2ra-3/23 — incasarea sumei

2ra-3/23 — incasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-3/2023

2-20031409-01-2ra-04012023

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (D. Guțu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (G. Colev, A. Curdov, Ș. Starciuc)

D E C I Z I E

27 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Sergiu Daguța

Oxana Parfeni

Aliona Donos

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Hadji Tatiana,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Hadji

Tatiana împotriva Mariei Chesea cu privire la încasarea sumei,

împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 04 martie 2020, Hadji Tatiana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Mariei Chesea cu privire la încasarea sumei de 156 859 de lei, cu titlu de

cost a materialelor de construcție și a muncii prestate, precum și cheltuielile de

judecată în mărimea de 4 706 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, în perioada anilor 2015-2018, la solicitarea și

cu acordul Mariei Chesea care este proprietarul lotului de teren și construcțiilor

amplasate pe adresa: XXXXX și înregistrate în registrul bunurilor imobile cu

numărul cadastral XXXXX, a fost efectuată reconstrucția și reparația capitală a

spațiilor locative în proprietatea imobiliară din cont propriu.

Pentru realizarea reparației, restabilirea și modernizarea proprietății imobiliare

reclamanta a cheltuit suma de 156 859 de lei, dintre care 51 859 de lei pentru

procurarea materialelor de construcții și a altor materiale consumabile și suma de

105 000 de lei pentru achitarea costului lucrărilor comandate și executate.

Conform condițiile acordului prealabil încheiat între reclamantă și pârâtă, la

finisarea reparației și modernizării proprietății imobiliare, executate de Hadji Tatiana

din contul propriu, Chesea Maria era obligată să reperfecteze dreptul de proprietate

asupra proprietății imobiliare pe numele reclamantei.

A comunicat că, obligația asumată de pârâtă nu a fost executată și careva

drepturi în privința îmbunătățirilor efectuate din contul reclamantei nu au fost

perfectate.

A conchis că, la 11 decembrie 2019 a expediat pârâtei notificare prin care a

solicitat achitarea benevolă a sumei de 156 859 de lei, pentru prestațiile executate.

Însă, un răspuns în acest sens nu a primit.

1

Prin încheierea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea reprezentantului pârâtului cu privire la excepția

de tardivitate a cererii de chemare în judecare depusă de către Hadji Tatiana.

(f.d.119, vol. I)

Prin hotărârea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a

fost admisă acțiunea depusă de către Hadji Tatiana împotriva Mariei Chesea cu

privire la încasarea sumei.

A fost încasat de la Chesea Maria în beneficiul Tatianei Hadji suma de 156 859

de lei, cu titlu de cheltuieli privind costul materialelor de construcție și a muncii

prestate, precum și suma de 4706 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (f.d. 120,

vol. I).

Prin decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost admis

apelul declarat de reprezentantului pârâtei Chesea Maria, casată hotărârea din 17

decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu pronunțarea unei decizii

noi privind respingerea acțiunii depuse de către Hadji Tatiana împotriva Mariei

Chesea cu privire la încasarea sumei, ca fiind neîntemeiată (f.d. 187-192 verso, vol.

I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, persoana este în drept să

solicite de la proprietarul spațiului locativ restituirea sumei de bani, dacă va dovedi

faptul și suma mijloacelor investite în reparație, precum și prezentarea acordului

(contractul) încheiat de părți.

Instanța de apel a subliniat că la materialele cauzei nu se atestă acte

confirmative cu privire la efectuarea reconstrucției și reparației capitale a spațiilor

locative la proprietatea imobiliară, amplasată pe adresa: XXXXX

Instanța ierarhic inferioară a notat că, reclamanta nu este în drept să solicite

restituirea costului materialelor și a muncii suportate pentru restabilirea și reparațiea

spațiilor locative în proprietatea imobiliară, amplasată pe adresa XXXXX, în

circumstanțele în care un timp de lunga durată locuia împreună cu copiii săi în

proprietatea imobiliară respectivă, iar reparație a fost executată pentru confort și

crearea condițiilor de trai pentru familia reclamantei, neținând cont de interesele

Mariei Chesea.

