3ra-1075/23 — anularea actelor administrative, revizuire si excluderea candidatului

Dosarul nr. 3ra-1075/23 2-23150099-01-3ra-02112023 prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud. A. Mocanu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Negru, Ec. Palanciuc, I. Dutca) ÎNCHEIERE 03 noiembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Oxana Parfeni Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de Gapeev Roman, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gapeev Roman împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Anenii Noi nr.4, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorate Bulboaca nr. 4/3, terț Bîrcă Eugeniu cu privire la anularea hotărârii Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Bulboaca nr. 4/3 fără număr și fără dată; anularea hotărârii Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Raionale Anenii Noi nr. 4 cu nr. 15/1 din 20 octombrie 2023; anularea Hotărârii Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Bulboaca nr. 4/3 cu nr. 22 din 13 octombrie 2023, revizuirea și excluderea candidatului Bîrcă Eugeniu din lista candidaților la funcția de consilier local în Consiliul Bulboaca pe lista Partidului Socialiștilor din Republicii Moldova, împotriva deciziei din 30 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Gapeev Roman împotriva hotărârii din 26 octombrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, și împotriva încheierii din 24 octombrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central,

prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea înaintată de Gapeev Roman privind suspendarea actelor administrative contestate, c o n s t a t ă : La data de 23 octombrie 2023, Gapeev Roman a depus cererea de chemare în judecată împotriva CECER Anenii Noi nr.4, CECE Bulboaca nr. 4/3, terț Bîrcă Eugeniu cu privire la anularea hotărârii CECE Bulboaca nr. 4/3 fără număr și fără dată; anularea hotărârii CECER Anenii Noi nr.4 cu nr.15/1 din 20 octombrie 2023; anularea hotărârii CECE Bulboaca nr. 4/3 cu nr. 22 din 13 octombrie 2023 cu privire la cererea de 1 înregistrare a lui Bîrcă Eugeniu în calitate de candidat la funcția de primar desemnat de către PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, revizuirea și excluderea candidatului Bîrcă Eugeniu din lista candidaților la funcția de consilier local în Consiliul Bulboaca pe lista PP „Partidului Socialiștilor din Republicii Moldova” (f.d.

2-15 vol. I). În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la data de 07 octombrie 2023 s-a adresat CECE Bulboaca nr.4/3 solicitând refuzul înregistrării candidatului la funcția de primar din partea PP „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” a lui Eugeniu Bîrcă; refuzul înregistrării candidaților la funcția de consilieri locali din partea PP „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova”; informarea organelor de drept despre informațiile false comunicate de PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și Eugeniu Bîrcă, cu solicitarea sancționării acestora. În calitate de argumente privind solicitările invocate, au stat la bază datele obținute de pe portalul instanțelor de judecată, care dovedesc faptul că, există circumstanțe, pentru aplicarea prevederilor art.16 alin. (2) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022 în raport cu Bîrcă Eugeniu.

Reclamantul a menționat că CECE Bulboaca nr. 4/3 a încălcat termenul de examinare a contestației conform art. 95 alin.(1) Cod electoral, invocând argumente nejustificate privind respingerea contestației și a înregistrat cetățeanul menționat în calitate de candidat la funcția de primar și consilier local, fără a indica în hotărârile sale informațiile privind exercitarea căilor de atac conform art.124 din Codul administrativ. Prin urmare, a contestat hotărârile CECE Bulboaca nr.4/3 la CECER Anenii Noi nr.4, care a fost respinsă, printr-o hotărâre emisă cu încălcarea procedurii administrative stabilite de Codul administrativ și a regimului conflictelor de interese.

Reclamantul a notat că, legiuitorul a definit două cazuri exprese, când persoana fizică nu poate fi înregistrată în calitate de concurent electoral: există o condamnare la închisoare prin hotărâre judecătorească definitivă sau candidatul are antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Aplicarea în textul redacției normei a cuvintelor „precum și”, de fapt împarte cazurile ca independente unul de altul și nu pot fi folosite în complementar. În acest sens, reclamantul a comunicat că, potrivit deciziei Curții de Apel Chișinău nr.21r-922/14 din 26 noiembrie 2014, prin decizia Curții de Apel Bender nr.1a-146/12 din 05 decembrie 2012, Bîrcă Eugeniu a fost condamnat în baza art.311 alin.(2) Cod penal la 2 ani închisoare, iar cu aplicarea prevederilor art.90 din Codul penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an.

Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 23 iunie 2014, a fost anulată condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în privința lui Bîrcă Eugeniu, cu trimiterea condamnatului pentru executarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de 2 ani, stabilită prin decizia Curții de Apel Bender din 05 decembrie 2013. Decizia Curții de Apel Bender nr.1a-146/12 din 05 decembrie 2012 nu o poate găsi în spațiul online, probabil din motiv că, Curtea de Apel Bender a fost lichidată. Reclamantul a indicat că în sentința nr.1-204/13 din 09 septembrie 2013 a Judecătoriei Anenii Noi, se reține că la 29 septembrie 2004, Judecătoria sect. Botanica 2 mun. Chișinău în baza art.217 alin.(1) din Codul penal, cu aplicarea art. 55 din Codul penal, a stabilit pentru Eugeniu Bîrcă amenda 1000 lei.

Potrivit aceleași sentințe, la 02 noiembrie 2009 Judecătoria Anenii Noi în baza art.186 alin.(2) lit. b), c), d) din Codul penal, a dispus încetarea procesului, pe motivul împăcării părților, iar în perioada 22 decembrie 2012 - 18 iunie 2013 acesta a fost plasat în arest provizoriu de către poliția Federației Ruse în baza cererii de extrădare. În bazele de date a instanțelor judecătorești din Federația Rusă se face mențiune la Hotărârea Judecătoriei Perovskaia din or. Moscova (Federația Rusă) nr.1-218/2014 din 06 martie 2014, care l-a condamnat pe Eugen Bîrcă la 6 luni pușcărie conform art. 228 al Codului penal al Federației Ruse, însă datele personale ale lui Bîrcă Eugeniu în această hotărâre sânt blurate.

Reclamantul a menționat că prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi nr. 2-412/16 din 22 mai 2017, Bîrcă Eugeniu a fost obligat să restituie cheltuielile suportate pentru extrădare în mărime de 43707,22 lei. Suplimentar, prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi nr.2-1509/12 din 13 decembrie 2012, s-a dispus încasarea de la Bîrcă Eugeniu a sumei de 11055,93 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi nr.2-22081663-08-2-09062022 (2282/2022) din 02 august 2012, s-a dispus încasarea integrală de la Bîrcă Eugeniu a datoriei în mărime totală de 73687,04 lei, a cheltuielilor de judecată în mărime de 2 210,62 lei și a taxei de stat în mărime de 500 lei. Hotărârile privind încasarea sumelor bănești demonstrează lipsa de seriozitate și o incapacitate acută de a respecta legile Republicii Moldova și a servi Republica Moldova la bine și la rău de către acesta.

Mai mult, calitatea de debitor a lui Bîrcă Eugeniu, a fost confirmată inclusiv și de executorul judecătoresc Catanoi Sergiu. Reclamantul consideră că, existența deciziei Curții de Apel Chișinău nr.21r922/14 din 26 noiembrie 2014, a hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 29 septembrie 2004 și a hotărârii Judecătoriei Anenii Noi din 02 noiembrie 2009, deja creează premise în vederea neadmiterii acestuia în calitate de candidat la funcții eligibile în autoritățile publice locale deliberative și executive. De asemenea, reclamantul a comunicat că, pe parcursul examinării contestației sale, au fost încălcate norme de ordin procedural. Astfel, termenul de contestare a fost respectat, iar contestația a fost depusă pe suport de hârtie și conținea toate elementele stipulate la art.92 alin.(2) Cod electoral.

