cu activitatea reclamantului

care se ghidează strict de lege iar candidații acestuia participă în campanie electorală

respectând principiile unui proces electoral corect și legal. După cum reiese din

textul dispoziției, aceasta a fost adoptată în baza scrisorii nr. E/11772 din 03

noiembrie 2023 a Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

De asemenea, din textul dispoziției reiese că, chipurile, au fost identificate

acțiuni ale ”unor concurenți electorali, care atentează grav și într-o manieră

ireversibilă asupra desfășurării neviciate a exercițiului electoral, prin alterarea

masivă, la nivel național, a voinței libere a cetățenilor și utilizarea, în acest scop, a

unor metode interzise de lege care nu corespund conceptului de desfășurare corectă

a campaniei electorale”. Comisia continuă, invocând următoarele: ’’Serviciul de

Informații și Securitate a identificat activități de influențare a proceselor electorale

pe tot teritoriul țării în scopul promovării intereselor statului străin - Federația Rusă

- prin intermediul unui grup criminal organizat condus de cetățeanul Ilan Șor”.

Comisia mai invocă că: „...SIS de comun cu Inspectoratul General de Poliție, Centrul

Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție a depistat și a documentat oferirea

către P.P. „ȘANSĂ”, care participă la alegerile locale generale din 05 noiembrie

2023 și este controlat de Ilan Șor, a fondurilor financiare în proporții deosebit de

mari, de proveniență externă și utilizarea acestora de către concurentul electoral

contrar procedurilor stabilite de legislație, prin subminarea proceselor democratice,

implicit cele electorale (fonduri care au fost utilizate de către concurentul electoral

8

pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale pe coordonatele de corupere politică

a candidaților, coruperea alegătorilor și manipularea opiniei publice)”.

Indică că P.P. „ȘANSĂ” categoric respinge insinuările CSE și cele ale SIS, ca

fiind absolut false, deoarece ele se bazează pe niște informații care nu corespund atât

circumstanțelor faptice ale cazului, cât și prevederilor legii.

P.P. „ȘANSĂ” consideră că atât CSE a Republicii Moldova, cât și SIS, au dat

dovada transformării lor în agenți electorali ai partidului de guvernământ, având un

singur scop – ajutarea acestuia să scape, prin înlăturarea din cursa electorală, de un

concurent electoral, care se află în ascensiune, fiind susținut masiv de poporul

Republicii Moldova.

P.P. „ȘANSĂ” constată că anume CSE și SIS au viciat iremediabil procesele

democratice din Republica Moldova, transformând alegerile din 05 noiembrie 2023

într-o farsă, care grav afectează negativ exprimarea liberă a voinței poporului.

Indică că oricum ar fi, consideră că Dispoziția numită este arbitrară, ilegală și

vădit contravine prevederilor Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului

(Convenția Europeană a Drepturilor Omului).

P.P. „ȘANSĂ” declară cu toată responsabilitatea că ultimii nu promovează și

niciodată nu au promovat interesele statului străin – Federația Rusă, așa cum invocă

Comisia în dispoziția sa. Nici documentele statutare, nici cele programatice ale

Partidului nu conțin așa deziderat. Nici la ședințele organelor de conducere ale

Partidului sau la adunările membrilor săi niciodată nu s-a pus acest scop sau obiectiv.

Nici Comisia, nici SIS, nu au prezentat careva probe pertinente, concludente, utile

și veridice care ar fi dovedit acuzațiile grave, dar absolut nefondate, aduse la adresa

partidului.

Invocă că aceste organe s-au limitat doar la a face niște declarații nefondate, de

caracter general, abstract, care atestă lipsa de probe. Unicul interes promovat de P.P.

„ȘANSĂ” este interesul poporului Republicii Moldova, promovarea drepturilor

omului, libertăților fundamentale, edificarea statului de drept.

Consideră că, la fel de falsă este motivarea privind controlul P.P. „ȘANSĂ” de

către Ilan Șor. P.P. „ȘANSĂ” este oficial creat și legal înregistrat de organele

competente ale Republicii Moldova. Partidul are propriul Președinte și propriile

organe de conducere, care adoptă toate deciziile din numele Partidului. Ilan Șor nu

intră în numărul conducătorilor Partidului. Dânsul este un lider neformal, care se

bucură de mare respect din partea membrilor de partid, la fel cum Ilan Șor se bucură

de un respect deosebit în rândurile poporului Republicii Moldova. Anume din aceste

considerente Ilan Șor, în urma ultimului sondaj privind ratingul de încredere, a

ocupat al doilea loc, imediat după Președinta Maia Sandu. Dar asta nu înseamnă că

Ilan Șor controlează partidul. Această afirmație este un fals, care nu este confirmat

de nicio probă. Oricum ar fi, Codul Electoral al Republicii Moldova, art.102 alin (5),

nu conține așa temei pentru anularea înregistrării subiectului electoral.

Cu referire la caracterul fals al motivării Dispoziției nr. 92 din 03 noiembrie

2023, referitoare la finanțarea din străinătate a P.P. „ȘANSĂ” de către Ilan Șor și

comiterea actelor de corupție, indică că la fel ca și în cazurile precedente, P.P.

„ȘANSĂ” invocă caracterul fals al acestei motivări a Comisiei.

9

În primul rând menționează că, Codul Electoral al Republicii Moldova nu

interzice finanțări din străinătate, cu condiția efectuării acestei finanțări de către un

cetățean al Republicii Moldova. Prin urmare, chiar și în situații ipotetice de finanțare

a partidului de către Ilan Șor, această finanțare ar fi fost legală, fiind direct permisă

de Codul electoral.

Totuși, menționează că P.P. „ȘANSĂ” neagă primirea finanțării din străinătate,

fie din partea Ilan Șor, fie din partea oricărei alte persoane.