A conchis că, între părți nu a existat un oarecare raport de drept, confirmat prin

actele juridice, iar restituirea costului materialelor și a muncii, suportate pentru

restabilirea și reparație în spațiile locative în proprietatea imobiliară, amplasate pe

adresa XXXXX, este exclusă. Or, reclamanta a fost la curent cu lipsa obligației sale

de îmbunătățire a stării bunului imobil (proprietatea Mariei Chesea), dar în pofida

acestui fapt, fără permisiunea proprietarei casei de locuit, a efectuat acest lucru în

mod benevol și conștient ceea ce nu a fost obligată să efectueze.

La 10 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Hadji Tatiana a

declarat recurs împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate, cu pronunțarea

unei decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 2-4, vol. II).

În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel

invocând că, incorect a fost apreciată natura relațiilor dintre Hadji Tatiana și Chesia

Maria, prin urmare au fost aplicate incorect normele din dreptul material.

În opinia recurentei, în cadrul procesului judiciar nu a fost stabilit că, în timpul

efectuării lucrărilor de construcții pentru restabilire și reparare a spațiilor de locuit

2

care aparține cu drept de proprietate a Mariei Chesia, Hadji Tatiana ar fi acționat cu

rea-credință și contrar intereselor proprietarei.

A apreciat ca fiind nefondate argumentele instanței de apel cu privire la

neprezentarea unui calcul detaliat al costului lucrărilor de reparații și materialelor,

neconfirmarea costurilor suportate prin documentele primare. Or, la materialele

cauzei sunt anexate documente relevante care confirmă achiziția materialelor de

construcție și respectiv, costul acestora.

Totodată, consideră recurenta că, pârâta nu a contestat costul reparației, ci doar

faptul că nu și-a dat acordul în privința efectuării reparației.

De asemenea, recurenta a apreciat critic argumentul instanței de apel cu privire

la faptul că la materialele dosarului lipsesc careva informații (actul de predare-

primire bunului imobil specificat) despre starea inițială a imobilului și în legătură cu

aceasta este imposibil de stabilit dacă au fost aduse îmbunătățiri semnificative la

casă prin lucrările de reparații. Or, la materialele cauzei sunt anexate probe (foto)

care reflectă atât starea inițială, înainte de începerea lucrărilor de reparație a casei de

locuit, cât și starea ulterioară a casei după reparație, care demonstrează

îmbunătățirile semnificative și esențiale, care au fost aduse și efectuate ca urmare a

lucrărilor desfășurate de către Hadji Tatiana, cu acordul Mariei Chesia, din sursele

proprie.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Comrat a emis dispozitivul deciziei la 20 septembrie 2022.

La materialele cauzei nu se atestă dovada expedierii și recepționării de către

părți a deciziei motivate.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

depus de Hadji Tatiana la 10 noiembrie 2022, se consideră depus în termenul stabilit

de lege.

La 04 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei

copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 10,

vol. II). Însă, până în prezent intimata nu și-a valorificat acest drept.

Prin încheierea din 07 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Hadji Tatiana, a fost considerat admisibil.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

3

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de Hadji Tatiana a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, avînd în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare,

nu are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

Verificând decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de

judecată constată că la caz se impune necesitatea admiterii recursului, cu casarea

integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Potrivit alin. (4), săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Completul de judecată atestă că prin prezenta acțiune civilă, la 04 martie 2020,

Hadji Tatiana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Chesea cu

privire la încasarea sumei de 156 859 de lei, cu titlu de cost a materialelor de

construcție și a muncii prestate, precum și cheltuielile de judecată în mărimea de

4 706 de lei.

Judecătoria Comrat, sediul Central, judecând cauza în fond, prin hotărârea din

17 decembrie 2021, a admis cererea de chemare în judecată.