Prin urmare, CECE Bulboaca nr. 4/3, urma să vină cu argumente clare privind inexistența condamnărilor penale a lui Bîrcă Eugeniu, însă din textul hotărârii CECE Bulboaca nr. 4/3 fără număr și fără dată privind respingerea contestației depuse de Gapeev Roman, nu s-a menționat nimic despre solicitarea informațiilor de la instituțiile competente. Reclamantul a observat că cel puțin două instituții urmează să participe la exercițiul de verificare a candidatului, însă CECE Bulboaca nr.4/3 solicitat opinia de la executorul judecătoresc Catanoi Sergiu, doi avocați și juristul de la CEC, deși autoritatea publică urma să solicite confirmarea veridicității datelor respective de la instituția judecătorească, ceea ce nu s-a făcut de fapt.

3 Reclamantul a considerat suspect faptul că, CECE Bulboaca nr.4/3 a neglijat actele judecătorești prezentate, or urma să observe că, sentința nr. 1-204/13 este datată cu 09 septembrie 2013, iar decizia Curții de Apel Chișinău nr. 1a-146/12 este datată cu 05 decembrie 2012, respectiv, fiind vizate două cazuri diferite, examinate în anii diferiți, cu condamnări în cadrul diferitor dosare. Astfel, la examinarea contestației sale, CECE Bulboaca nr. 4/3 l-a favorizat pe Bîrcă Eugeniu. O altă omisiune a CECE Bulboaca nr.4/3 pe care o invocă reclamantul se referă la audierea participanților, nefiind notificat despre data examinării contestației sale și nici audiat. A reiterat că, hotărârea CECE Bulboaca nr.4/3 fără număr și fără dată, nu conține date conform art.120 alin.(1) lit. a, b, d, e, f, g, h, adică nu conține datele unui act administrativ.

Incertitudinea privind organul, unde poate fi contestată hotărârea nu poate exista în astfel de document. Reclamantul a subliniat că CECE Bulboaca nr.4/3 urma să motiveze respingerea contestației sale prin audieri, opiniile participanților, probe pertinente și investigații, care ar demonstra că nu a avut dreptate. De asemenea, reclamantul a indicat că, hotărârea CECE Bulboaca nr.4/3 cu nr.22 din 13.10.2023 și Hotărârea CECE Bulboaca nr.4/3 cu nr.23 din 13 octombrie 2023 nu corespund prevederilor art.124 din Codul administrativ, în textul acestora lipsind informația privind adresa autorității publice la care trebuie înaintată calea de atac.

Totuși, după recepționarea hotărârii CECE Bulboaca nr.4/3 fără număr și fără dată, a contestat-o la CECER Anenii Noi nr. 4 la data de 19 octombrie 2023. Reclamantul a comunicat că, studiind componența CECER Anenii Noi nr. 4 pe pagina web al CEC, a constatat că în calitate membri în autoritatea respectivă este inclusiv, Sîrbu Nadejda, care a fost vizată în cererile privind solicitarea examinării conduitei funcționarului public nr.94 din 19 iunie 2017, nr.90 din 22 iulie 2016 și nr.128 din 26 iulie 2017 și prin urmare, a fost emisă hotărârea Judecătoriei Anenii Noi nr.3-18/19 din 22 mai 2019. Astfel, plângerile împotriva Nadejdei Sîrbu au fost contrasemnate inclusiv de către reclamant personal, ultimul adresându-se în instanța de judecată în vederea obligării conducătorilor APL la examinarea acestora.

Totodată, Nadejda Sîrbu este vizată în plângerile înregistrate cu nr. 49 din 18 iunie 2018, înaintată de Gapeev Roman și nr.48 din 18 iunie 2018 înaintată de Cofler Ion. În context, a fost emisă Hotărârea Judecătoriei Anenii Noi nr. 3-51/18 din 16 octombrie 2018. Reclamantul Gapeev Roman a comunicat că Sîrbu Nadeja este în litigiu cu Consiliul local Bulboaca și are o ură personală față de reclamant și colegul său, Ion Berzoi, primarul degrevat al sat. Bulboaca, dat fiind faptul că, la încetarea raporturilor de muncă a acesteia, ultima a comis greșeli privind solicitarea unor garanții sociale. Totodată, soțul Nadejdei Sîrbu este contracandidatul PP „Liga Orașelor și Comunelor” pe lista candidaților la funcția de consilier local în sat.