Organele competente ale Republicii Moldova nu au demonstrat cine, când, de

la cine, unde, ce sume a primit. La fel cum nu au demonstrat că aceste acțiuni

ipotetice au fost efectuate de către partid sau că ele fusese autorizate de către partid.

Organele competente ale statului nu au adus la cunoștința partidului sau

conducerii acestuia probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar fi

demonstrat că acceptarea ipotetică a finanțării ilegale este imputabilă întregului P.P.

„ȘANSĂ” sau că cineva dintre candidații partidului a fost implicat în acte de

corupție.

P.P. „ȘANSĂ” nu i-a fost dată posibilitatea să se folosească de serviciile

avocatului și să-și pregătească poziția de apărare.

Indică că, odată ce în urma activității Comisiei pentru Situații Excepționale au

avut de suferit mai mult de 600 de candidați la funcția de primar și mai mult de 6000

de candidați la funcția de consilier, vinovăția cărora nu fusese nici constatată, nici

măcar examinată, P.P. „ȘANSĂ” constată că statul a aplicat în privința candidaților

P.P. „ȘANSĂ” o pedeapsă colectivă, neprevăzută de lege, fără a stabili legal fie

vinovăția partidului ca o entitate politică, fie responsabilitatea fiecăruia dintre

candidații partidului.

Cu privire la caracterul fals al motivării dispoziției nr. 92 din 3 noiembrie 2023,

referitoare la manipularea opiniei publice, indică că după cum s-a mai menționat

supra, P.P. „ȘANSĂ”, precum și candidaților acestui partid, printre altele li s-a

imputat „manipularea opiniei publice”.

Indică că, nici Comisia, nici SIS, nu specifică în ce constă această

"manipulare", nu este indicat cine a comis această manipulare, când, unde, în ce

circumstanțe, nici partidului, nici candidaților acestuia nu le-a fost acordată

posibilitatea să-și apere interesele legitime, să aibă acces la probe, să se bucure de

serviciile avocatului sau să-și prezinte explicațiile. Nici la ședința Comisiei pentru

Situații Excepționale reprezentanții partidului nu au fost invitați.

Susține că toate acestea manifestă cu lux de amănunte că, sarcina Comisiei era

scoaterea cu orice preț a P.P. „ȘANSĂ” din cursa electorală, și nu aflarea adevărului.

În aceste condiții și împrejurări, P.P. „ȘANSĂ” invocă caracterul fals al

motivării dispoziției nr.92 și în partea referitoare la „manipularea opiniei publice”.

Indică că chiar dacă de presupus că reprezentanții partidului își exprimau

criticism în adresa partidului de guvernământ, acest criticism nicicum nu poate servi

drept ternei pentru anularea înregistrării subiectului electoral din două considerente

majore.

A relevat că, așa temei nu este prevăzut de art. 102 alin.(5) Cod Electoral.

10

Prin urmare, a notat că, libertatea de exprimare este unul dintre pilonii de bază

a-i democrației modeme de tip european, fără de care democrația nu există și regimul

se transformă într-o dictatură.

Susține că anume din aceste considerente Convenția Europeană a Drepturilor

Omului în Art. 10 garantează tuturor cetățenilor Europei utilizarea acestui drept

fundamental.

În prezentul caz, invocând acest argument, statul vădit a încălcat acest drept.

Cu privire la aspectul ce ține de încălcarea competenței, Codul electoral nu

prevede dreptul SIS sau Comisiei să inițieze procedura de anulare a înregistrării

concurenților electorali.

Indică că din această normă legală, este clar că competența asupra pronunțării

referitor la anularea înregistrării concurenților electorali, aparține instanțelor de

judecată.

Menționează că, în prezentul caz, decizând asupra anulării înregistrării

concurentului electoral, CSE și-a asumat competențele instanței de judecată și, prin

urmare, ar fi trebuit sa activeze potrivit regulilor art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, garantând P.P. „ȘANSĂ” respectarea tuturor drepturilor la un

proces judiciar echitabil, garantate de acest articol, ceea ce nu a avut loc.

Prin urmare, P.P. „ȘANSĂ” consideră că atât lui, cât și candidaților acestuia, li

s-au încălcat drepturile garantate de art. 6 din Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului.

Este de neimaginat de ce, instituțiile statului, dacă au anumite dubii sau probe

de comiterea unor infracțiuni nu acționează respectând procedurile legale

corespunzătoare potrivit legislației procesual penale și cu respectarea principiului de

nevinovăție, principiului individualizării pedepsei, cu asigurarea unui proces

contradictoriu și echitabil, unde fiecare să aibă dreptul la apărare. Consideră că în

cazul în care autoritățile au depistat cazuri de corupere a alegătorilor sau finanțare

ilegală, trebuiau să ia măsuri individuale pe fiecare caz în parte în baza probelor iar

persoanele vinovate să fie trase la răspundere, în loc să investigheze fiecare caz

separat, CSE împreună cu SIS au decis să eludeze toate procedurile legale posibile

și să pedepsească, fără judecată, tot partidul cu tot cu acei circa 700 de candidați la

funcția de primar și peste 9000 de candidați la funcția de consilieri locali și raionali.

CSE nu a avut niciun drept legal să se substituie organelor electorale. Este de

remarcat faptul că în perioada electorală, toate contestațiile se examinează în regim

urgent – maxim 3 zile dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Astfel, în cazul în care

existau probe concludente și temeiuri juridice de anulare a unor candidați, atunci

probele respective urmau a fi transmise către acele organe electorale care, potrivit

competenței urmau să ia deciziile de rigoare, dar într-un proces individual și în baza

unor criterii obiective. Astfel, nu era nevoie de nicio urgență și organ excepțional.

Menționează în acest sens că, argumentarea CSE în baza unor informații de la

SIS cu privire la unele pretinse acțiuni de destabilizare, corupere sau implicare a

factorilor externi, nu au nicio legătură cu P.P. „ȘANSĂ”. În afară de niște

presupuneri și acțiuni provocatoare din partea unor oponenți politici nu există nicio

probă, nemaivorbind de vreun act juridic definitiv în acest sens. Consideră că CSE

nu a motivat nicicum caracter excepțional al acestei măsuri, element obligatoriu în

11

asemenea situații pentru a evita abuzurile autorităților și încălcarea drepturilor

fundamentale ale omului.

