2ra-698/23 — încasarea datoriei

2ra-698/23 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-698/23

2-20081185-01-2ra-18052023

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (S. Pleșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

25 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând admisibilitatea recursului declarat de Natalia Sablina, reprezentată

de avocatul Lilian Stegărescu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea

cu Răspundere Limitată „Prihojanin-M” împotriva Nataliei Sablina privind

încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 16 iulie 2020 SRL „Prihojanin-M” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nataliei Sablina cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 03 aprilie 2013, între SRL „Prihojanin-M”

și Sablina Natalia a fost încheiat contractul nr. 446 de investire a mijloacelor bănești

în construcția imobilului. Obiectul contractului, îl reprezintă obligația executorului

SRL „Prihojanin-M” de a construi din contul investițiilor investitorului Natalia

Sablina și să predea în proprietate un bun imobil, și anume, apartamentul nr. XXX,

cu suprafața totală de 46,9 m.p., aflat la nivel-demisol în complexul locativ cu nr.

cadastral XXX, aflat în XXX, iar obligația investitorului a fost să achite construirea

imobilului.

Menționează că, potrivit clauzelor contractuale negociate și stabilite de părți,

prețul imobilului indicat a fost stabilit în sumă de 25 326 euro, care conform ordinii

plăților a fost stabilit să fie achitat după înregistrarea contractului la Oficiul Cadastral

Teritorial. În conformitate cu ordinea și sumele achitărilor sus-menționate,

investitorul Natalia Sablina și-a onorat parțial obligațiile contractuale, având restanță

la contract de 94 euro.

Invocă că, ulterior, la 05 septembrie 2016, SRL „Prihojanin-M” a depus cerere

introductivă prin care a solicitat instanței de judecată constatarea insolvabilității și

intentarea procedurii de insolvabilitate în privința SRL „Prihojanin-M”. Astfel, prin

1

hotărârea din 15 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cererea a fost admisă,

fiind constatată insolvabilitatea debitorului SRL „Prihojanin-M” și s-a intentat

procedura de insolvabilitate față de debitor. Subsecvent, prin încheierea Judecătoriei

Căușeni, sediul Central din 03 iulie 2018, în privința debitorului SRL „Prihojanin-

M” s-a aplicat procedura de restructurare, iar administratorul insolvabilității a fost

obligat să prezinte în termen de 30 zile planul procedurii de restructurare.

Astfel, la adunarea creditorilor din 13 iulie 2018, a fost aprobat Planul

procedurii de restructurare ce a fost consultat la ședința comitetului creditorilor din

11 iulie 2018. Prin urmare, la 26 iulie 2018, prin hotărârea Judecătoriei Căușeni,

sediul Central, a fost confirmat Planul procedurii de restructurare, fiind publicat în

Monitorul Oficial la 03 august 2018.

Susține că, în conformitate cu prevederile planului procedurii de restructurare

confirmat, a fost decisă continuarea construcțiilor de pe XXX – din mijloacele

financiare ce vor fi acumulate de la investitori.

Prin urmare, reieșind din tipurile de metode de realizare a contractelor de

investiție încheiate de SRL „Prihojanin-M” cu creditorii garantați, s-a decis varianta

de realizare сe presupune determinarea și achitarea unui cuantum de investiție

suplimentară din partea fiecărui creditor garantat necesar pentru atingerea

sinecostului pe metru pătrat la data confirmării planului procedurii de restructurare.

Astfel, conform devizului local de cheltuieli – care are o marjă de eroare de 15-

20%, costul suplimentar pentru fiecare investitor a fost determinat și evaluat la o

sumă ce nu poate fi mai mare de 135 euro pentru un metru pătrat. Consecvent, prin

planul procedurii de restructurare adaptat pentru realizarea contractelor de investiție,

s-a instituit ca achitările de către investitori a costului supracontract să fie efectuate

în dependență de opțiunea fiecăruia, fiind oferite 2 tipuri de termene: termen

obligatoriu – eșalonat, în rate egale, în termen de cel mult 6 luni a sumei

suplimentare de 135 euro pentru un m.p. De asemenea, conform planului procedurii

de restructurare, pentru întârzierea ratei a fost stabilit că se va aplica cost suplimentar

câte 0,4% lunar. Termene opționale – opțiunea 1 - prețul supracontract în mărime de

130 euro pentru un m.p. în termen de cel mult 3 luni; opțiunea 2 – prețul

supracontract în mărime de 145 euro pentru un m.p. în termen de cel mult 10 luni cu

condiția că a avut loc finisajul fațadelor cu materiale durabile; opțiunea 3 – prețul

supracontract în mărime de 160 euro pentru un m.p. în termen de cel mult 15 luni

din momentul aprobării planului procedurii de restructurare cu condiția că a avut loc

recepția finală a blocurilor; opțiunea 4 – dacă investitorul nu achită prețul

supracontract conform nici unei opțiuni, ci în termene ce depășesc recepția finală a

blocurilor cu mai mult de 3 luni, acesta va achita prețul supracontract în mărime de

170 euro pentru un m.p. plus cost suplimentar calculat câte 0,4 % restanță pentru

fiecare zi ce excede cele 3 luni de la recepția finală a blocurilor; opțiunea 5 – dacă

investitorul refuză de apartamentul contractat, acesta va rezilia contractul de

investiție și va primi mijloacele investite în următoarele proporții și termene:

– Dacă va rezilia contractul în primele 3 luni de la confirmarea de către instanță

a planului procedurii de restructurare va primi 400 euro prețul de vânzare aprobat de

adunare – 130 euro prețul pentru finisare și 270 euro pentru un m.p. din suprafața

garantată (achitată).

