2ra-138/23 — cu privire la repararea prejudiciului

2ra-138/23 — cu privire la repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-138/23

2-21007803-01-2ra-26012023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Sanduța

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru

ÎNCHEIERE

08 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Nicolae Chetrean,

reprezentat de avocatul Ruslan Cimpoi,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Nicolae Chetrean împotriva Mariei Grecu, cu privire la repararea prejudiciului

cauzat prin lipsa de folosință a bunului imobil proprietate comună pe cote-părți și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de către Nicolae Chetrean, s-a casat parțial hotărârea din

data de 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi

hotărâri,

a c o n s t a t a t:

La 19 ianuarie 2021, Nicolae Chetrean a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Mariei Grecu, prin care a solicitat repararea prejudiciului cauzat prin lipsa

de folosință a bunului imobil proprietate comună pe cote-părți și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată Nicolae Chetrean a invocat că

apartamentul nr. XX amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. XXX, cu suprafața

de 49,9 m. p., identificat cu nr. cadastral XXXXX, aparține cu titlu de proprietate

privată subsemnatului Nicolae Chetrean în cotă ideală de 1/2 din dreptul de

proprietate, în temeiul încheierii executorului judecătoresc Radu Ciuchitu din 09

iulie 2013. Respectiv, 1/2 cotă-parte ideală din dreptul de proprietate aparținea inițial

statului Republica Moldova în temeiul Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543

din 25 februarie 1998.

Dreptul de proprietate a lui Nicolae Chetrean asupra a ½ cotă-parte din bunul

imobil a fost înregistrat în registrul bunurilor imobile la 16 august 2013, fapt

confirmat prin certificatul din registrul bunurilor imobile din 30 decembrie 2019.

1

Reclamantul a menționat că până la operarea înregistrării din 16 august 2013,

potrivit răspunsului ÎS „Cadastru”, OCT Chișinău din 04 septembrie 2007,

apartamentul nr. XX din str. XXXXX a fost înregistrat pe numele lui Nicolae Grecu

în temeiul contractului de vânzare- cumpărare din 17 august 1996 (proprietar

anterior fiind Elena Romanova).

Conform înscrierilor actuale din registrul bunurilor imobile, la 16 august 2013,

în favoarea Mariei Grecu a fost notată din oficiu hotărârea Judecătoriei Ciocana nr.

2-1946/2006 din 07 decembrie 2006, prin care s-a admis acțiunea lui Nicolae

Chetrean și s-a determinat lui Nicolae Grecu și Mariei Grecu a câte ½ cotă- parte din

apartamentul nr. XX de pe str. XXXXX, mun. Chișinău. Însă, Maria Grecu a omis

cu bună știință să-și înregistreze dreptul asupra apartamentului consemnat în

dispozitivul hotărârii Judecătoriei Ciocana nr. 2- 1946/2006 din 07 decembrie 2006

pentru a putea sustrage bunul imobil în litigiu de la un proces judiciar de partajare

în contradictoriu cu reclamantul Nicolae Chetrean.

Reclamantul a indicat că, începând cu 09 iulie 2013, data când a devenit

proprietar asupra a ½ cotă-parte ideală din bunul imobil, acesta nu s-a folosit de

apartamentul menționat și nici nu a fost posibil de a fi folosit, neavând acces în

interiorul apartamentului (niciodată nu a posedat cheia de la apartament) fiind înșelat

în repetate rânduri de către coproprietarul Maria Grecu că apartamentul urmează a

fi donat Ianei Chetrean (fiica lui Nicolae Chetrean și nepoata Mariei Grecu), iar

ulterior, că apartamentul urmează a fi partajat prin vânzare directă către un terț și

distribuirea prețului între coproprietari în jumătate.

Maria Grecu este plecată periodic în Italia, iar Nicolae Grecu, soțul acesteia,

locuiește permanent în apartament, astfel au ajuns la o înțelegere cu Nicolae Grecu

și Maria Grecu de a căuta un cumpărător al apartamentului în litigiu pentru a-l vinde

de comun acord, iar prețul să fie împărțit în jumătate. La sfârșitul anului 2013 a găsit

un cumpărător real care dorea să cumpere apartamentul în litigiu, iar când l-a

contactat pe Nicolae Grecu și i-a comunicat despre acest fapt și despre necesitatea

efectuării unei vizite la apartament, ultimul l-a înjurat și i-a închis telefonul.