Consideră că CSE nu a motivat în ce măsură competențele ordinare ale

executivului sau regulatorului electoral, sunt insuficiente pentru depășirea riscurilor

presupuse și menționate în contextul situației de criză și în ce măsură derogarea de

la lege și preluarea competențelor unui organ autonom poate compensa deficiența în

discuție. Nu a existat nicio motivare care să reflecte standardul proporționalității, în

privința restricțiilor privind dreptul de a fi ales, libertatea de expresie, dreptul la

informare, drepturi violate din dispoziția contestată.

Indică că CSE practic în tot textul actului administrativ dă dovadă de părtinire

și rea credință de neimaginat. Unicul principiu de care s-a ghidat CSE, este principul

prezumției de vinovăție. Fără nicio probă directă, doar în baza unor presupuneri din

partea SIS, CSE a și emis deja rechizitoriul contra P.P. „ȘANSĂ”.

Menționează că anularea înregistrării este cea mai dură sancțiune electorală.

Interpretarea și aplicarea prevederilor art. 102 alin. (5), trebuie să fie certă și

accesibilă. Aceste norme se interpretează strict conform conținutului său și nu pot fi

deduse și interpretate reieșind din propriile presupuneri ale unor realități. În caz

contrar, sunt în fața unei discreții arbitrare inadmisibile din partea unei autorități

publice.

Indică că prin actul contestat, CSE de fapt a sancționat reclamantul pentru fapte

care nu au nicio legătură cauzală cu alegerile propriu zise. Dar cel mai grav este că

unica legătură cauzală stabilită dintre pârât și presupusele fapte ilegale sunt

declarațiile publice, mesajele publice de susținere a unor proiecte pe viitor. Practic,

reclamantul este sancționat pentru exercitarea dreptului la libera exprimare atât până

la demararea campaniei electorale cât și după începerea campaniei electorale. În

unele cazuri reclamantului i se atribuie unele fapte și acțiuni care nu au nicio legătură

cu acesta iar în altele cauze este sancționat pentru că a făcut unele promisiuni

electorale care le va îndeplini în viitor, dacă va fi ales.

Susține că este pur și simplu incredibil și de neimaginat cum a reușit pârâtul să

manipuleze și să inventeze fapte presupuse ilegale și legătura cu reclamantul, fără

nici o probă directă sau indirectă, doar bazându-se pe percepții și deducții proprii,

precum și pe unele informații false și abuzive din partea unor autorități de stat care

sunt supuse politic unui concurent electoral.

În acest sens, dreptul la alegeri libere este strâns legat de alte două principii

fundamentale protejate de Constituție și Convenția Europeană – dreptul la libera

exprimare a opiniei și dreptul la libertatea de asociere. Nu pot exista alegeri libere

dacă nu este posibil de a partaja liber idei și de a se asocia în vederea participării

libere la alegeri.

Susține că, este evident că prin interzicerea unui cerc larg de persoane de a

candida în cadrul alegerilor se încalcă nu doar dreptul de a fi ales dar și dreptul de

asociere, or cel care nu poate candida nu poate nici să se asocieze cu un partid pe

lista căruia să candideze. Astfel constată depășirea cadrului constituțional prevăzut

la art. 41 din Constituție dar și la art. 11 din CEDO.

Indică că, P.P. „ȘANSĂ” este o organizație care practică activitatea politică,

fiind susținută de zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova.

12

În prezentul caz, Republica Moldova, limitând ilegal și arbitrar participarea

P.P. „ȘANSĂ” și candidaților acestui partid la alegerile locale din 05 noiembrie

2023, nu și-a îndeplinit obligațiunile ce reies din prevederile art. 11 din Convenție,

prin ce vădit a încălcat dreptul P.P. „ȘANSĂ” și a candidaților acestuia la libera

asociere.

Situația premisă de sancționare a P.P. „ȘANSĂ” și eliminare a candidaților din

alegeri, nu are suport factual, reprezentând o distorsionare deliberată a realității,

orientate spre hărțuirea unui concurent electoral.

Prin dispoziția CSE a fost un abuz de drept veritabil, când un grup a urmărit

direct distrugerea mai multor drepturi fundamentale protejate de Convenție - dreptul

la libera exprimare, dreptul de asociere și alegeri libere.

Menționează că, analizând prevederile menționate mai sus, reieșind din

atribuțiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, prevăzute la

art. 22 al Legii nr. 212 — XV din 24.06.2004 și în Regulamentul CSE aprobat prin

Hotărârea de Guvern nr. 1340 din 04.12.2001, Comisia este creată pentru exercitarea

unor măsuri menite să reducă riscul declanșării situației excepționale. Consideră că,

în cazul emiterii Dispoziției nr. 92 se instituie restricții și îngrădiri inadmisibile a

dreptului de a fi ales, libertatea de exprimare, libertatea de asociere, și altele.

Prin urmare, consideră că măsurile instituite de CSE nu urmăresc realizarea

scopului creării acesteia și nu sunt rezonabile. Motiv pentru care, constată că

dispoziția CSE dar și indicațiile ulterioare ale CEC nu puteau fi executate.

Își exprimă îngrijorarea referitor la decizia CEC cu privire la obligarea anulării

înregistrării candidaților în 9 circumscripții electorale cu doar câteva zile înainte de

alegeri. Decizia a fost luată de administrația electorală cu un timp limitat pentru a

contesta decizia la instanțe și pentru a căuta o cale de atac adecvată. La caz,

candidații P.P. „ȘANSĂ” practic nu au avut posibilitate să conteste decizia de

excludere din cauza limitărilor de timp, Curtea de Apel Chișinău suspendând

procesul de examinare după ce cazul a fost sesizat la Curtea Constituțională.

