3r-289/23 — anularea hotaririi CEC

3r-289/23 — anularea hotaririi CEC (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosar nr. 3r-289/23

2-23155295-01-3ra-03112023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Negru, Ec. Palanciuc, I. Dutca)

D E C I Z I E

04 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând recursul depus de Partidul Politic „ȘANSĂ”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic „ȘANSĂ” împotriva Comisiei Electorale Centrale privind

anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.1520 din 30 octombrie 2023 cu

privire la sesizările Serviciului de Informații și Securitate, Inspectoratelor de Poliție

Glodeni și Orhei și Direcției de Poliție Chișinău a Inspectoratului General al Poliției,

împotriva încheierii din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul

Politic „ȘANSĂ” către Comisia Electorală Centrală privind anularea hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr.1520 din 30 octombrie 2023 cu privire la sesizările

Serviciului de Informații și Securitate, Inspectoratelor de Poliție Glodeni și Orhei și

Direcției de Poliție Chișinău a Inspectoratului General al Poliției,

c o n s t a t ă :

La data de 01 noiembrie 2023, Partidul Politic „ȘANSĂ” a depus o cerere de

chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr.1520 din 30 octombrie 2023 cu privire la sesizările

Serviciului de Informații și Securitate, Inspectoratelor de Poliție Glodeni și Orhei și

Direcției de Poliție Chișinău a Inspectoratului General al Poliției.

Prin încheierea din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic

„ȘANSĂ” către Comisia Electorală Centrală privind anularea hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr.1520 din 30 octombrie 2023 cu privire la sesizările Serviciului

de Informații și Securitate, Inspectoratelor de Poliție Glodeni și Orhei și Direcției de

Poliție Chișinău a Inspectoratului General al Poliției.

1

La data de 03 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Partidul Politic

„ȘANSĂ” a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 02 noiembrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că prima instanță eronat a indicat că

nu este redat dreptul vătămat, fapt care duce la inadmisibilitatea acțiunii, or

revendicarea încălcării prin activitatea administrativă a Comisiei Electorale Centrale a

unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ a Partidul Politic „ȘANSĂ” este

materializată prin expresiile utilizate în textul art. 17 și art. 189 alin.(l) din Codul

administrativ: „drept vătămat” și „încălcarea unui drept al său”, ce se referă la drepturi

subiective concrete.

Recurentul a menționat că revendicarea dreptului vătămat al Partidului Politic

„ȘANSĂ” se deduce din art. 38 din Constituția Republicii Moldova. În acest sens, actul

administrativ contestat vizează candidații desemnați de concurentul electoral, Partidul

Politic „ȘANSĂ”, fiind expres indicat în dispozitivul actului contestat: „să examineze

anularea înregistrării candidaților desemnați la funcția de primar și consilier din partea

Partidului Politic „ȘANSĂ” conform celor constatate în prezenta hotărâre, după cum

urmează”.

În acest context, recurentul a notat că dreptul vătămat al reclamantului în calitate

de concurent electoral este limitarea dreptului de a fi ales prevăzut de art. 38 al

Constituției Republicii Moldova.

Recurentul a menționat că potrivit actului de corectare a hotărârii contestate,

Partidului Politic „ȘANSĂ” i-au fost aduse învinuiri de comitere a unor acțiuni ilicite

privind încălcarea modului de finanțare, fiind aplicabile prevederile art. 21 al

Constituției Republicii Moldova, și că urmează să fie stabilite sancțiuni de ordin

financiar, or, lipsirea eventuală de alocații, reprezintă o încălcare a dreptului

constituțional prevăzut de art. 46 din Constituția Republicii Moldova și art. l din

Protocolul adițional nr. l la CEDO.

Recurentul a invocat că un alt argument care denotă necesitatea casării încheierii

este faptul că instanța în esență a examinat cauza în absența părților, fapt care a privat

reclamantul de dreptul accesului la justiție și dreptul la apărare. Deci, aceste abateri

grave comise de către instanța de fond, încalcă grav dreptul reclamantului de acces la

un tribunal cât și dreptul la un proces echitabil.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Potrivit art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul

general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua

următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost

adoptată hotărârea.

Iar, art. 95 alin. (8) din Codul electoral, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin.(1).

2

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel

Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 02 noiembrie 2023, fiind

notificată recurentului, la aceeași dată, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 153).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Partidul

Politic „ȘANSĂ” s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de

legiuitor pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

La data de 03 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

CEC copia recursului depus de Partidul Politic „ȘANSĂ” împotriva încheierii din 02

noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a

încheierilor curților de apel.