Astfel, începând cu 09 iulie 2013 și până în prezent, de apartamentul nr. XX

amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX s-a folosit și se

folosește în continuare în mod exclusiv doar Maria Grecu împreună cu soțul său

Nicolae Grecu (foștii socri ai reclamantului), iar Mariei Grecu îi convine această

stare de fapt și de drept, având în vedere că nu a achitat și nici nu achită nici o

despăgubire (plată pentru folosința exclusivă a bunului imobil coproprietate comună

pe cote-părți) lui Nicolae Chetrean.

Mai mult, chiar dacă ar dori, nu se poate folosi de bunul imobil în litigiu din

cauza relațiilor tensionate (chiar ostile) cu foștii socri Maria Grecu și Nicolae Grecu,

apărute în rezultatul unor litigii patrimoniale, ca rezultat al neexecutării unor vechi

obligații civile de către Nicolae Grecu (datoria de 9 100 dolari SUA contractată încă

în anul 2001).

Din aceste motive conviețuirea cu Maria Grecu și Nicolae Grecu în același

apartament este imposibilă, fiind exclusă pe cale de consecință orice modalitate de

partajare în natură a folosinței apartamentului, or, nu poți forța un coproprietar să

conviețuiască cu un alt coproprietar în același apartament, în condițiile în care nu se

poate asigura separarea definitivă a posesiunii care se cuvine fiecărui coproprietar

(cum ar fi în cazul unor terenuri sau case unde pot fi amenajate intrări separate și

pereți despărțitori a posesiunii fiecăruia).

2

De asemenea a indicat că, de bunul imobil menționat se folosește în mod

exclusiv Maria Grecu și soțul său Nicolae Grecu, aceștia locuind în mod statornic în

apartament, iar Nicolae Chetrean a fost lipsit și de posibilitatea de a da în chirie

apartamentul menționat, în condițiile în care, eventualii chiriași evită și nu doresc să

locuiască într-un apartament cu două odăi, împreună cu Maria Grecu și Nicolae

Grecu.

În prealabil adresării în instanța de judecată, pe lângă multiplele apeluri

telefonice (care de cele mai multe ori erau ignorate sau blocate), începând cu luna

ianuarie 2014 și până în luna mai 2015, reclamantul a expediat în adresa Mariei

Grecu mai multe scrisori recomandate cu aviz, prin care a solicitat partajarea

amiabilă a bunului imobil potrivit modalităților prevăzute în art. 361 din Codul civil

(în redacția anului 2002), respectiv soluționarea chestiunii reparării prejudiciului

cauzat subsemnatului prin lipsa de folosință a bunului imobil. Însă, Maria Grecu nu

a dat curs propunerilor de soluționare amiabilă, extrajudiciară a litigiului și a ignorat,

respectiv, a refuzat să ridice corespondența provenită de la subsemnatul Nicolae

Chetrean, crezând că dacă va ignora pretențiile coproprietarului, va fi scutită de orice

obligație legală de a repara prejudiciile cauzate.

Reclamantul a mai indicat că, la data de 27 mai 2015, a formulat o acțiune în

instanță în contradictoriu cu Maria Grecu, prin care a solicitat dispunerea vânzării la

licitație a apartamentului nr. XX amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX și

distribuirea prețului proporțional cotei-părți din dreptul de proprietate în temeiul art.

361 alin. (2) lit. b) din Codul civil (în redacția anului 2002). Însă, din motiv că nu

dispunere suficiente surse bănești pentru achitarea taxei de stat, a renunțat la acțiune,

iar prin încheierea Judecătoriei Ciocana din 17 iunie 2015 s-a restituit acțiunea

împreună cu anexele către subsemnat.

Ulterior, la data de 27 octombrie 2020, în temeiul hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediu Centru, s-a dispus înregistrarea în registrul bunurilor imobile a

dreptului Mariei Grecu asupra а ½ cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra

apartamentului nr. XX amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de 49,9

m. p., cu nr. cadastral XXXXX, în temeiul hotărârii Judecătoriei Ciocana nr. 2-

1946/2006 din 07 decembrie 2006. Totodată, în temeiul hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediu Centru din 27 octombrie 2020 s-a dispus partajarea apartamentului

nr. XX amplasat în mun. Chișinău str. XXXXX, cu suprafața de 49,9 m.p., cu nr.

cadastral XXXXX, vânzarea bunului la licitație cu distribuirea prețului între

coproprietari proporțional cotei-părți deținute din dreptul de proprietate.