Înregistrarea candidaților P.P. „ȘANSĂ” în toată țara a fost anulată în baza unei

rezoluții a Comisiei pentru Situații Excepționale cu două zile înainte de alegeri.

Relatează asupra faptului că, consideră că decizia de anulare a înscrierii

candidaților ar fi trebuit să fie luată de organele de gestionare a alegerilor și ar fi

trebuit să se asigure dreptul de contestație. Intervenția CSE, un organism compus în

majoritate din membri ai executivului, în dreptul de a candida la alegeri, ridică

îngrijorări cu privire la implicarea executivului în procesul electoral.

Urmare celor expuse supra, în acest caz de grave încălcări ale legislației și

principiilor internaționale, consideră că urmează a fi aplicate direct prevederile

tratatelor internaționale și Legea Supremă a Republicii Moldova cu privire la

garantarea dreptului la alegeri libere și dreptul de a fi ales.

Consideră că autoritatea pârâtă a adoptat un act administrativ contrar legii:

Forma și conținutul actului administrativ contravine prevederilor imperative ale

legii; La examinarea procedurii administrative contestatarul nu a fost invitat și audiat

fiind încălcate drepturile procedurale, de a se apăra și a prezenta probe; Reclamantul

a fost tratat de către autoritatea pârâtă cu dispreț, ură și prejudecată din motive

politice, fapt ce violează principiul bunei credințe și imparțialității; Prin declararea

13

contestației inadmisibile, autoritatea pârâtă, contrar prevederilor legale și

circumstanțelor de fapt, a limitat dreptul reclamantului la un proces echitabil, acces

la justiție, la un recurs efectiv și la dreptul de a cere restabilirea dreptului vătămat.

În condițiile în care nu toți concurenții electorali au avut posibilitate de a

participa la alegeri iar alegătorii nu au putut exprima liber votul, consideră că

rezultatele alegerilor au fost influențate grav cu distribuirea incorectă a mandatelor.

Aceste circumstanțe sunt suficiente pentru a infirma alegerile locale în

circumscripția corespunzătoare.

Astfel, P.P. „ȘANSĂ” a solicitat anularea hotărârii CECER Cimișlia nr. 11, nr.

14/1 din 07 noiembrie 2023, obligarea CECER Cimișlia nr. 11 să examineze

contestația în fond și să infirme rezultatele alegerilor generale locale în CECER

Cimișlia nr. 11; obligarea CECER Cimișlia nr. 11 să solicite CEC aplicarea

prevederilor art. 176 din Codul electoral și declararea alegerilor locale nule în

această circumscripție electorală. (f.d. 1-22).

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central,

cererea de chemare în judecată înaintată de P.P. „ȘANSĂ” împotriva CECER

Cimișlia nr. 11 privind anularea hotărârii cu nr.14/1 din 07 noiembrie 2023 a CECER

Cimișlia nr. 11, obligarea CECER Cimișlia nr. 11 să examineze contestația, în fond,

prin care să infirme rezultatele alegerilor generale locale din CECER Cimișlia nr.

11; obligarea CECER Cimișlia nr. 11, cu solicitarea CEC de aplicare a prevederilor

art. 176 din Codul electoral și declararea alegerilor locale nule în această

circumscripție electorala, a fost respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 144-152).

La data de 17 noiembrie 2023 P.P. „ȘANSĂ” a declarat apel împotriva hotărârii

din 16 noiembrie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central, solicitând casarea

integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea

să fie admisă în sensul formulat.

Prin decizia din 17 noiembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a admis din alte

motive apelul înaintat de P.P. „ȘANSĂ”, Alexei Lungu. S-a casat integral hotărârea

din 16 noiembrie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și s-a emis o nouă

decizie, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de către P.P. „ȘANSĂ”

împotriva CECER Cimișlia nr. 11, cu privire la anularea hotărârii nr. 14/1 din 07

noiembrie 2023 a CECER Cimișlia nr. 11, obligarea CECER Cimișlia nr. 11 să

examineze contestația, în fond, prin care să infirme rezultatele alegerilor generale

locale din CECER Cimișlia nr. 11; obligarea CECER Cimișlia nr. 11, să solicite

CEC aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral și declararea alegerilor

locale nule în aceasta circumscripție electorală.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Comrat a

reținut că prin dispoziția CSE nr. 92 din 03 noiembrie 2023, prin derogare de la

prevederile art. 72 alin. (4), art. 102 alin. (2) și (5) din Codul electoral, s-a anulat

înregistrarea concurenților electorali desemnați de către P.P. „ȘANSĂ” în cadrul

alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023.

Instanța de apel a indicat că P.P. „ȘANSĂ” a formulat o acțiune în contencios

administrativ, prin care a contestat dispoziția CSE nr. 92 din 03 noiembrie 2023, și

în prezent această cauză este pendinte pe rolul Curții de Apel Chișinău. Deși,

dispoziția CSE nr. 92 din 03 noiembrie 2023 este valabilă și obligatorie, totuși

14

aceasta nu a devenit un act incontestabil atât timp, cât este supus controlului

judecătoresc și în respectivul litigiu nu este adoptată o hotărâre judecătorească.

Instanța de apel a constatat că P.P. „ȘANSĂ” fiind admis în campania

electorală și având calitatea de concurent electoral până la data de 03 noiembrie

2023, raportat la faptul că dispoziția CSE nr. 92 din 03 noiembrie 2023, prin care a

fost anulată înregistrarea candidaților electorali ai P.P. „ȘANSĂ”, este un act valabil

dar nu și incontestabil, respectiv ultimul este subiectul abilitat cu dreptul înaintării

contestațiilor în materie electorală, care poate pretinde încălcarea drepturilor

electorale vătămate.