Conform art. 243 alin. (2) – (3) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Decizia

prin care se soluționează recursul împotriva încheierii judecătorești se motivează în

scris.

Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Partidul Politic „ȘANSĂ” împotriva încheierii din 02

noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Actele cauzei denotă că, prin hotărârea nr. 1520 din 30 octombrie 2023 a CEC cu

privire la sesizările Serviciului de Informații și Securitate, Inspectoratelor de Poliție

Glodeni și Orhei și Direcției de Poliție Chișinău a Inspectoratului General al Poliției s-

a luat act de sesizările organelor de drept privind acțiunile ilicite ale Partidului Politic

„ȘANSĂ” în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale generale din 05

noiembrie 2023.

(6) din Codul electoral nr. 325/2022 sub aspectul modului de finanțare a campaniei

electorale și se aplică sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat

pe un termen de un an începând cu 01 ianuarie 2024 și până la 31 decembrie 2024,

inclusiv.

art. 54 alin. (5)-(6) din Codul electoral nr. 325/2022 sub aspectul modului de finanțare

a campaniei electorale, corupere a alegătorilor prin oferirea și promisiunea de a oferi

alegătorilor foloase din alte acțiuni de binefacere în scopul determinării acestora de a

a-și exercita drepturile electorale, utilizarea în campania electorală a mijloacelor

financiare, altele decât din contul cu mențiunea „Fond electoral”, depășirea plafonului

fondului electoral și folosirea fondurilor financiare și materiale nedeclarate și se obligă

consiliile electorale de circumscripție până la ora 16:00 a zilei de 1 noiembrie 2023 să

3

examineze anularea înregistrării candidaților desemnați la funcția de primar și consilier

din partea Partidului Politic „ȘANSĂ” conform celor constatate în prezenta hotărâre,

după cum urmează:

Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Tîrșiței nr. 34/27, raionul

Telenești;

Consiliul electoral al circumscripției electorale comunale Țareuca nr. 26/25,

raionul Rezina;

Consiliul electoral al circumscripției electorale comunale Ișcălău nr. 17/16,

raionul Fălești;

Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Dobrogea Veche nr. 28/14,

raionul Sîngerei;

Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Merenii Noi nr. 4/17,

raionul Anenii Noi;

Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Alexanderfeld nr. 7/2,

raionul Cahul;

Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Pitușca nr. 9/17, raionul

Călărași;

Consiliul electoral al circumscripției electorale comunale Răculești nr. 12/22,

raionul Criuleni;

Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Joltai nr. 36/24, UTA

Găgăuzia.

Potrivit actului de corectare a hotărârii nr. 1520 din 30 octombrie 2023 a CEC,

punctul 2 din dispozitivul hotărârii CEC nr. 1520/2023 se redă în redacția

amendamentului votat, după cum urmează: „2. Se constată încălcarea de către Partidul

Politic ”ȘANSĂ” art. 54 alin. (5) și alin. (6) lit. lit. a), c) și d) Cod electoral nr.

325/2022 sub aspectul modului de finanțare a campaniei electorale. La adoptarea

hotărârii privind stabilirea alocațiilor, Comisia va examina aceste constatări sub prisma

art. 102 Cod electoral nr. 325/2022 și va aplica sancțiunile corespunzătoare.”

La data de 01 noiembrie 2023, Partidul Politic „ȘANSĂ” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr.1520 din 30 octombrie 2023.

Iar, prin încheierea din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic

„ȘANSĂ” către Comisia Electorală Centrală privind anularea hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr.1520 din 30 octombrie 2023.

În motivarea soluției adoptate, Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile că

pct. 2 și 3 din hotărârea CEC nr.1520 din 30 octombrie 2023 nu constituie în sine acte

administrative individuale potrivit art.10 Cod administrativ, ci sunt operațiuni

administrative în sensul art.15 alin.(1) Cod administrativ.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

4

Articolul 6 alin. (1) din Codul administrativ prevede că, procedura administrativă

este activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea

condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea

condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea

condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a

produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor

juridice de drept public.

Prevederile art. 15 din Codul administrativ stabilesc că, operațiunile

administrative sînt manifestările de voință sau activitățile autorităților publice care nu

produc ca atare efecte juridice. Operațiunile administrative pot fi contestate doar

concomitent cu actul administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative

executorii sau îndreptate împotriva unui terț.