Astfel, ținând cont că nici până în prezent nu a fost soluționată problema

achitării de către Maria Grecu lui Nicolae Chetrean a unei despăgubiri echivalente

cu lipsa de folosință а ½ cotă-parte din dreptul de proprietate asupra apartamentului

menționat, în raport cu faptul că închirierea unui apartament similar cu cel în litigiu

(ap. XX amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de 49,9 m. p., cu nr.

cadastral XXXXX) costă între 340 euro și 220 euro (potrivit ofertelor comerciale

analizate și statisticii efectuate de specialiști), la 22 decembrie 2020, a fost nevoit să

solicite de la coproprietara Maria Grecu suma de 8 943,33 euro cu titlu de

despăgubiri pentru lipsa de folosință a apartamentului pentru perioada 09 iulie 2013

- 22 decembrie 2020, respectiv plata unei despăgubiri de 100 euro, lunare, începând

cu 22 decembrie 2020 și până la data vânzării efective a bunului imobil la licitație și

distribuirea prețului între coproprietari.

3

Reieșind din faptul că Maria Grecu, nu a dat curs somației înaintate, adică a

refuzat achitarea despăgubirilor solicitate de coproprietare pentru că în toată această

perioadă de timp s-a folosit în mod exclusiv de bunul imobil menționat, s-a adresat

instanței de judecată cu prezenta acțiune în vederea reparării prejudiciilor materiale

cauzate și dispunerea încasării despăgubirilor solicitate în temeiul art. 546 din Codul

civil, coroborat cu art. 547 din Codul civil, pentru perioada ultimilor 3 ani anteriori

datei de 22 decembrie 2020 (ținând cont de termenul de prescripție) și pentru

perioada ulterioară datei de 22 decembrie 2020.

Prin hotărârea din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolae Chetrean împotriva

Mariei Grecu, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin lipsa de folosință a

bunului imobil proprietate comună pe cote-părți și compensarea cheltuielilor de

judecată ca fiind neîntemeiată.

Hotărârea instanței de fond au fost contestate cu apel, în termen, de către

Nicolae Chetrean, reprezentat de avocatul Ruslan Cimpoi (f.d. 50).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 10 noiembrie 2022, a admis

apelul declarat de către Nicolae Chetrean. Instanța de apel a casat parțial hotărârea

din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și anume, în partea

respingerii pretenției privind repararea prejudiciului cauzat prin lipsa de folosință a

bunului imobil proprietate comună pe cote-părți în perioada 22 decembrie 2017-22

decembrie 2020 și a pronunțat în această parte o nouă hotărâre: a admis pretenția din

cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolae Chetrean, privind repararea

prejudiciului cauzat prin lipsa de folosință a bunului imobil proprietate comună pe

cote-părți, a dispus încasarea din contul Mariei Grecu în beneficiul lui Nicolae

Chetrean suma de 3 600 euro la cursul BNM la data executării hotărârii, cu titlu de

prejudiciu material cauzat prin lipsa de folosință de către Nicolae Chetrean a ½ cotă-

parte din dreptul de proprietate a ap. XX din mun. Chișinău, str. XXXXX pentru

perioada 22 decembrie 2017-22 decembrie 2020, a cheltuielilor judiciare sub forma

taxei de stat proporțional pretențiilor admise în cuantum total de 3 647,70 lei,

suportate în instanța de fond și în ordine de apel, cheltuieli pentru asistența juridică

în sumă de 3 000 lei și cheltuieli de executare în sumă de 2 423,55 lei. În rest,

hotărârea din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a menținut (f.d.

123, 124-136).

Instanța de apel a reținut, reieșind din prevederile art. 546 din Codul civil că

atributul folosinței, care intră în conținutul juridic al dreptului de proprietate comună

pe cote-părți constă în dreptul coproprietarilor de a utiliza bunul comun în propriul

lor interes. Astfel, anume, prin intermediul acestui atribut coproprietarii își satisfac

necesitățile proprii pe care le poate produce bunul proprietate comună.

