3ra-1075/23 — anularea actelor administrative, revizuire si excluderea candidatului

3ra-1075/23 — anularea actelor administrative, revizuire si excluderea candidatului (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1075/23

2-23150099-01-3ra-02112023

prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud. A. Mocanu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Negru, Ec. Palanciuc, I. Dutca)

ÎNCHEIERE

03 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Gapeev Roman,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Gapeev Roman împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Anenii Noi nr.4, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorate Bulboaca nr.

4/3, terț Bîrcă Eugeniu cu privire la anularea hotărârii Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Bulboaca nr. 4/3 fără număr și fără dată; anularea hotărârii

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Raionale Anenii Noi nr. 4 cu nr. 15/1

din 20 octombrie 2023; anularea Hotărârii Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale Bulboaca nr. 4/3 cu nr. 22 din 13 octombrie 2023, revizuirea și excluderea

candidatului Bîrcă Eugeniu din lista candidaților la funcția de consilier local în Consiliul

Bulboaca pe lista Partidului Socialiștilor din Republicii Moldova,

împotriva deciziei din 30 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Gapeev Roman împotriva hotărârii din 26 octombrie 2023 a

Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central,

și împotriva încheierii din 24 octombrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul

Central, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea înaintată de Gapeev Roman privind

suspendarea actelor administrative contestate,

c o n s t a t ă :

La data de 23 octombrie 2023, Gapeev Roman a depus cererea de chemare în

judecată împotriva CECER Anenii Noi nr.4, CECE Bulboaca nr. 4/3, terț Bîrcă Eugeniu

cu privire la anularea hotărârii CECE Bulboaca nr. 4/3 fără număr și fără dată; anularea

hotărârii CECER Anenii Noi nr.4 cu nr.15/1 din 20 octombrie 2023; anularea hotărârii

CECE Bulboaca nr. 4/3 cu nr. 22 din 13 octombrie 2023 cu privire la cererea de

1

înregistrare a lui Bîrcă Eugeniu în calitate de candidat la funcția de primar desemnat de

către PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, revizuirea și excluderea

candidatului Bîrcă Eugeniu din lista candidaților la funcția de consilier local în Consiliul

Bulboaca pe lista PP „Partidului Socialiștilor din Republicii Moldova” (f.d. 2-15 vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la data de 07 octombrie 2023 s-a

adresat CECE Bulboaca nr.4/3 solicitând refuzul înregistrării candidatului la funcția de

primar din partea PP „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” a lui Eugeniu

Bîrcă; refuzul înregistrării candidaților la funcția de consilieri locali din partea PP

„Partidului Socialiștilor din Republica Moldova”; informarea organelor de drept despre

informațiile false comunicate de PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și

Eugeniu Bîrcă, cu solicitarea sancționării acestora. În calitate de argumente privind

solicitările invocate, au stat la bază datele obținute de pe portalul instanțelor de judecată,

care dovedesc faptul că, există circumstanțe, pentru aplicarea prevederilor art.16 alin. (2)

lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022 în raport cu Bîrcă Eugeniu.

Reclamantul a menționat că CECE Bulboaca nr. 4/3 a încălcat termenul de examinare

a contestației conform art. 95 alin.(1) Cod electoral, invocând argumente nejustificate

privind respingerea contestației și a înregistrat cetățeanul menționat în calitate de candidat

la funcția de primar și consilier local, fără a indica în hotărârile sale informațiile privind

exercitarea căilor de atac conform art.124 din Codul administrativ. Prin urmare, a

contestat hotărârile CECE Bulboaca nr.4/3 la CECER Anenii Noi nr.4, care a fost

respinsă, printr-o hotărâre emisă cu încălcarea procedurii administrative stabilite de Codul

administrativ și a regimului conflictelor de interese.

Reclamantul a notat că, legiuitorul a definit două cazuri exprese, când persoana fizică

nu poate fi înregistrată în calitate de concurent electoral: există o condamnare la închisoare

prin hotărâre judecătorească definitivă sau candidatul are antecedente penale nestinse

pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Aplicarea în textul redacției normei a cuvintelor

„precum și”, de fapt împarte cazurile ca independente unul de altul și nu pot fi folosite în

complementar.

