2ra-630/26 — Anularea ordinului, încasarea plătilor salariale

La 4 iulie 2024 Daniel Cibotaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Peace Winds Japan Hiroshima Sucursala Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, a prejudiciului moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 februarie 2025 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru a fost respinsă acțiunea depusă de Daniel Cibotaru.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, Daniel Cibotaru, reprezentat de avocații Dan Dubcovețchi și Andrei Habravan a declarat apel împotriva acesteia, solicitând casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie admisă integral acțiunea.

Prin decizia din 3 februarie 2026 a Curții de Apel Centru a fost respins apelul declarat de Daniel Cibotaru, reprezentat de avocații Dan Dubcovețchi și Andrei Habravan și s-a menținut hotărârea din 27 februarie 2025 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru.

La 16 iulie 2026 Daniel Cibotaru a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 3 februarie 2026 a Curții de Apel Centru.

Ședința de examinare a admisibilității cererii de recurs a fost stabilită pentru 28 octombrie 2026, ora 09.00.

La 13 august 2026 Daniel Cibotaru a depus cerere în temeiul art. 192 alin. (1¹) și alin. (2) din Codul de procedură civilă și al art. 6 § 1 din CEDO, prin care a solicitat accelerarea procedurii de examinare a recursului, în termen cât mai restrâns.

Întru argumentarea cererii a indicat că, la 16 iulie 2026, a depus cererea de recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar până în prezent nu a fost emisă o soluție privind admisibilitatea recursului. Litigiul de muncă durează deja de peste 2 ani și 2 zile, perioadă pe care o consideră nejustificat de lungă pentru o categorie de cauze care, conform art. 192 alin. (2) din Codul de procedură civilă și art. 6 § 1 din CEDO, urmează a fi examinată în mod prioritar și în termen rezonabil. 1

A invocat faptul că inacțiunea instanței creează consecințe grave și iremediabile. În acest sens, a indicat existența unui risc iminent de neexecutare a hotărârii, susținând că, astfel cum a invocat detaliat la Motivul XIV din recurs, instanțele inferioare ar fi admis și facilitat o tergiversare sistemică a cauzei în favoarea intimatului, prin amânarea nejustificată a procesului sub pretexte extrajudiciare. Această conduită i-ar fi oferit intimatului timpul necesar pentru a-și închide clandestin oficiul din str. M. Varlam 69, pregătind părăsirea țării și transformând o eventuală decizie favorabilă într-un act pur decorativ, imposibil de executat silit.

De asemenea, a comunicat despre imposibilitatea angajării și prejudiciul continuu, menționând că, la 17 aprilie 2024, contractul său de muncă a fost suspendat, fiind ulterior desfăcut ilegal sub pretextul invocat de corupție. Stigmatizarea respectivă i-a distrus reputația profesională, punându-l în imposibilitatea absolută de a-și găsi un loc de muncă din aprilie 2024 până în prezent. Iar, stagnarea cauzei îi creează o stare de dificultate financiară extremă și un prejudiciu moral continuu, afectând direct dreptul său la un trai decent și la un recurs efectiv.

Articolul 192 alin. (1), (11) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cauzele civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt: complexitatea cauzei, comportamentul participanţilor la proces, conduita instanţei judecătoreşti şi a autorităţilor relevante, importanţa procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a cauzei se asigură de către instanţă. (11) În situaţia în care, la judecarea unei cauze concrete, există pericolul de încălcare a termenului rezonabil, participanţii la proces pot adresa instanţei care examinează cauza în fond o cerere privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei. Examinarea cererii se face în absenţa părţilor, în termen de 5 zile lucrătoare, de către un alt judecător sau de un alt complet de judecată decât cel care examinează cauza. (2) Cauzele privind încasarea pensiei de întreţinere, apărarea drepturilor şi intereselor minorului, repararea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, litigiile de muncă, contestarea actelor normative, a hotărârilor, acţiunilor sau inacţiunilor autorităţilor publice, ale altor organe şi organizaţii, ale persoanelor oficiale şi funcţionarilor publici se judecă de urgenţă şi în mod prioritar.”

Din perspectiva standardelor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, examinarea unei cauze în recurs într-un termen mai mic de 12 luni, în lipsa unor circumstanțe excepționale care să impună o urgență sporită, nu este, de regulă, de natură să ridice probleme sub aspectul respectării termenului rezonabil prevăzut de art. 6 din Convenție.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție reține că, la 17 iulie 2026, prezenta cauză a fost repartizată în mod automat-aleatoriu prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului Curții Supreme de Justiție, Gheorghe Stratulat, pentru examinarea admisibilității recursului declarat de către Daniel Cibotaru împotriva deciziei din 3 februarie 2026 a Curții de Apel Centru.

Se menționează că examinarea admisibilității recursului este preconizată pentru 28 octombrie 2026.

Completul de judecată reține că judecătorul raportor căruia i-a fost repartizată prezenta cauză are în procedură aproximativ 1 000 de dosare, circumstanță care urmează a fi luată în considerare la planificarea examinării cauzelor aflate pe rol.

De subliniat este că fixarea termenului pentru examinarea admisibilității recursurilor presupune o planificare echilibrată în funcție de volumul total al cauzelor aflate în procedura completelor, de sarcina de lucru a judecătorului raportor, precum și de necesitatea studierii corespunzătoare a materialelor dosarului și a argumentelor invocate în recurs, în vederea asigurării unei examinări eficiente.

Astfel, deși Completul de judecată ia în considerare durata totală a litigiului, caracterul urgent și prioritar al litigiilor de muncă, precum și importanța procesului pentru recurent, aceste circumstanțe, raportate la perioada scursă de la depunerea recursului la Curtea Supremă de Justiție și la termenul deja preconizat pentru examinarea admisibilității acestuia, nu relevă, la etapa actuală, existența unei tergiversări a procedurii sau a unui pericol de încălcare a termenului rezonabil care ar impune stabilirea unui termen mai restrâns.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată nu identifică temeiuri pentru intervenția în ordinea art. 192 alin. (1¹) și (1²) din Codul de procedură civilă și pentru stabilirea unui termen mai restrâns decât cel deja planificat.

Dat fiind cele relatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea privind accelerarea procedurii de examinare a cauzei în ordine de recurs. 3

În conformitate cu art. 192 alin. (11), art. 269-270 din Codul de procedură civilă,