Instanța a stabilit că la data de 05 noiembrie 2023, P.P. „ȘANSĂ” a înregistrat

la Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Cimișlia nr. 11 contestația cu

privire la infirmarea alegerilor pe circumscripția corespunzătoare, cu solicitarea

Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral și

declararea alegerilor locale nule în această circumscripție electorală, iar la 10

noiembrie 2023, a depus cerere prealabilă, și abia la data de 12 noiembrie 2023 a

aflat despre existența unei hotărâri a Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

Cimișlia nr. 11, prin care contestația a fost declarată inadmisibilă.

În speță, natura pretențiilor P.P. „ȘANSĂ” (infirmarea rezultatelor alegerilor

generale locale în circumscripția Cimișlia și obligarea la solicitarea CEC să declarare

alegerile locale nule), formulate atât în contestația prejudiciară, cât și în cererea de

chemare în judecată, vizează anume rezultatele alegerilor – pretenții care nu pot

anticipa o eventuală soluție a organelor electorale asupra confirmării sau infirmării

alegerilor, or până la momentul depunerii acțiunii în instanța de judecată Consiliul

Electoral al Circumscripției Cimișlia nr.11 nu a realizat competența sa de soluționare

a problemei confirmării sau infirmării legalității alegerilor. O acțiune în obligare cu

asemenea pretenții reclamantul poate formula doar după parcurgerea etapei

examinării legalității alegerilor conform art. 174 din Codul electoral, și în funcție de

actul administrativ individual care va fi adoptat pe această problemă. Până atunci,

autoritatea electorală neadoptând actul administrativ de confirmare sau infirmare a

alegerilor, nici nu poate fi formulată o eventuală acțiune în obligare. Adoptarea de

către Consiliul Electoral al Circumscripției Cimișlia nr.11 a unei decizii asupra

contestației P.P. „ȘANSĂ” în contextul temporal al adoptării se prezintă a fi

operațiune administrativă nesusceptibilă de a fi contestată cu acțiune în obligare.

Astfel, instanța de apel a menționat că doar după finalizarea procedurii

administrative de confirmare/infirmare a alegerilor și a procedurii prealabile P.P.

„ȘANSĂ” va fi îndreptățit să depună acțiune în contencios administrativ,

concluzionând că acțiunea reclamantului trebuie să fie declarată inadmisibilă în

conformitate cu art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ.

La 19 noiembrie 2023, ora 14:18, P.P. „ȘANSĂ”, a depus recurs, împreună cu

motivarea, împotriva deciziei din 17 noiembrie 2023 a Curții de Apel Comrat,

solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi,

prin care să fie admisă contestația.

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței,

similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

15

A indicat că, prin declararea acțiunii ca inadmisibilă, instanța de apel, de fapt,

a respins contestația recurentului, prin acceptarea necondiționată a poziției

intimatului, fără nicio verificare minuțioasă a corespunderii acestei poziții cadrului

legal și circumstanțelor de fapt.

De asemenea, consideră că instanța de apel nu a examinat cerințele și

argumentele P.P. „ȘANSĂ” referitor la legalitatea actului contestat, referitor la

procedura adoptării și alte circumstanțe, pentru caz.

A apreciat soluția și argumentele instanței de apel ca fiind neîntemeiate și

adoptate în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Recurentul a invocat că contrar cadrului legal instanța de apel a acceptat

necondiționat poziția CEC precum că P.P. „ȘANSĂ” nu este subiect de a depune

contestație deoarece a fost eliminat din alegeri. Este o abordare total abuzivă și

neîntemeiată, or instanța de fond nici nu a dat apreciere argumentelor înaintate iar

analiza juridică a fost superficială și contrar interpretării și aplicării corecte a legii.

Recurentul a indicat că instanța de apel a ignorat faptul că recurentul a contestat

decizia, prin care a fost anulată înregistrarea și norma legală care prevede expres că

în asemenea cazuri executarea se suspendă de drept.

A menționat că este absolut neîntemeiată soluția să nu permiți unui concurent

electoral să conteste rezultatele alegerilor din motivul că a fost, efectiv, eliminat din

alegeri, iar dacă este eliminat, deja nu mai este subiect de contestare. Consideră că

se constată un cerc vicios care duce direct la eliminarea unui drept garantat de acces

la justiție. În cazul în care sunt unele neconcordanțe în lege instanța este obligată să

aplice direct prevederile art. 6 al CEDO și Constituția RM.

La 19 noiembrie 2023, ora 17:47, Curtea Supremă de Justiție a expediat la

adresele electronice ale intimaților pentru notificare copia recursului depus de P.P.

„ȘANSĂ”, explicându-le dreptul de a depune referință.

La 19 noiembrie 2023, ora 19:31, Comisia Electorală Centrală a depus referință

asupra recursului declarat de P.P. „ȘANSĂ” împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea

Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei

motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspect ce țin

de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului

cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine

principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

16

Alineatul (8) al aceluiași articol stipulează că înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Comrat a fost pronunțat public la 17

noiembrie 2023. Conform extrasului din poșta electronică, copia deciziei a instanței

de apel a fost notificată la adresa electronică a recurentului, la 17 noiembrie 2023,

fapt ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului

(f.d. 193, Vol. I).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

întrucât cererea de recurs a fost depusă la 19 noiembrie 2023.

Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de către P.P. „ȘANSĂ” urmează a fi admis, cu casarea

integrală a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel și adoptată o decizie

nouă, prin care acțiunea înaintată de P.P. „ȘANSĂ” să fie declarată inadmisibilă,

doar că din alte considerente decât cele reținute de instanța de apel.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Potrivit art. 247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se

examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția

recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate

decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu

privire la recursul considerat admisibil.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,

se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea

sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea

sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f)

instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite

recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În conformitate cu art. 1 alin. (1) din Codul administrativ, legislația

administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea

raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia.