Articolul 17 al Codului administrativ prevede că, drept vătămat este orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Ținând cont de faptul că, o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul

normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie interpretată în

coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe alta ca

făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție reține la caz și prevederile art. 20 din Codul administrativ, potrivit cărora

dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

În conformitate cu art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

Reieșind din prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită

un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare

a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau

inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui

contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui

act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

În conformitate cu art. 207 alin. (1) al Codului administrativ, instanța verifică din

oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

5

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară

ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Potrivit art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când: reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Curtea de Apel

Chișinău corect a stabilit că obiectul acțiunii în contencios administrativ intentate la

cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „ȘANSĂ” sunt în esență

punctele 2 și 3 din hotărârea CEC nr. 1520 din 30 octombrie 2023, care la caz nu sunt

acte administrative individuale, în sensul art. 10 din Codul administrativ, ci reprezintă

operațiuni administrative, în sensul art. 15 din Codul administrativ.

Ținând cont de prevederile citate supra, instanța de recurs relevă că Curtea de

Apel Chișinău corect a calificat punctele 2 și 3 din hotărârea CEC nr. 1520 din 30

octombrie 2023, contestate în prezenta speță, ca fiind operațiuni administrative,

întreprinse de autoritatea publică în cadrul unor proceduri administrative, care la

moment sunt în derulare și nu există acte administrative finale emise pe marginea

acestor proceduri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că operațiunile

administrative sunt acțiuni realizate de autoritățile administrației publice și de

funcționarii acestora prin care se ajunge la adoptarea, emiterea sau la aplicarea actelor

administrative, fie pentru realizarea puterilor respective, fie pentru emiterea unor acte

administrative.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

că trăsăturile principale ale faptelor juridice materiale și ale operațiunilor

administrative sunt că ele nu concretizează o manifestare de voință, deci sunt forme

concrete, materiale, prin care se acționează asupra realității existente; faptele materiale

și operațiunile administrative au ca trăsătură dominantă scopul pentru care se

realizează, și care poate consta în mijlocirea emiterii (adoptării) actelor administrative,

determinând și condiționând validitatea, emiterea, sau acest scop poate consta în

realizarea celuilalt obiectiv al administrației - executarea legii.

Operațiunile administrative pot interveni în diferite faze ale procesului de

elaborare și de executare a actelor administrative – în faza pregătirii, emiterii,

executării actului administrativ și în cea a controlului executării.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că faptele și

operațiunile administrative nu pot face obiectul acțiunii în contencios administrativ, în

scopul verificării legalității lor. Legea recunoaște ca obiect al acțiunii doar actul

administrativ și nesoluționarea unei cereri în termenul prescris.

De asemenea, ar fi eronată concluzia precum că legalitatea faptelor și

operațiunilor administrative este totalmente neglijată, or, instanța de contencios

administrativ este în drept să se pronunțe, în limitele competenței sale, din oficiu sau

la cerere și asupra legalității actelor sau operațiunilor administrative, care au stat la

baza emiterii actului administrativ contestat. În cazurile în care controlul legalității

acestor acte sau operațiuni ține de competența instanței de contencios administrativ

6

ierarhic superioare, urmează a fi ridicată excepția de ilegalitate în fața acestei instanțe,

în condițiile legii.

În litigiu dedus judecății pct. 2 din hotărârea CEC nr.1520 din 30 octombrie 2023

a fost emisă în scopul stabilirii anumitor fapte de către CEC, în temeiul art. 18 al

Codului electoral, care vor fi examinate odată cu adoptarea hotărârii privind stabilirea

alocațiilor, sub prisma art. 102 Cod electoral nr. 325/2022.

Prin urmare, această constatare nu produce efecte juridice, separat prin sine însăși,

dar aceasta urmează a fi soluționată odată cu adoptarea hotărârii privind stabilirea

alocațiilor, adică emiterea unui act administrativ individual în sensul art.10 Cod

administrativ. Respectiv, pct. 2 din hotărârea CEC nr.1520 din 30 octombrie 2023 fiind

o operațiune administrativă din cadrul procedurii administrative privind stabilirea

alocațiilor, legalitate și temeinicia acesteia poate fi contestată odată cu contestarea

actului administrativ individual emis la finalizarea acestei proceduri.