În acest sens, reclamantul a comunicat că, potrivit deciziei Curții de Apel Chișinău

nr.21r-922/14 din 26 noiembrie 2014, prin decizia Curții de Apel Bender nr.1a-146/12 din

05 decembrie 2012, Bîrcă Eugeniu a fost condamnat în baza art.311 alin.(2) Cod penal la

2 ani închisoare, iar cu aplicarea prevederilor art.90 din Codul penal, executarea pedepsei

a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an. Prin încheierea Judecătoriei

Anenii Noi din 23 iunie 2014, a fost anulată condamnarea cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei în privința lui Bîrcă Eugeniu, cu trimiterea condamnatului pentru

executarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de 2 ani, stabilită prin decizia Curții de

Apel Bender din 05 decembrie 2013. Decizia Curții de Apel Bender nr.1a-146/12 din 05

decembrie 2012 nu o poate găsi în spațiul online, probabil din motiv că, Curtea de Apel

Bender a fost lichidată.

Reclamantul a indicat că în sentința nr.1-204/13 din 09 septembrie 2013 a

Judecătoriei Anenii Noi, se reține că la 29 septembrie 2004, Judecătoria sect. Botanica

2

mun. Chișinău în baza art.217 alin.(1) din Codul penal, cu aplicarea art. 55 din Codul

penal, a stabilit pentru Eugeniu Bîrcă amenda 1000 lei. Potrivit aceleași sentințe, la 02

noiembrie 2009 Judecătoria Anenii Noi în baza art.186 alin.(2) lit. b), c), d) din Codul

penal, a dispus încetarea procesului, pe motivul împăcării părților, iar în perioada 22

decembrie 2012 - 18 iunie 2013 acesta a fost plasat în arest provizoriu de către poliția

Federației Ruse în baza cererii de extrădare. În bazele de date a instanțelor judecătorești

din Federația Rusă se face mențiune la Hotărârea Judecătoriei Perovskaia din or. Moscova

(Federația Rusă) nr.1-218/2014 din 06 martie 2014, care l-a condamnat pe Eugen Bîrcă la

6 luni pușcărie conform art. 228 al Codului penal al Federației Ruse, însă datele personale

ale lui Bîrcă Eugeniu în această hotărâre sânt blurate.

Reclamantul a menționat că prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi nr. 2-412/16 din

22 mai 2017, Bîrcă Eugeniu a fost obligat să restituie cheltuielile suportate pentru

extrădare în mărime de 43707,22 lei. Suplimentar, prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi

nr.2-1509/12 din 13 decembrie 2012, s-a dispus încasarea de la Bîrcă Eugeniu a sumei de

11055,93 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi nr.2-22081663-08-2-09062022

(2282/2022) din 02 august 2012, s-a dispus încasarea integrală de la Bîrcă Eugeniu a

datoriei în mărime totală de 73687,04 lei, a cheltuielilor de judecată în mărime de 2 210,62

lei și a taxei de stat în mărime de 500 lei. Hotărârile privind încasarea sumelor bănești

demonstrează lipsa de seriozitate și o incapacitate acută de a respecta legile Republicii

Moldova și a servi Republica Moldova la bine și la rău de către acesta. Mai mult, calitatea

de debitor a lui Bîrcă Eugeniu, a fost confirmată inclusiv și de executorul judecătoresc

Catanoi Sergiu.

Reclamantul consideră că, existența deciziei Curții de Apel Chișinău nr.21r922/14

din 26 noiembrie 2014, a hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 29 septembrie

2004 și a hotărârii Judecătoriei Anenii Noi din 02 noiembrie 2009, deja creează premise

în vederea neadmiterii acestuia în calitate de candidat la funcții eligibile în autoritățile

publice locale deliberative și executive.

De asemenea, reclamantul a comunicat că, pe parcursul examinării contestației sale,

au fost încălcate norme de ordin procedural. Astfel, termenul de contestare a fost respectat,

iar contestația a fost depusă pe suport de hârtie și conținea toate elementele stipulate la

art.92 alin.(2) Cod electoral. Prin urmare, CECE Bulboaca nr. 4/3, urma să vină cu

argumente clare privind inexistența condamnărilor penale a lui Bîrcă Eugeniu, însă din

textul hotărârii CECE Bulboaca nr. 4/3 fără număr și fără dată privind respingerea

contestației depuse de Gapeev Roman, nu s-a menționat nimic despre solicitarea

informațiilor de la instituțiile competente.