Bulboaca din partea PP „Platforma Demnitate și Adevăr”. Respectiv, Nadejda Sîrbu este cointeresată să nu fie soluționată pozitiv contestația reclamantului, prin urmare a depus cerere de recuzare a Nadejdei Sîrbu, însă la ședința CECER Anenii Noi nr. 4 din 20 octombrie 2023, conflictul de interese nu a fost soluționat. 4 În context, Nadejda Sîrbu a comunicat că, se va abține de la votare asupra contestației sale, dar a participat la examinarea acesteia, fiind prezentă în sala de ședință. Reclamantul a relatat că a solicitat de la CECER Anenii Noi nr. 4 întreprinderea măsurilor privind recepționarea informațiilor de la Ministerul Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Consiliului Suprem al Magistraturii, Judecătoriei Anenii Noi și arhivei Judecătoriei Bender privind condamnările cetățeanului Eugeniu Bîrcă.

Reclamantul a subliniat că, în cadrul examinării contestației sale de către CECE Bulboaca nr.4/3, au fost încălcate prevederile art.16 alin.(2) lit. c), art. 95 alin.(1), art. 96 alin. (3), art. 100 alin.(7) și (9) din Codul electoral și art.25, art.119 alin.(1), art.120 alin.(1), art.124 din Codul administrativ, CECER Anenii Noi nr. 4 având dreptul să acționeze conform art. 101 alin. (3) din Codul electoral, de care nu s-a folosit și a declarat ca inadmisibilă contestația. Astfel, în hotărârea CECER Anenii Noi nr. 4 cu nr. 15/1 din 20 octombrie 2023, s-a menționat ca temei de respingere a contestației sale, faptul că la actele prezentate, nu s-a atașat declarația de veridicitate a probelor prezentate de contestatar.

La data de 24 octombrie 2023, reclamantul Gapeev Roman a depus cerere de suspendare a actelor administrative contestate. Prin încheierea din 24 octombrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, s-a respins ca neîntemeiată cererea înaintată de Gapeev Roman privind suspendarea actelor administrative contestate (f.d.107-109 vol.1). La data de 25 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Gapeev Roman a depus cerere de concretizare, în care a făcut referire la art. 71 alin. (4) din Legea actelor normative (f.d. 130-132 vol. I). Totodată, a menționat că conform versiunii finale adoptate pentru art. 16 din Codul electoral, au restricții de a participa în calitate de candidați, persoane, care sunt condamnate la închisoare în baza hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, fără de a lua în calcul faptul dacă își ispășesc condamnarea sau nu au ispășit-o.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Gapeev Roman împotriva CECER Anenii Noi nr.4, CECE Bulboaca nr. 4/3, intervenient accesoriu Bîrcă Eugeniu cu privire la anularea hotărârii CECE Bulboaca nr.4/3 fără număr și fără dată; anularea hotărârii CECER Anenii Noi, cu nr.15/1 din 20 octombrie 2023; anularea hotărârii CECE Bulboaca nr.4/3 cu nr. 22 din 13 octombrie 2023 cu privire la cererea de înregistrare a dlui Bîrcă Eugeniu în calitate de candidat la funcția de primar desemnat de către Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, revizuirea și excluderea candidatului Bîrcă Eugeniu din lista candidaților la funcția de consilier local în Consiliul Bulboaca pe lista Partidului Socialiștilor din Republicii Moldova (f.d.178-182 vol. I). La data de 26 octombrie 2023, Gapeev Roman prin intermediul poștei electronice, a expediat în adresa Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, iar la 27 octombrie 2023, pe suport de hîrtie, apel motivat împotriva hotărârii din 26 octombrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central (f.d.

189-200 vol. I, 1-21 vol. II). 5 Prin decizia din 30 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Gapeev Roman împotriva hotărârii din 26 octombrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central (f.d. 152-176 vol. II). În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că analizând legalitatea hotărârii pronunțate în raport cu prevederile art.225 din Codul administrativ, constată că aceasta urmează a fi menținută, or, instanța de fond a elucidat și constatat pe deplin circumstanțele cauzei, a verificat și apreciat obiectiv, probele prezente la materialele cauzei, stabilind corect circumstanțele de fapt și aplicând corect legislația pertinentă ce guvernează raportul litigios.