Referitor la pct. 3 din hotărârea CEC nr.1520 din 30 octombrie 2023, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că aceasta de asemenea constituie o

constatare a anumitor fapte de către CEC în temeiul cărora CEC a obligat Consiliile

Electorale de Circumscripție până la ora 16:00 a zilei de 01 noiembrie 2023 să

examineze anularea înregistrării candidaților desemnați la funcția de primar și consilier

din partea Partidului Politic „ȘANSĂ” conform listei.

Conform art. 69 alin. (1) și (3) al Codului administrativ, procedura administrativă

se inițiază la cerere sau din oficiu. Procedura administrativă inițiată din oficiu începe

odată cu efectuarea primei acțiuni procedurale, iar cea inițiată la cerere se consideră

inițiată din momentul depunerii cererii. Inițierea unei proceduri administrative din

oficiu rămîne la discreția autorității publice. În cazurile prevăzute de lege sau în baza

unei decizii a autorității publice ierarhic superioare, inițierea procedurii administrative

din oficiu este obligatorie.Inițierea unei proceduri administrative din oficiu rămâne la

discreția autorității publice. În cazurile prevăzute de lege sau în baza unei decizii a

autorității publice ierarhic superioare, inițierea procedurii administrative din oficiu este

obligatorie.

În conformitate cu art. 78 alin. (1) din Codul administrativ, procedura

administrativă se finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative sau prin

emiterea unui act administrativ individual, respectiv încheierea unui contract

administrativ.

Iar potrivit art.97 alin.(2) pct.1) lit. a) Cod electoral, pornind de la prevederile

prezentului cod și ale altor acte normative conexe, competența de examinare a

contestațiilor revine consiliilor electorale de circumscripție – în cazul contestațiilor

depuse în condițiile prezentului capitol. Consiliile electorale au competența de a

examina și cererile de anulare – în cazul subiecților electorali înregistrați, acreditați

sau confirmați de către consiliul electoral respectiv.

Art. 99 alin.(4) din Codul electoral, prevede că, în cazul contestațiilor ce vizează

finanțarea campaniilor electorale ale candidaților desemnați de partidele politice sau

blocurile electorale și în care se formulează cerința de aplicare a sancțiunii privind

anularea înregistrării acestora, organul electoral care a înregistrat candidații va demara

examinarea acestei cerințe doar după examinarea contestației de către Comisia

7

Electorală Centrală în partea faptelor considerate de contestatar ca încălcări privind

finanțarea campaniei electorale, precum și în temeiul constatărilor și soluțiilor emise

de comisie ca urmare a examinării.

În conformitate cu art. 102 alin.(5) din Codul electoral, anularea înregistrării se

aplică prin hotărâre a organului electoral care a înregistrat subiectul electoral în cazul

în care se constată: a) folosirea fondurilor financiare și materiale nedeclarate mai mult

de 1% raportat la plafonul mijloacelor ce pot fi transferate în contul fondului electoral

sau cel destinat grupului de inițiativă; b) depășirea plafonului fondului electoral sau al

celui destinat grupului de inițiativă; c) utilizarea mijloacelor financiare din străinătate,

cu excepția donațiilor din partea cetățenilor Republicii Moldova cu venituri obținute

în afara țării; d) nesuspendarea din funcție de către candidatul care are această

obligație. În acest caz se anulează înregistrarea concurentului electoral, a candidatului

independent sau se exclude candidatul respectiv din lista concurentului electoral; e)

nerespectarea restricțiilor stabilite la art.16 alin.(2) lit. c)–f) și nedeclararea acestora de

către candidat în condițiile art.68 alin.(1) lit. f); f) încălcarea prevederilor art.54 alin.(6)

lit. a).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, din

prevederile legale citate, reiese că prin pct. 3 din hotărârea CEC nr.1520 din 30

octombrie 2023 de fapt s-a dispus inițierea procedurii administrative în scopul anulării

înregistrării candidaților desemnați la funcția de primar și consilier din partea

Partidului Politic „ȘANSĂ” conform listei indicate.

Or, reieșind din prevederile legale menționate supra, rezultă cert că, aplicarea

sancțiunii privind anularea înregistrării candidaților desemnați la funcția de primar și

consilier din partea Partidului Politic „ȘANSĂ” este de competența organului electoral

care a înregistrat subiectul electoral și nu a CEC. Respectiv, actele administrative

individuale finale, în procedura administrativă inițiată prin pct. 3 din hotărârea CEC

nr.1520 din 30 octombrie 2023 urmează a fi emise de CECE Tîrșiței nr. 34/27, raionul

Telenești; CECE Țareuca nr. 26/25, raionul Rezina; CECE Ișcălău nr. 17/16, raionul

Fălești; CECE Dobrogea Veche nr. 28/14, raionul Sîngerei; CECE Merenii Noi nr.