Reclamantul a observat că cel puțin două instituții urmează să participe la exercițiul

de verificare a candidatului, însă CECE Bulboaca nr.4/3 solicitat opinia de la executorul

judecătoresc Catanoi Sergiu, doi avocați și juristul de la CEC, deși autoritatea publică

urma să solicite confirmarea veridicității datelor respective de la instituția judecătorească,

ceea ce nu s-a făcut de fapt.

3

Reclamantul a considerat suspect faptul că, CECE Bulboaca nr.4/3 a neglijat actele

judecătorești prezentate, or urma să observe că, sentința nr. 1-204/13 este datată cu 09

septembrie 2013, iar decizia Curții de Apel Chișinău nr. 1a-146/12 este datată cu 05

decembrie 2012, respectiv, fiind vizate două cazuri diferite, examinate în anii diferiți, cu

condamnări în cadrul diferitor dosare. Astfel, la examinarea contestației sale, CECE

Bulboaca nr. 4/3 l-a favorizat pe Bîrcă Eugeniu.

O altă omisiune a CECE Bulboaca nr.4/3 pe care o invocă reclamantul se referă la

audierea participanților, nefiind notificat despre data examinării contestației sale și nici

audiat. A reiterat că, hotărârea CECE Bulboaca nr.4/3 fără număr și fără dată, nu conține

date conform art.120 alin.(1) lit. a, b, d, e, f, g, h, adică nu conține datele unui act

administrativ. Incertitudinea privind organul, unde poate fi contestată hotărârea nu poate

exista în astfel de document.

Reclamantul a subliniat că CECE Bulboaca nr.4/3 urma să motiveze respingerea

contestației sale prin audieri, opiniile participanților, probe pertinente și investigații, care

ar demonstra că nu a avut dreptate.

De asemenea, reclamantul a indicat că, hotărârea CECE Bulboaca nr.4/3 cu nr.22 din

13.10.2023 și Hotărârea CECE Bulboaca nr.4/3 cu nr.23 din 13 octombrie 2023 nu

corespund prevederilor art.124 din Codul administrativ, în textul acestora lipsind

informația privind adresa autorității publice la care trebuie înaintată calea de atac. Totuși,

după recepționarea hotărârii CECE Bulboaca nr.4/3 fără număr și fără dată, a contestat-o

la CECER Anenii Noi nr. 4 la data de 19 octombrie 2023.

Reclamantul a comunicat că, studiind componența CECER Anenii Noi nr. 4 pe

pagina web al CEC, a constatat că în calitate membri în autoritatea respectivă este inclusiv,

Sîrbu Nadejda, care a fost vizată în cererile privind solicitarea examinării conduitei

funcționarului public nr.94 din 19 iunie 2017, nr.90 din 22 iulie 2016 și nr.128 din 26 iulie

2017 și prin urmare, a fost emisă hotărârea Judecătoriei Anenii Noi nr.3-18/19 din 22 mai

reclamant personal, ultimul adresându-se în instanța de judecată în vederea obligării

conducătorilor APL la examinarea acestora. Totodată, Nadejda Sîrbu este vizată în

plângerile înregistrate cu nr. 49 din 18 iunie 2018, înaintată de Gapeev Roman și nr.48

din 18 iunie 2018 înaintată de Cofler Ion. În context, a fost emisă Hotărârea Judecătoriei

Anenii Noi nr. 3-51/18 din 16 octombrie 2018.

Reclamantul Gapeev Roman a comunicat că Sîrbu Nadeja este în litigiu cu Consiliul

local Bulboaca și are o ură personală față de reclamant și colegul său, Ion Berzoi, primarul

degrevat al sat. Bulboaca, dat fiind faptul că, la încetarea raporturilor de muncă a acesteia,

ultima a comis greșeli privind solicitarea unor garanții sociale. Totodată, soțul Nadejdei

Sîrbu este contracandidatul PP „Liga Orașelor și Comunelor” pe lista candidaților la

funcția de consilier local în sat. Bulboaca din partea PP „Platforma Demnitate și Adevăr”.

Respectiv, Nadejda Sîrbu este cointeresată să nu fie soluționată pozitiv contestația

reclamantului, prin urmare a depus cerere de recuzare a Nadejdei Sîrbu, însă la ședința

CECER Anenii Noi nr. 4 din 20 octombrie 2023, conflictul de interese nu a fost soluționat.

4

În context, Nadejda Sîrbu a comunicat că, se va abține de la votare asupra contestației

sale, dar a participat la examinarea acesteia, fiind prezentă în sala de ședință.