Colegiul instanței de apel a apreciat critic concluzia instanței de fond, la

respingerea acțiunii, nefăcând uz de prevederile art. 546 și art. 547 din Codul civil,

acțiunea fiind respinsă pe motiv că din probele materiale nu rezultă că Maria Grecu

este coproprietara apartamentului, ori prin hotărârea Judecătoriei Ciocana nr. 2-

1946/2006 din 07 decembrie 2006 s-a admis acțiunea depusă de Nicolae Chetrean și

s-a determinat lui Nicolae Grecu și Mariei Grecu a câte ½ cotă-parte din ap.XX din

mun. Chișinău, str. XXXXX, iar în registrul bunurilor imobile a fost înscris grevarea

dreptului patrimonial la solicitarea Mariei Grecu la data de 16 august 2013. Prin

urmare, hotărârea judecătorească reprezintă actul final și de dispoziție al instanței,

prin care se soluționează litigiul dintre părți. Hotărârea judecătorească irevocabilă

4

obține autoritatea de lucru judecat și, deci, devine obligatorie, executorie, exclusivă,

cu efect prejudicial și incontestabilă.

Pornind de la faptul că s-a stabilit determinarea a ½ cotă-parte din ap. XX de

pe str. XXXXX, mun. Chișinău pe numele Mariei Grecu, prin act judecătoresc

irevocabil, iar Nicolae Chetrean deține drept de proprietate asupra a ½ cotă-parte din

bunul imobil menționat, ținând cont de faptul că bunul proprietate comună pe cote-

părți poate fi folosit de coproprietari proporțional mărimei cotelor–părți, iar dacă

bunul ce alcătuiește obiectul dreptului de proprietate comună pe cote-părți este

folosit în exclusivitate de către un singur coproprietar, iar ceilalți coproprietari sunt

îndreptățiți să ceară echivalentul lipsei de folosință conform cotei lor părți, instanța

de apel a considerat întemeiată solicitarea lui Nicolae Chetrean de încasare a unei

compensații pentru nefolosirea bunului, pentru perioada 22 decembrie 2017- 22

decembrie 2020, luând în considerație termenul general de prescripție 3 ani, în

cuantum de 3 600 euro, la cursul BNM la data executării hotărârii.

Cu referire la solicitarea lui Nicolae Chetrean de încasare de la Grecu Maria a

sumei de 100 euro (jumătate din minimul chiriei unui apartament analogic) pe lună,

cu titlu de despăgubiri, ca echivalent al prejudiciului material cauzat prin lipsa de

folosință a 1/2 cotă parte ideală din dreptul de proprietate asupra ap. XX amplasat în

mun. Chișinău str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, începând cu 22 decembrie

2020 (data înaintării somației coproprietarului privind plata a ½ din chirie) și până

la partajarea efectivă a bunului imobil, adică până în momentul în care bunul imobil

menționat va fi vândut la licitație cu distribuirea prețului între coproprietari, instanța

de apel a ajuns la concluzia de a o respinge, or cuantumul unei sume dispuse spre

încasare de către instanță trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să

fie efectiv, să fie real, cert și lichid. Această sumă este condiționată de survenirea

unui eveniment viitor și improbabil.

În mod subsecvent, instanța de apel a admis și solicitarea lui Nicolae Chetrean

cu privire la încasarea taxei de stat, proporțional pretențiilor admise. Totodată,

instanța de apel a considerat că urmează a încasa din contul Mariei Grecu în

beneficiul lui Nicolae Chetrean suma de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru

acordarea asistenței juridice, or prezenta cauză nu prezintă o complexitate sporită,

iar suma este reală, rezonabilă și necesară.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că Nicolae Chetrean a suportate

cheltuieli pentru executarea încheierii din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

cu privire la asigurarea acțiunii și aplicarea sechestrului, fapt confirmat prin ordinul

de încasare a numerarului nr. 04 din 28 iulie 2022 și prin ordinul de încasare nr. 02

din 28 iulie 2022, respectiv, a considerat necesar de a dispune încasarea sumei de 2

423,55 lei de la Maria Grecu.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs Nicolae Chetrean,

reprezentat de avocatul Ruslan Cimpoi, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie casată integral hotărârea din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, și emiterea unei noi hotărâri în această parte, cu dispunerea admiterii acțiunii

integral, încasarea de la Maria Grecu în beneficiul lui Nicolae Chetrean a sumei de

100 euro (jumătate din minimul chiriei unui apartament analogic) pe lună, cu titlu

de despăgubiri ca echivalent al prejudiciului material cauzat prin lipsa de folosință

a ½ cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra ap. XX din mun. Chișinău,

str. XXXXX, începând cu 22 decembrie 2020 (data înaintării somației

5

coproprietarului privind plata a ½ din chirie) și până la partajarea efectivă a bunului

imobil, adică până la momentul în care bunul imobil va fi vândut la licitație, cu

distribuirea prețului între coproprietari. Încasarea tuturor cheltuielilor de judecată, și

anume, taxa de stat de 2 370,32 pentru examinare în prima instanță, onorariu al

avocatului de 3 030 lei pentru prima instanță, taxa de stat de 1 778,24 lei pentru

examinarea în instanța de apel, onorariul avocatului de 3 030 lei pentru instanța de

apel, taxa de stat de 736,87 lei pentru instanța de recurs și onorariul avocatului de 4

040 lei pentru instanța de recurs (f.d. 141-143).