Articolul 3 din Codul administrativ prevede că, legislația administrativă are

drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a

17

controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor

și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținîndu-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

Potrivit art. 98 alin. (1) și (3) din Codul electoral, în ordinea procedurii

contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează

acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: curțile de apel soluționează

cererile de apel împotriva actelor judecătorești emise de judecătorii în cadrul

litigiilor electorale.

Alineatul (2) al art. 98 din Codul electoral prevede că acțiunea în contencios

administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se examinează în

conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ.

Conform art. 101 alin. (6) și (7) din Codul electoral, instanțele judecătorești

adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri în conformitate cu

prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă. Actele

judecătorești emise în condițiile prezentului capitol sunt definitive și executorii din

momentul pronunțării, cu excepția cazurilor de suspendare a executării acestora.

În conformitate cu art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică

din oficiu, dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Conform art. 207 alin. (2) din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când:

a) există o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la un litigiu între

aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept;

b) există o încheiere judecătorească prin care s-a dispus încetarea procesului în

legătură cu faptul că reclamantul a renunțat la acțiune sau și-a retras acțiunea într-un

litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept sau că

între părți s-a încheiat o tranzacție de împăcare;

c) la aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează o acțiune între

aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept;

d) acțiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.209;

e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă,

a unui drept în sensul art.17;

f) nu sânt întrunite condițiile prevăzute la art.208;

g) acțiunea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest sens;

h) cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211

alin.(1) și (2) și art. 212 alin. (1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de instanța de judecată.

Din analiza acestor prevederi legale, rezultă că admisibilitatea acțiunii în

contencios administrativ, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci

urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, sintagma „în special”, denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate a acțiunii și în același timp oferă un drept exclusiv al judecătorului

de a filtra acțiunile în contencios administrativ, inclusiv sub aspectul verificării

18

obiectului acțiunii în contencios administrativ, și anume, dacă actul contestat, cade

sub incidența Codului administrativ.

În această ordine de idei, se menționează că art. 17 din Codul administrativ

stabilește că, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege

căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

În accepțiunea art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la

care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

În virtutea art. 39 din Codul administrativ, controlul judecătoresc al activității

administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un

drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea

în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Aderent, art. 189 din Codul administrativ reglementează expres că orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Articolul 1 al Codului electoral definește următoarele noțiuni generale, dintre

care:

candidat – persoană care este desemnată pentru ocuparea unei funcții publice

elective din partea partidelor politice sau a blocurilor electorale, înregistrată în

modul corespunzător;

candidat desemnat – persoană care își înaintează candidatura sau este propus

de partidele politice, blocurile electorale sau grupurile de inițiativă în vederea

înregistrării în calitate de concurent electoral sau candidat pe listă;

concurent electoral:

a) partid politic, bloc electoral și persoană care candidează pentru funcția de

deputat în Parlament și sunt înregistrate de Comisia Electorală Centrală - în cazul

alegerilor parlamentare;

b) candidatul pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, precum și

partidul politic sau blocul electoral care l-a desemnat, înregistrate de Comisia

Electorală Centrală – în cazul alegerilor prezidențiale;

c) partid politic, bloc electoral și persoană care candidează pentru funcția de

primar sau de consilier în consiliul local și sunt înregistrate de consiliile electorale

de circumscripție respective – în cazul alegerilor locale;

d) partid politic, bloc electoral și persoană care candidează pentru funcția de

Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei sau de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei

și sunt înregistrate de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei – în cazul alegerilor

regionale.

Instanța de apel menționează că, reglementări similare cu privire la

admisibilitate, la caz a contestațiilor, sunt stipulate la art. 93 din Codul electoral, ce

stabilesc că: organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile

pentru admisibilitatea contestației. Dacă este inadmisibilă, contestația se declară ca

atare prin hotărâre a organului electoral.

Contestația se declară inadmisibilă, în special, când:

19

a) a fost depusă de un alt subiect decât cel stabilit la art. 94 alin. (1) și (2) sau

de o persoană fără împuterniciri în acest sens;

e) contestatarul nu poate revendica încălcarea drepturilor sale electorale, cu

excepția contestațiilor depuse în condițiile art. 91 alin. (1) lit. d) și alin.(6);

Articolul 94 alin. (1), (2) și (3) din Codul electoral prevede că, în calitate de

subiect al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de inițiativă,

blocul electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum, care

revendică încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte

acte normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice care

au dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art. 27 lit. g).

Funcționarii electorali, observatorii, precum și asociațiile obștești care au

solicitat acreditarea observatorilor pot depune contestații împotriva organului

electoral care le-a aplicat sancțiunile prevăzute de art. 102 alin. (6) și (8). În aceste

cazuri, legalitatea hotărârii se contestă la organul electoral ierarhic superior.

Contestatarii depun cererea și/sau participă la procedura de examinare a

contestațiilor personal sau prin intermediul reprezentanților împuterniciți în

condițiile Codului administrativ sau, după caz, ale Codului de procedură civilă. În

cadrul organelor electorale, depunerea cererii și/sau participarea la procedura de

examinare a contestațiilor se stabilește în baza hotărârilor aprobate de Comisia

Electorală Centrală.

Conform art. 27 lit. g) din Codul electoral, în perioada electorală, Comisia

Electorală Centrală are următoarele atribuții: în baza datelor prezentate de Agenția

Servicii Publice, publică lista partidelor politice care au dreptul de a participa la

alegeri.

Articolul 98 alin. (1) pct. 1) și alin. (2) din Codul electoral stabilește că, în

ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente

examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează judecătoriile în primă

instanță soluționează contestațiile împotriva acțiunilor/inacțiunilor și a hotărârilor

organelor electorale după efectuarea procedurii de examinare a cererii prealabile.

Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se

examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului

administrativ.