Reclamantul a relatat că a solicitat de la CECER Anenii Noi nr. 4 întreprinderea

măsurilor privind recepționarea informațiilor de la Ministerul Afacerilor Interne,

Procuraturii Generale, Consiliului Suprem al Magistraturii, Judecătoriei Anenii Noi și

arhivei Judecătoriei Bender privind condamnările cetățeanului Eugeniu Bîrcă.

Reclamantul a subliniat că, în cadrul examinării contestației sale de către CECE

Bulboaca nr.4/3, au fost încălcate prevederile art.16 alin.(2) lit. c), art. 95 alin.(1), art. 96

alin. (3), art. 100 alin.(7) și (9) din Codul electoral și art.25, art.119 alin.(1), art.120

alin.(1), art.124 din Codul administrativ, CECER Anenii Noi nr. 4 având dreptul să

acționeze conform art. 101 alin. (3) din Codul electoral, de care nu s-a folosit și a declarat

ca inadmisibilă contestația. Astfel, în hotărârea CECER Anenii Noi nr. 4 cu nr. 15/1 din

20 octombrie 2023, s-a menționat ca temei de respingere a contestației sale, faptul că la

actele prezentate, nu s-a atașat declarația de veridicitate a probelor prezentate de

contestatar.

La data de 24 octombrie 2023, reclamantul Gapeev Roman a depus cerere de

suspendare a actelor administrative contestate.

Prin încheierea din 24 octombrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, s-a

respins ca neîntemeiată cererea înaintată de Gapeev Roman privind suspendarea actelor

administrative contestate (f.d.107-109 vol.1).

La data de 25 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Gapeev Roman a

depus cerere de concretizare, în care a făcut referire la art. 71 alin. (4) din Legea actelor

normative (f.d. 130-132 vol. I).

Totodată, a menționat că conform versiunii finale adoptate pentru art. 16 din Codul

electoral, au restricții de a participa în calitate de candidați, persoane, care sunt

condamnate la închisoare în baza hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, fără

de a lua în calcul faptul dacă își ispășesc condamnarea sau nu au ispășit-o.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Gapeev Roman

împotriva CECER Anenii Noi nr.4, CECE Bulboaca nr. 4/3, intervenient accesoriu Bîrcă

Eugeniu cu privire la anularea hotărârii CECE Bulboaca nr.4/3 fără număr și fără dată;

anularea hotărârii CECER Anenii Noi, cu nr.15/1 din 20 octombrie 2023; anularea

hotărârii CECE Bulboaca nr.4/3 cu nr. 22 din 13 octombrie 2023 cu privire la cererea de

înregistrare a dlui Bîrcă Eugeniu în calitate de candidat la funcția de primar desemnat de

către Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, revizuirea și excluderea candidatului

Bîrcă Eugeniu din lista candidaților la funcția de consilier local în Consiliul Bulboaca pe

lista Partidului Socialiștilor din Republicii Moldova (f.d.178-182 vol. I).

La data de 26 octombrie 2023, Gapeev Roman prin intermediul poștei electronice, a

expediat în adresa Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, iar la 27 octombrie 2023, pe

suport de hîrtie, apel motivat împotriva hotărârii din 26 octombrie 2023 a Judecătoriei

Anenii Noi, sediul Central (f.d. 189-200 vol. I, 1-21 vol. II).

5

Prin decizia din 30 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Gapeev Roman împotriva hotărârii din 26 octombrie 2023 a Judecătoriei

Anenii Noi, sediul Central (f.d. 152-176 vol. II).

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că analizând legalitatea

hotărârii pronunțate în raport cu prevederile art.225 din Codul administrativ, constată că

aceasta urmează a fi menținută, or, instanța de fond a elucidat și constatat pe deplin

circumstanțele cauzei, a verificat și apreciat obiectiv, probele prezente la materialele

cauzei, stabilind corect circumstanțele de fapt și aplicând corect legislația pertinentă ce

guvernează raportul litigios.

Instanța de apel a reținut ca fiind relevante soluționării litigiului, prevederile art. 1,

art. 3, art. 17, art. 20-22, art. 39, art.219, art.206 alin. (1) lit. a), art. 207 alin. (1), 220 alin.

(1), art. 93, art.194 alin.(1) din Codul administrativ.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii contestate, prin prisma argumentelor

apelantului și a materialelor dosarului, instanța de apel a considerat că, încheierea primei

instanțe este una întemeiată, or legislatorul a stabilit că, actul administrativ poate fi

suspendat doar în două condiții, care nu urmează a fi îndeplinite cumulativ, și anume: în

cazul confirmării incontestabile a existenței unor suspiciuni serioase și rezonabile privind

legalitatea actului administrativ individual defavorabil și/sau existența pericolului iminent

de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului

administrativ individual defavorabil.