În motivarea recursului a menționat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată la soluționarea pretenției, cu privire la încasarea sumei de 100

euro pe lună de la Mari Grecu, cu titlu de despăgubiri. Consideră că concluzia

instanței de apel referitor la lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al dreptului de

creanță al lui Nicolae Chetrean este absolut eronată.

Recurentul a menționat că bunul imobil în litigiu a fost supus partajării conform

hotărârii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin vânzarea

bunului la licitație cu distribuirea prețului între coproprietari proporțional cotelor

părți din dreptul de proprietate asupra bunului imobil, iar procedura de partajare deja

a fost inițiată de către executorul judecătoresc, respectiv sunt prezente efectele

juridice ale folosinței exclusive ale bunului imobil de către coproprietara Maria

Grecu, care are obligația de a plăti despăgubiri lui Nicolae Chetrean atâta timp cât

va persista folosința exclusivă a bunului și va înceta odată cu îndeplinirea condiției

rezolutorii, adică odată cu vânzarea bunului imobil la licitație, sau încetarea

procedurii de executare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 10

noiembrie 2022, expediată participanților la proces, prin intermediul poștei

electronice, la 01 decembrie 2022 (f.d. 137).

Recursul depus de către Nicolae Chetrean, reprezentat de avocatul Ruslan

Cimpoi, la data de 28 decembrie 2022, este în termen.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (

modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023 recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Verificând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul formulat de Nicolae Chetrean, reprezentat de avocatul

Ruslan Cimpoi, este inadmisibil, pentru motivele ce succed.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității recursului constă în

verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de

procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, 28 decembrie 2022.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

28 decembrie 2022, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

6

Conform art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la 28

decembrie 2022, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs

în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de

drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din analiza recursului declarat rezultă că Nicolae Chetrean, reprezentat de

avocatul Ruslan Cimpoi, a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.

(2) lit. a) și b) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurentul a

făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art. 432 alin. (2) lit. a) și b)

– neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată și aplicarea legii care nu trebuia să fie

aplicată, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de

apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la

care se aplică sau invers.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

în vigoare la 28 decembrie 2022, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător

care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența

unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de

judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.

Prin cererea din 02 noiembrie 2023, Chetrean Nicolae a solicitat anexarea la

materialele dosarului a două acte: încheierea executorului judecătoresc cu privire la

transmiterea a ½ cotă parte din imobil, înregistrat cu titlu de proprietate după

debitorul Grecu Maria, din 13 iulie 2023, și încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, din 24 octombrie 2023, despre confirmarea încheierii executorului

judecătoresc cu privire la transmiterea a ½ cotă parte din imobil. Actele nu sunt

certificate corespunzător și nu este clar dacă încheierea din 24 octombrie 2023 este

irevocabilă.

Cu toate acestea, se reține că potrivit art.442 alin.(2) din Codul de procedură

civilă, în recurs nu pot fi administrate noi dovezi, cu excepția celor care dovedesc

cheltuielile de judecată. Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de

apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului când se invocă

temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau când Curtea Supremă de Justiție examinează cauza

după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare, prevederile art.372 alin.(1) se aplică în mod corespunzător.

Prin urmare, din norma enunțată se reiterează principiul potrivit căruia

aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, și două excepții când instanța de recurs poate accepta

7

dovezi, în corespundere cu prevederile art.372 alin.(1) din Codul de procedură civilă:

când se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă sau când

Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

În condițiile speței respective, excepțiile enunțate supra nu sunt, adică nu s-a

invocat art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, iar Curtea Supremă de

Justiție nu examinează cauza după trimitere la rejudecare.

În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța

de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către

Nicolae Chetrean, reprezentat de avocatul Ruslan Cimpoi, nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv,

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

apreciază recursul declarat de către Nicolae Chetrean, reprezentat de avocatul

Ruslan Cimpoi, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din

Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),

(2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nicolae Chetrean,

reprezentat de avocatul Ruslan Cimpoi, împotriva deciziei din data de 10 noiembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

8