În temeiul art. 91 alin. (2), (2), (3) și (31), (4) din Codul electoral, contestațiile

depuse în condițiile prezentului cod se examinează de către organele electorale,

respectându-se ierarhia acestora. În cazurile stabilite de prezentul cod, precum și de

alte acte normative, contestațiile se examinează de către alte organe (autorități) în

limita competențelor atribuite. În sensul alin. (2), legalitatea actelor administrative

ale organului electoral emitent, precum și acțiunile/inacțiunile acestuia se contestă

direct la organul electoral ierarhic superior. După respectarea procedurii prealabile,

decizia organului electoral emitent, după caz, decizia organului electoral ierarhic

superior în partea adoptării unei noi soluții pe marginea cererii prealabile se contestă

direct în instanța de judecată în a cărei rază teritorială se află organul electoral

respectiv. Prin derogare de la prevederile alin. (2) și (3) din prezentul articol, în cazul

depunerii unor contestații cu privire la deciziile organelor electorale emise în

conformitate cu prevederile art. 68 alin. (51), nu este necesară respectarea procedurii

20

prealabile. Contestațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se depun la organul electoral

care a înregistrat, a acreditat sau a confirmat ori urmează să înregistreze, să

acrediteze sau să confirme subiecții electorali ale căror acțiuni/inacțiuni se contestă.

Deciziile organului electoral pe marginea acestor contestații se contestă în condițiile

alin. (3).

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, la

data de 03 noiembrie 2023, în vederea respectării Dispoziției nr. 92 a CSE, CEC a

emis hotărârea nr.1543 ,,Cu privire la dispoziția nr. 92 din 03 noiembrie 2023 a CSE

a Republicii Moldova”, prin care a hotărât: Consiliile electorale de Circumscripție

și birourile electorale ale secțiilor de votare vor revoca hotărârile ce vizează

confirmarea reprezentanților în cadrul acestora și a persoanelor de încredere ale

concurenților electorali din partea P.P. „ȘANSĂ”. Birourile electorale ale secțiilor

de votare sau, după caz, consiliile electorale care îndeplinesc atribuțiile biroului

electoral al secției de votare vor aplica ștampila cu mențiunea „Retras” în toate

buletinele de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali din partea P.P.

„ȘANSĂ”. Se va aduce la cunoștința publică, informația privind anularea

concurenților electorali înregistrați de P.P. „ȘANSĂ” și s-a dispus retragerea listelor

de candidați făcute publice la sediul biroului electoral al secției de votare.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că în urma anulării

înregistrării tuturor candidaților P.P. „ȘANSĂ” la alegerile locale generale din 05

noiembrie 2023, ultimul nu mai deține statut de concurent electoral și nici nu poate

să-l obțină în cadrul scrutinului în cauză, din motiv că termenul legal stabilit pentru

înregistrarea candidaților a expirat, respectiv partidul politic vizat nu mai poate

participa la alegerile locale generale din 2023.

În lumina celor relatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că odată cu pierderea calității de concurent electoral, subiectul în cauză nu

poate pretinde încălcarea drepturilor electorale vătămate, inclusiv revendicarea

acestora în cadrul procedurii administrative electorale.

Or, P.P. „ȘANSĂ” nu este subiectul abilitat cu dreptul înaintării contestațiilor

în materie electorală, ceea ce denotă caracterul inadmisibil al revendicărilor din

acțiune.

Așadar, în circumstanțele în care acțiunea în contencios administrativ nu

întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, instanța de

fond greșit a purces la examinarea și soluționarea fondului cauzei, deoarece

chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contencios administrativ.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că, dispoziția abuzivă a

CSE, care și-a asumat rol de organ electoral a fost contestată în instanța de

contencios administrativ, iar potrivit art. 101 alin. (5) din Codul electoral, executarea

hotărârilor organelor electorale adoptate în condițiile art. 102 alin. (5) se suspendă

de drept din momentul contestării legalității hotărârilor respective.

Astfel, în speță obiect al examinării în prezenta cauză, constituie hotărârea nr.

14/1 din 07 noiembrie 2023 a CECER Cimișlia nr. 11, respectiv instanțele de

judecată nu au competența de a da apreciere dispoziției CSE nr. 92 din 03 noiembrie

2023, la care face trimitere recurentul, or, aceasta excedă obiectul examinării.

21

Instanța de judecată la soluționarea admisibilității acțiunii, poate lua în

considerare numai faptul că, potrivit art. 22 alin. (2) din Legea nr. 212/2004 privind

regimul stării de urgență, de asediu și de război, [...] (2) Dispozițiile Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova se publică pe pagina web oficială a

Guvernului și sunt executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice

centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru

cetățeni.

Astfel, odată cu pierderea calității de concurent electoral P.P. „ȘANSĂ” nu este

subiectul abilitat cu dreptul înaintării contestațiilor în materie electorală, ceea ce

denotă caracterul inadmisibil al revendicărilor sale.

Așadar, în circumstanțele în care acțiunea în contencios administrativ nu

întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, instanța de

fond greșit a purces la examinarea și soluționarea fondului cauzei, deoarece

chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contencios administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind

neîntemeiată concluzia instanței de apel referitor la inadmisibilitatea acțiunii

reclamantului conform art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, care

stipulează că acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special

când: nu sânt întrunite condițiile prevăzute la art. 208.

În conformitate cu art. 208 din Codul administrativ, până la înaintarea acțiunii

în contencios administrativ se va respecta procedura prealabilă, cu excepțiile

prevăzute de lege. Dacă autoritatea publică competentă decide cu privire la cererea

prealabilă, deși termenul pentru depunerea cererii prealabile nu a fost respectat,

acțiunea în contenciosul administrativ este oricum admisibilă. Această prevedere nu

se aplică în cazul în care printr-un act administrativ individual este favorizat un terț.

Dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite

numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă

o cerere de emitere a actului administrativ individual. O acțiune în realizare se

admite numai dacă reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o

cerere prin care a solicitat realizarea, tolerarea sau omiterea unei acțiuni. O acțiune

în constatare este admisibilă numai dacă reclamantul s-a adresat anterior la

autoritatea publică competentă cu cerere de constatare.