Astfel, Gapeev Roman nu a invocat motive plauzibile în vederea dispunerii

suspendării actului administrativ, iar condițiile indicate la art.172 alin.(2) din Codul

administrativ, care ar justifica suspendarea executării actelor administrative contestate, nu

sânt îndeplinite, întrucât paguba iminentă, precum și ilegalitatea acestora nu se prezumă,

ci trebuie dovedite de persoana lezată, prin probe concludente și pertinente, din cererea

înaintată nefiind identificat nici unul din temeiurile de suspendare.

Cu referire la fondul cauzei, instanța de apel a reținut ca fiind relevante soluționării

litigiului, prevederile art. 189 alin. (1), art. 209 alin. (1) din Codul administrativ, art. 91

alin. (2)-(4) din Codul electoral, art. 95 alin. (1), art. 96 alin. (1), art.94 alin.(1), art.98

alin.(1) pct.1) și alin.(2) și art.93 alin.(2) lit. c) din Codul electoral.

Instanța de apel a remarcat că reieșind din revendicările reclamantului Gapeev

Roman, în raport cu conținutul actelor contestate, este întemeiată și justificată poziția

primei instanțe privind legalitatea hotărârii CECER Anenii Noi nr.4 cu nr.15/1 din 20

octombrie 2023, întrucât în cadrul cercetării judecătorești, s-a confirmat cu certitudine că,

hotărârile nr.23 și 22 al CECE Bulboaca nr.4/3 din 13 octombrie 2023, au fost contestate

de către Gapeev Roman la data de 19 octombrie 2023, cu omiterea nejustificată a

termenului prevăzut expres de către legislator în acest sens, or, acestea urmau a fi

contestate în cadrul termenului prevăzut de art.95 alin.(1) Cod electoral de 3 zile, care se

calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

6

În același context, instanța de apel a reiterat concluzia primei instanțe potrivit căreia,

reclamantul/apelant Gapeev Roman nu a formulat o cerere de repunere în termen la

înaintarea contestației și nu a prezentat careva probe care să confirme temeinicia acestei

solicitări.

Instanța de apel a notat că, deși prima instanță a menționat în hotărârea contestată că,

răspunsul oferit la cererea depusă de Gapeev Roman nu constituie act administrativ,

această concluzie este greșită, dar aceasta nu afectează soluția instanței de fond. Astfel,

răspunsul oferit de CECE Bulboaca nr.4/3, la cererea din 07 octombrie 2023, depusă de

Gapeev Roman, prin care ultimului i s-a comunicat că, Bîrcă Eugeniu, în calitate de

candidat la funcția de primar, nu cade sub incidența art.16 alin.(2) lit. c) din Codul

electoral, fiind respinsă ca nefondată cererea lui Gapeev Roman din 07 octombrie 2023,

constituie act administrativ în sensul art.10 din Codul administrativ.

Instanța de apel a reliefat că, ulterior, fiind adoptate hotărârile nr.23 și nr.22 ale

CECE Bulboaca nr.4/3 din 13 octombrie 2023, pe care Gapeev Roman, le-a contestat la

CECER Anenii Noi nr.4, peste termenul legal prevăzut de legislator. Prin urmare, având

în vedere că, prin hotărârea CECER Anenii Noi nr.4 cu nr.15/1 din 20 octombrie 2023,

contestația depusă de Gapeev Roman a fost respinsă ca inadmisibilă pe motivul depunerii

acesteia cu omiterea nejustificată a termenului de contestare, precum și reieșind din faptul

că, CECER Anenii Noi nr.4, nu a examinat contestația în fond, instanța de apel a conchis

că, este justă concluzia primei instanțe privind neexaminarea în fond a pretențiilor

invocate de către Gapeev Roman în acțiunea depusă, cu respingerea în mod subsidiar

inclusiv și a pretențiilor cu privire la anularea hotărârii nr.22 al CECE Bulboaca nr.4/3 din

13 octombrie 2023 și cu referire la revizuirea și excluderea candidatului Bîrcă Eugeniu

din lista candidaților la funcția de consilier local în Consiliul Bulboaca pe lista PP

„Partidul Socialiștilor din Republicii Moldova”, ce a fost înregistrat în baza hotărârii nr.22

al CECE Bulboaca nr.4/3 din 13 octombrie 2023.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a dispus respingerea ca

neîntemeiată a acțiunii depuse de Gapeev Roman, or argumentele invocate în acest sens

de către ultimul fiind lipsite de suport juridic.