A fost încasat de la Chesea Maria în beneficiul Tatianei Hadji suma de 156 859

de lei, cu titlu de cheltuieli privind costul materialelor de construcție și a muncii

prestate, precum și suma de 4706 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (f.d. 120,

vol. I).

Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Comrat prin

decizia din 20 septembrie 2022, a admis apelul declarat de reprezentantului pârâtei

Chesea Maria, a casat hotărârea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat,

sediul Central, cu pronunțarea unei decizii noi privind respingerea acțiunii depuse de

4

către Hadji Tatiana împotriva Mariei Chesea cu privire la încasarea sumei, ca fiind

neîntemeiată (f.d. 187-192 verso, vol. I).

Pentru a admite apelul declarat, instanța de apel a considerat că reclamanta nu a

prezentat probe care ar demonstra că Maria Chesea și-a dat acordul pentru

efectuarea reparației, astfel calificând argumentele reclamantei/intimatei ca

neîntemeiate.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel

Comrat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de

apel nu a elucidat toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei

și, în consecință, a emis o soluție nemotivată.

Completul de judecată menționează că nu va formula un răspuns detaliat pentru

fiecare argument al recursului, ci va analiza doar motivele decisive pentru

soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag.26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr.2) (Marea

Cameră); 11 iulie 2017, parag.84, 98).

Instanța de recurs menționează că, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul

instituirii obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din

perspectiva unei analize ample a circumstanțelor pricinii. Îndatorirea de a motiva

coerent și unitar hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicții

între motivare și dispozitiv, constituie o garanție pentru justițiabili, în fața

eventualului arbitrariu judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă

posibilitatea de a putea exercita un eficient control judiciar.

La fel, și legea procedural civilă consacră principiul general după care orice

hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția

din dispozitiv. Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori

să arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

În acest sens, legiuitorul a învestit apelul cu efect devolutiv, care presupune

două limite raționale: instanța de apel rejudecă în fapt și în drept ceea ce apelantul a

înțeles să atace din hotărârea primei instanțe, precum și efectuează o nouă examinare

în fond, în fapt și în drept.

Reieșind din efectul devolutiv cu care este învestită, instanței de apel îi revine o

deosebită atenție de a determina raportul material-litigios dintre părți întru

constatarea corectă a specificului obiectului acțiunii civile și temeiului acesteia,

obiectul probațiunii pe pricina dedusă judecății, circumstanță care presupune în sine

conturarea faptelor juridice prin care se justifică pretențiile și obiecțiile părților și

fără de care este imposibilă soluționarea justă a litigiului.

Completul de judecată atestă că instanța de apel, nu a elucidat toate

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și, în consecință, a emis

o soluție nemotivată cu privire la aspectul ce se referă la temeinicia solicitării.

În conformitate cu art.311 alin.(2) Cod civil (în redacție până la 01.03.2019),

posesorul de bună-credință poate cere titularului de drept compensarea

îmbunătățirilor, dacă acestea nu pot fi separate fără a se aduce prejudicii bunului,

intervențiilor, sarcinilor, impozitelor și a altor cheltuieli suportate pe parcursul

posesiunii de bună-credință a bunului, care nu se compensează prin folosirea bunului

și a fructelor obținute, ținîndu-se cont de fructele care nu au fost percepute din culpa

5

lui. Această regulă se aplică și cheltuielilor ce au avut ca urmare sporirea valorii

bunului dacă sporul valorii încă mai exista la momentul predării bunului.

Potrivit art.329 alin.(3) și (4) din Codul civil (în redacție până la 01.03.2019),

în cazul în care construcțiile sau lucrările sînt făcute de un terț, proprietarul terenului

are dreptul să le țină pentru sine sau să oblige terțul să le ridice pe cheltuială proprie

și să repare daunele cauzate. Dacă păstrează construcțiile sau lucrările făcute de un

terț, proprietarul este obligat să plătească, la alegere, valoarea materialelor și costul

muncii ori o sumă de bani egală cu creșterea valorii terenului.