Deci, în concluzie Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează

că la caz, nu poate fi aplicat temeiul prevăzut de art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul

administrativ, odată ce statutul de concurent electoral a fost exclus pentru P.P.

„ȘANSĂ”.

De altfel, chiar și pretențiile reclamantului din acțiune se bazează anume pe

acest aspect, deține el statut de concurent electoral, sau nu.

Astfel, anume prin prisma acestui obiect, urma a fi examinată și soluționată

cauza dându-i-se apreciere anume acestei situații, chestiune care a fost omisă de

către instanța de apel.

Având în vedere că, acest aspect a fost greșit apreciat de instanța de apel, care

a concluzionat că P.P. „ȘANSĂ” deține calitatea de concurent electoral cu dreptul a

cere infirmarea alegerilor, și asupra căruia Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție a concluzionat supra contrariul, menționând că în lumina prevederilor art.

22

94 din Codul electoral, calitate de subiect al contestației poate fi alegătorul,

candidatul desemnat, grupul de inițiativă, blocul electoral, concurentul electoral sau

participantul la referendum, care revendică încălcarea drepturilor sale legitime

prevăzute de prezentul cod și de alte acte normative în domeniul electoral. Pot

depune contestații și partidele politice care au dreptul de a participa la scrutin în

condițiile stabilite de art. 27 lit. g), drept care s-a anulat, în temeiul pct. 1.1. din

dispoziția CSE nr. 92 din 03 noiembrie 2023 și hotărârea CEC nr.1543 din 03

noiembrie 2023 ,,Cu privire la dispoziția nr. 92 din 03 noiembrie 2023 a CSE a

Republicii Moldova”, potrivit cărora s-a anulat înregistrarea concurenților electorali

desemnați de către P.P. „ȘANSĂ” în cadrul alegerilor locale generale din 05

noiembrie 2023, iar potrivit pct. 1.2. din aceeași dispoziție CSE, s-a dispus

consiliilor electorale de circumscripție să informeze birourile electorale ale secțiilor

de votare, să aplice ștampila cu mențiunea „Retras” în toate buletinele de vot, în

dreptul tuturor concurenților electorali din partea P.P. „ȘANSĂ”.

Prin urmare, anularea concurenților electorali înregistrați de Partidul Politic

,,Șansă” și retragerea listelor de candidați, are drept consecință excluderea statutului

Partidului Politic ,,Șansă” de concurent electoral, statut pe care nu-l mai poate obține

în cadrul scrutinului menționat, din motiv că termenul legal stabilit pentru

înregistrarea candidaților a expirat, respectiv partidul politic vizat nu mai poate

desemna candidați la alegerile locale generale din 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va reține inadmisibilitatea

acțiunii reclamantului, prin prisma art. 207 alin. (2) din Codul administrativ

coroborat cu art. 93 alin. (2) lit. a) și e) din Codul electoral, pe motiv că reclamantul

nu mai este subiect al contestației odată ce și-a pierdut calitatea de concurent

electoral.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că odată cu

pierderea calității de concurent electoral, subiectul în cauză nu poate pretinde

încălcarea drepturilor electorale vătămate, inclusiv revendicarea acestora în cadrul

procedurii administrative electorale. Or, P.P. „ȘANSĂ” nu este subiect abilitat cu

dreptul înaintării contestațiilor în materie electorală, ceea ce denotă caracterul

inadmisibil al revindecărilor din acțiune.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, evidențiază că, prin

neexaminarea prezentei cauze în fond nu se încalcă dreptul reclamantului de acces

la justiție. Or, potrivit practicii CtEDO (cauza Malahov vs Moldova, hotărârea din

07 iunie 2007), restricția impusă accesului la o instanță judecătorească nu va fi

compatibilă cu art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului,

decât dacă aceasta nu urmărește un scop legitim și nu există o legătură proporțională

dintre mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit, și dacă nu întrunește criteriul de

admisibilitate.

Ținând cont de cele stabilite supra și a prevederilor legale citate mai sus,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanța

de apel a interpretat eronat prevederile legii și nu a dat apreciere circumstanțelor care

condiționează admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ, în lumina

revendicărilor din acțiune, motiv din care actul judecătoresc de dispoziție emis de

această nu poate fi menținut.

23

Finalmente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează

că soluția la care a ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile

articolului 6 § 1 CEDO, fiind prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul

administartiv, potrivit căruia în urma examinării recursului, Curtea Supremă de

Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau

parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia din 17 noiembrie

2023 a Curții de Apel Comrat, cu adoptarea unei noi decizii privind declararea

acțiunii ca fiind inadmisibilă, pe alte temeiuri decât acelea stabilite de instanță de

apel, adică conform art. 207 alin. (2) din Codul administrativ coroborat cu art. 93

alin. (2) lit. a) și e) din Codul electoral.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Partidul Politic „ȘANSĂ”.

Se casează integral decizia din 17 noiembrie 2023 a Curții de Apel Comrat și

hotărârea din 16 noiembrie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central, în cauza de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Partidul Politic „ȘANSĂ” împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale raionale Cimișlia nr. 11 cu privire la anularea hotărârii nr. 14/1 din 07

noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Cimișlia nr. 11, obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Cimișlia nr. 11 să examineze contestația, în fond, prin care să infirme rezultatele

alegerilor generale locale din circumscripția electorală raională Cimișlia nr. 11;

obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cimișlia nr. 11

să solicite Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul

electoral și declararea alegerilor locale nule în această circumscripție electorală, și

se emite o decizie nouă, prin care:

Se declară inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de P.P.

„ȘANSĂ” împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale

Cimișlia nr. 11 cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii

actului administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale cu

solicitarea Comisiei Electorale Centrale de aplicare a prevederilor art. 176 din Codul

electoral.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Mariana Pitic

Diana Stănilă

24

25