La data de 01 noiembrie 2023, ora 22:26, Gapeev Roman a depus prin intermediul

poștei electronice, la Curtea de Apel Chișinău, și la 02 noiembrie 2023 la Curtea Supremă

de Justiție, cerere de recurs împotriva deciziei din 30 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și a încheierii

contestate și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de suspendare și

cererea de chemare în judecată.

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare

celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Suplimentar a comunicat că prin demersul Inspectoratului de Poliție Anenii Noi nr.

34/21 13745 din 01 noiembrie 2023, Primăria Bulboaca a fost informată că Bîrcă Eugeniu

se află în căutare. Măsura preventivă aplicată – condamnat.

7

Cu referire la temeiurile de drept de declarare a recursului, Gapeev Roman a invocat

prevederile art. 16 alin. (2) lit. c), art. 95 alin. (1), art. 96 alin. (3), art. 98 alin. (1) subpct.

1), art. 100 alin. (6-7) și (9) din Codul electoral și art. 25, art. 94, art. 118 alin. (2) lit. c),

art. 119 alin. (1), art. 120 alin. (1), art. 124, art. 143, art. 145, art. 172, art. 209 alin. (2),

art. 224, art. 240 alin. (1) lit. c) și art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând

cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau

a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 30 octombrie 2023, și

conform extrasului din poșta electronică la adresa „gapeyv@yahoo.com”, copia deciziei

motivată a fost notificată recurentului la 31 octombrie 2023, ora 11:19 (f.d. 177 vol. II).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece

cererea de recurs a fost depusă prin poșta electronică la 02 noiembrie 2023, ora 22:26 (f.d.

178 vol. II).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Gapeev Roman, în raport cu

materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de

către instanța de judecată contrar prezentului cod.

8

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil,

completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind

inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil

în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă

a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel,

normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs

care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința

de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de

drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau,

după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată

în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în

vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,

invocate în recurs de către Gapeev Roman, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

recursul depus de Gapeev Roman, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse

în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, care au fost analizate de către prima

instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a

acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se

9

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă

simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului

cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de

vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita

la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări

eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un

argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar

echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste

însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Cu referire la recursul depus de Gapeev Roman împotriva încheierii din 24 octombrie

2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, prin care s-a respins ca neîntemeiată

cererea înaintată de Gapeev Roman privind suspendarea actelor administrative contestate,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, potrivit art. 246 alin. (2) lit.

a) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special cînd decizia instanței

de apel nu poate fi contestată cu recurs.

10

Conform art. 214 alin. (1) din Codul administrativ, suspendarea executării actului

administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant instanței de

judecată care examinează acțiunea de contencios administrativ. Reclamantul poate solicita

instanței de judecată competente suspendarea executării actului administrativ individual

pînă la înaintarea acțiunii în contencios administrativ dacă autoritatea publica învestită cu

soluționarea cererii prealabile a refuzat suspendarea sau nu a soluționat cererea de

suspendare în termenul stabilit la art.172 alin.(3).

Iar, potrivit art. 214 alin. (4) din Codul administrativ, instanța de judecată decide cu

privire la suspendarea executării actului administrativ individual printr-o încheiere

susceptibilă de recurs, fără citarea participanților la proces.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale

instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărîre, în cazurile prevăzute de

prezentul cod și de alte legi.

Prevederile art. 191 alin. (4) din Codul administrativ, curțile de apel soluționează și

cererile de apel împotriva hotărîrilor și recursurile împotriva încheierilor emise de

judecătorii.

Ținând cont de prevederile citate supra, recursul depus de Gapeev Roman împotriva

încheierii din 24 octombrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central a fost examinat

de către Curtea de Apel Chișinău, conform competenței stabilite de legiuitor, fiind emisă

decizia din 30 octombrie 2023. Iar, la caz, decizia din 30 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, în partea în care a fost respins recursul depus de Gapeev Roman împotriva

încheierii din 24 octombrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central nu se supune

niciunei căi de atac.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Gapeev Roman.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și

art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus Gapeev Roman se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

11