În cazul în care construcțiile sau lucrările sînt făcute de un terț de bună-

credință, proprietarul de teren nu poate cere ridicarea lor și este obligat să plătească,

la alegere, valoarea materialelor și costul muncii sau o sumă de bani echivalentă

creșterii valorii terenului.

În conformitate cu art. 9 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanței

judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, ale

cărui limite și al cărui conținut sînt stabilite de prezentul cod și de alte legi.

Iar, în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile lor

procesuale, preîntâmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau

neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la

solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să

contribuie la adoptarea unei hotărâri legale și întemeiate, conduce dezbaterile

judiciare, informează părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia

orice alte măsuri necesare bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și

altor participanți la proces orice împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte

acțiuni prevăzute de lege.

La acest capitol, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază

că, instanța ierarhic inferioară s-a limitat doar la a accepta argumentul părții pârâte,

precum că nu a dat acordul pentru realizarea reparației, restabilirea și modernizarea

proprietății imobiliare cei aparține cu drept de proprietate de pe adresa: XXXXX,

fără însă a analiza în ansamblu argumentele/probele invocate de reclamantă:

contractele încheiate din 01.06.2015 și 01.03.2016 privind efectuarea lucrărilor de

reparație care se referă la imobilul situat pe XXXXX, ce aparține cu drept de

proprietate Mariei Chesea (f.d. 8, 9, vol. I), bonul nr. 3627 din 07.06.2015 prin care

s-ar confirma procurarea materialelor de construcție (f.d. 10, vol. I), certificatul

eliberat de ÎI „Dragni G” prin care s-ar confirma că Hadji Tatiana a procurat

materiale de construcție în perioada aprilie 2015-septembrie 2016 (f.d. 11, vol. I),

fotografiile anexate la materialele cauzei ce ar atesta starea imobilui situat pe adresa

XXXXX (f.d. 12-24, vol. I), precum și declarațiile martorului Elena Hamud (f.d.

163-163 verso, vol. I).

La fel, având în vedere că instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în

organizarea și desfășurarea procesului, preîntâmpină asupra urmărilor pe care le

poate implica exercitarea sau neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în

exercitarea drepturilor, instanța de apel în urma analizei ansamblului de

argumente/probe prezentate de către părți, urma să constate necesitatea invitării în

ședința de judecată a unui specialist în domeniu pentru a da apreciere fotografiilor

prezentate sau a constata necesitatea dispunerii unei expertize în domeniu.

6

Mai mult, instanța de recurs relevă că instanța de apel nu a combătut cu

suficientă putere de convingere argumentul reclamantei, precum că a avut acordul

Mariei Chesea (proprietarea imobilului situat pe adresa XXXXX) pentru realizarea

reparației, restabilirea și modernizarea proprietății imobiliare. Or, în mod normal,

dacă fiica împreună cu nepoțica locuiește timp de mai mulți în imobilul ce-ți

aparține și efectuează lucrări de reparație capitală în el, iar tu nu obiectezi împotriva

acestui fapt, e greu de închipuit cum ar putea să nu existe acordul tău, chiar și

implicit.

Aceste erori procedurale ale instanței de apel dictează necesitatea trimiterii

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, deoarece instanța de recurs nu poate

efectua un control efectiv al legalității deciziei recurate.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,

să dea o apreciere multiaspectuală și completă materialelor cauzei, și, ca urmare a

celor constatate, să emită o decizie legală și întemeiată, cu respectarea tuturor

rigorilor procedurale și a dreptului garantat al părților la un proces echitabil,

prevăzut de art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Luând în considerare problemele de drept invocate în speță, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

declarat de Hadji Tatiana, de a casa decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel

Comrat și de a trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt

complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Hadji Tatiana.

Se casează decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Hadji Tatiana împotriva

Mariei Chesea cu privire la încasarea sumei, cu remiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Sergiu Daguța

Oxana Parfeni

Aliona Donos

Ion Malanciuc

7