Instanța de apel a reținut ca fiind relevante soluționării litigiului, prevederile art. 1, art. 3, art. 17, art. 20-22, art. 39, art.219, art.206 alin. (1) lit. a), art. 207 alin. (1), 220 alin. (1), art. 93, art.194 alin.(1) din Codul administrativ. Verificând legalitatea și temeinicia încheierii contestate, prin prisma argumentelor apelantului și a materialelor dosarului, instanța de apel a considerat că, încheierea primei instanțe este una întemeiată, or legislatorul a stabilit că, actul administrativ poate fi suspendat doar în două condiții, care nu urmează a fi îndeplinite cumulativ, și anume: în cazul confirmării incontestabile a existenței unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil și/sau existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

Astfel, Gapeev Roman nu a invocat motive plauzibile în vederea dispunerii suspendării actului administrativ, iar condițiile indicate la art.172 alin.(2) din Codul administrativ, care ar justifica suspendarea executării actelor administrative contestate, nu sânt îndeplinite, întrucât paguba iminentă, precum și ilegalitatea acestora nu se prezumă, ci trebuie dovedite de persoana lezată, prin probe concludente și pertinente, din cererea înaintată nefiind identificat nici unul din temeiurile de suspendare. Cu referire la fondul cauzei, instanța de apel a reținut ca fiind relevante soluționării litigiului, prevederile art. 189 alin. (1), art. 209 alin. (1) din Codul administrativ, art. 91 alin. (2)-(4) din Codul electoral, art. 95 alin. (1), art. 96 alin. (1), art.94 alin.(1), art.98 alin.(1) pct.1) și alin.(2) și art.93 alin.(2) lit. c) din Codul electoral.

Instanța de apel a remarcat că reieșind din revendicările reclamantului Gapeev Roman, în raport cu conținutul actelor contestate, este întemeiată și justificată poziția primei instanțe privind legalitatea hotărârii CECER Anenii Noi nr.4 cu nr.15/1 din 20 octombrie 2023, întrucât în cadrul cercetării judecătorești, s-a confirmat cu certitudine că, hotărârile nr.23 și 22 al CECE Bulboaca nr.4/3 din 13 octombrie 2023, au fost contestate de către Gapeev Roman la data de 19 octombrie 2023, cu omiterea nejustificată a termenului prevăzut expres de către legislator în acest sens, or, acestea urmau a fi contestate în cadrul termenului prevăzut de art.95 alin.(1) Cod electoral de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

6 În același context, instanța de apel a reiterat concluzia primei instanțe potrivit căreia, reclamantul/apelant Gapeev Roman nu a formulat o cerere de repunere în termen la înaintarea contestației și nu a prezentat careva probe care să confirme temeinicia acestei solicitări. Instanța de apel a notat că, deși prima instanță a menționat în hotărârea contestată că, răspunsul oferit la cererea depusă de Gapeev Roman nu constituie act administrativ, această concluzie este greșită, dar aceasta nu afectează soluția instanței de fond. Astfel, răspunsul oferit de CECE Bulboaca nr.4/3, la cererea din 07 octombrie 2023, depusă de Gapeev Roman, prin care ultimului i s-a comunicat că, Bîrcă Eugeniu, în calitate de candidat la funcția de primar, nu cade sub incidența art.16 alin.(2) lit. c) din Codul electoral, fiind respinsă ca nefondată cererea lui Gapeev Roman din 07 octombrie 2023, constituie act administrativ în sensul art.10 din Codul administrativ.

Instanța de apel a reliefat că, ulterior, fiind adoptate hotărârile nr.23 și nr.22 ale CECE Bulboaca nr.4/3 din 13 octombrie 2023, pe care Gapeev Roman, le-a contestat la CECER Anenii Noi nr.4, peste termenul legal prevăzut de legislator.