4/17, raionul Anenii Noi; CECE Alexanderfeld nr. 7/2, raionul Cahul; CECE Pitușca

nr. 9/17, raionul Călărași; CECE Răculești nr. 12/22, raionul Criuleni; CECE Joltai nr.

36/24, UTA Găgăuzia, prin adoptarea unei hotărâri cu privire la anularea sau

menținerea înregistrării candidaților desemnați la funcția de primar și consilier din

partea Partidului Politic „ȘANSĂ”.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

Curtea de Apel Chișinău corect a stabilit că procedura administrativă inițiată în scopul

anulării înregistrării candidaților desemnați la funcția de primar și consilier din partea

Partidului Politic „ȘANSĂ” conform listei nominalizate, nu este finalizată și

reclamantul nu poate revendica încălcarea unui drept al său la această etapă

procedurală.

În circumstanțele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

decelează că, Curtea de Apel Chișinău corect a calificat pct. 2 și 3 din hotărârea CEC

nr.1520 din 30 octombrie 2023 ca fiind operațiuni administrative, efectuate de CEC în

cadrul unor proceduri administrative.

8

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ține să

menționeze că este contrară normelor legale, emiterea în cadrul unei și aceleiași

proceduri administrative a două hotărâri judecătorești, or, principiul legalității indică

expres că autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze

în conformitate cu legea și alte acte normative. Astfel, legalitatea procedurii

administrative se examinează în cadrul acțiunii în contencios administrativ privind

anularea actului administrativ emis la finele procedurii administrative.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că în cazul în care,

o anumită persoană își manifestă dezacordul cu rezultatele activității administrative,

sau a procedurii administrative, aceasta este în drept să-și apere drepturile sale prin

intentarea unei acțiuni în contencios administrativ privind anularea actului

administrativ emis.

Totodată, printre condițiile generale de legalitate ale actului administrativ se

regăsește și cerința ca actul să fie emis în forma și procedura prevăzută de lege.

Respectiv, la examinarea dezacordului manifestat de persoana interesată, cu rezultatele

activității administrative, reflectate într-un act administrativ emis, instanța de

contencios administrativ va examina întreaga procedură administrativă desfășurată

până la emiterea actului administrativ, verificând legalitatea tuturor operațiunilor

administrative efectuate în cadrul acestei activități administrative.

Mai mult, în caz de contestare a hotărârii emise la finele procedurii administrative,

concomitent cu contestarea actului administrativ individual, persoana lezată într-un

drept al său, poate să conteste și operațiunile administrative, fapt prevăzut expres în

art. 15 din Codul administrativ.

Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

inoportun de a se expune referitor la argumentele recurentului invocate ca temei de

anulare a actelor contestate, or, după cum a fost constatat mai sus, hotărârea CEC

nr.1520 din 30 octombrie 2023 reprezintă în sine operațiuni administrative, astfel că

aceste argumente vor constitui obiectul examinării în cadrul acțiunii în contencios

administrativ privind verificarea legalității actului administrativ emis, în caz de

contestare a acestuia.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că

stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești

constituie o prerogativă exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea

unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul

liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a-l

utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de lege.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că prima

instanță corect a stabilit că indicarea, în partea dispozitivă a hotărârii, a modalității de

contestare prevăzute de art. 98 alin.(2) din Codul electoral, ca fiind o eroare de

tehnoredactare, care nu-i oferă forma unui act administrativ individual, conform art.

10 din Codul administrativ, ce poate fi contestat separat.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție argumentul

recurentului precum că i-a fost încălcat dreptul de acces la justiție și dreptul la apărare,

din motiv că instanța a examinat cauza în absența părților. Or, art. 207 alin. (1) din

9

Codul administrativ, prevede în mod expres că instanța verifică din oficiu dacă sînt

întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ.

Respectiv, legiuitorul a stabilit că admisibilitatea acțiunii este examinată în lipsa

părților, din oficiu.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că soluția primei

instanței este legală și întemeiată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Partidul Politic „ȘANSĂ” și a

menține încheierea din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Partidul Politic „ȘANSĂ” și se menține încheierea

din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

10