Prin urmare, având în vedere că, prin hotărârea CECER Anenii Noi nr.4 cu nr.15/1 din 20 octombrie 2023, contestația depusă de Gapeev Roman a fost respinsă ca inadmisibilă pe motivul depunerii acesteia cu omiterea nejustificată a termenului de contestare, precum și reieșind din faptul că, CECER Anenii Noi nr.4, nu a examinat contestația în fond, instanța de apel a conchis că, este justă concluzia primei instanțe privind neexaminarea în fond a pretențiilor invocate de către Gapeev Roman în acțiunea depusă, cu respingerea în mod subsidiar inclusiv și a pretențiilor cu privire la anularea hotărârii nr.22 al CECE Bulboaca nr.4/3 din 13 octombrie 2023 și cu referire la revizuirea și excluderea candidatului Bîrcă Eugeniu din lista candidaților la funcția de consilier local în Consiliul Bulboaca pe lista PP „Partidul Socialiștilor din Republicii Moldova”, ce a fost înregistrat în baza hotărârii nr.22 al CECE Bulboaca nr.4/3 din 13 octombrie 2023. Instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a dispus respingerea ca neîntemeiată a acțiunii depuse de Gapeev Roman, or argumentele invocate în acest sens de către ultimul fiind lipsite de suport juridic.

La data de 01 noiembrie 2023, ora 22:26, Gapeev Roman a depus prin intermediul poștei electronice, la Curtea de Apel Chișinău, și la 02 noiembrie 2023 la Curtea Supremă de Justiție, cerere de recurs împotriva deciziei din 30 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și a încheierii contestate și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de suspendare și cererea de chemare în judecată. În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel. Suplimentar a comunicat că prin demersul Inspectoratului de Poliție Anenii Noi nr. 34/21 13745 din 01 noiembrie 2023, Primăria Bulboaca a fost informată că Bîrcă Eugeniu se află în căutare.

Măsura preventivă aplicată – condamnat. 7 Cu referire la temeiurile de drept de declarare a recursului, Gapeev Roman a invocat prevederile art. 16 alin. (2) lit. c), art. 95 alin. (1), art. 96 alin. (3), art. 98 alin. (1) subpct. 1), art. 100 alin. (6-7) și (9) din Codul electoral și art. 25, art. 94, art. 118 alin. (2) lit. c), art. 119 alin. (1), art. 120 alin. (1), art. 124, art. 143, art. 145, art. 172, art. 209 alin. (2), art. 224, art. 240 alin. (1) lit. c) și art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ. În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1). Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 30 octombrie 2023, și conform extrasului din poșta electronică la adresa „gapeyv@yahoo.com”, copia deciziei motivată a fost notificată recurentului la 31 octombrie 2023, ora 11:19 (f.d. 177 vol. II). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă prin poșta electronică la 02 noiembrie 2023, ora 22:26 (f.d.

178 vol. II). Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Gapeev Roman, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod. 8 În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451. Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recurs de către Gapeev Roman, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Gapeev Roman, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se 9 încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Cu referire la recursul depus de Gapeev Roman împotriva încheierii din 24 octombrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea înaintată de Gapeev Roman privind suspendarea actelor administrative contestate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, potrivit art. 246 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special cînd decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs.

10 Conform art. 214 alin. (1) din Codul administrativ, suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios administrativ. Reclamantul poate solicita instanței de judecată competente suspendarea executării actului administrativ individual pînă la înaintarea acțiunii în contencios administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluționarea cererii prealabile a refuzat suspendarea sau nu a soluționat cererea de suspendare în termenul stabilit la art.172 alin.(3). Iar, potrivit art. 214 alin. (4) din Codul administrativ, instanța de judecată decide cu privire la suspendarea executării actului administrativ individual printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea participanților la proces.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărîre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Prevederile art. 191 alin. (4) din Codul administrativ, curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărîrilor și recursurile împotriva încheierilor emise de judecătorii. Ținând cont de prevederile citate supra, recursul depus de Gapeev Roman împotriva încheierii din 24 octombrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central a fost examinat de către Curtea de Apel Chișinău, conform competenței stabilite de legiuitor, fiind emisă decizia din 30 octombrie 2023. Iar, la caz, decizia din 30 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în partea în care a fost respins recursul depus de Gapeev Roman împotriva încheierii din 24 octombrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central nu se supune niciunei căi de atac.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Gapeev Roman. Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus Gapeev Roman se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Oxana Parfeni Ion Malanciuc 11