2

– Dacă va rezilia contractul după 3 luni de la confirmarea de către instanță a

planului procedurii de restructurare va primi integral datoria achitată, prețul

supracontract achitat, și câte 255 euro pentru un m.p. din suprafața garantată.

Invocă că, deoarece Natalia Sablina în termenul de 30 de zile de la confirmarea

planului procedurii de restructurare nu a optat pentru nici o opțiune din termenele

opționale oferite, realizarea contractului său de investiție urma să fie efectuat

conform termenului obligatoriu instituit, adică urma să achite eșalonat sau în rate

egale, în termen de cel mult 6 luni de la confirmarea planului procedurii de

restructurare suma de 135 euro pentru un m.p.

Menționează că, bunul imobil contractat de Natalia Sablina are suprafața totală

de 46,9 m2, prin urmare, cuantumul sumei de investiție suplimentară ce urma a fi

achitat obligator de către investitor în termen de cel mult 6 luni de la confirmarea

planului procedurii de restructurare a fost de 6.331,5 euro. Indiferent de cele stabilite

între SRL „Prihojanin-M” și Sablina Natalia, ultima nu a efectuat nici o achitare

fiind restantă la ziua de azi suma suplimentară la contract în mărime de 6 331,50

euro.

Relatează că, deoarece în planul procedurii de restructurare a fost stabilit că

pentru întârzierea ratei se va aplica cost suplimentar câte 0,4% lunar, în speța

prezentată, sunt în situația de a aplica penalitate de întârziere, or, Natalia Sablina, nu

și-a onorat obligațiile impuse de planul procedurii de restructurare.

Raportând ratele stabilite la cuantumul costului suplimentar pentru întârzierea

achitării ratelor, reclamantul pretinde că Natalia Sablina datorează următoarea

penalitate: 791,44 euro x 0,4%/zi = 2 684,56 euro.

Solicită reclamantul SRL „Prihojanin-M”, în urma concretizării acțiunii (f.d.

vol.I, f.d. 88-90), încasarea din contul pârâtei Natalia Sablina a datoriei suplimentare

la contract în sumă de 6 331,50 euro, a penalității de întârziere a plății ratelor în sumă

de 18 709,41 euro și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 decembrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Prihojanin-M” împotriva Nataliei

Sablina s-a admis parțial.

S-a încasat de la Natalia Sablina în folosul SRL „Prihojanin-M” plata prețului

supracontract, conform planului de restructurare SRL „Prihojanin-M”, în sumă de

6331,50 euro.

În rest, acțiunea s-a respins.

La 14 ianuarie 2022, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din Codul de

procedură civilă, Natalia Sablina, a declarat apel împotriva hotărârii din 22

decembrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central (vol.I, f.d. 139-142), iar la

data de 11 octombrie 2022, Natalia Sablina, reprezentată de avocatul Lilian

Stegărescu, a depus cerere de modificare a cererii de apel (vol.I, f.d. 172-175).

Prin decizia din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat

de Natalia Sablina s-a respins ca neîntemeiat. A fost menținută hotărârea din 22

decembrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de SRL „Prihojanin-M” împotriva Nataliei Sablina

privind încasarea datoriei.

Pentru a decide astfel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii contestate,

prin prisma motivelor invocate în apel, cât și a materialelor cauzei, instanța de apel

3

a conchis că concluziile primei instanțe, sunt în corespundere cu circumstanțele

cauzei, iar normele de drept material au fost aplicate corect.

Instanța de apel a respins ca fiind nefondate argumentele invocate de către

Natalia Sablina precum că i-a fost încălcat dreptul la apărare, dânsa solicitând

amânarea cauzei pe motiv întemeiat, însă instanța a examinat cauza în lipsa sa, or la

materialele cauzei instanța a atestat dovada citării legale ale acesteia la domiciliul –

XXX. Mai mult ca atât, pe parcursul procesului Natalia Sablina nu s-a prezentat în

nici o ședință de judecată, însă a depus cinci cereri de amânare a ședinței invocând

diverse motive, dintre care o ședință nu a avut loc, iar altele 3 ședințe s-au amânat la

cererea apelantei, ultimei fiindu-i acordat un termen rezonabil privind familiarizarea

cu materialele cauzei, precum și în vederea depunerii referinței și probelor

corespunzătoare, însă ultima a neglijat acest drept al său, nu a depus diligență și nu

și-a valorificat acest drept al său. Totodată, instanța nu a reținut argumentul Nataliei

Sablina, precum că ultima la momentul depunerii cererii privind amânarea ședinței

din 22 decembrie 2021 se afla în autoizolare, însă aceasta nu a anexat la cererea de

amânare careva probe care să demonstreze acest fapt, iar în acest sens instanța de

fond a fost în imposibilitate de a stabili cu certitudine acest fapt.

Instanța a concluzionat faptul că pârâta după recepționarea citației, nu și-a

valorificat dreptul în cadrul procesului civil în ceea ce privește depunerea referinței

și probelor întru demonstrarea poziției acesteia sau eventual a unei acțiunii

reconvenționale, nu poate fi reținut ca o neinformare și o încălcare a dreptului

Nataliei Sablina, în condițiile în care aceasta a avut poziție pasivă în cadrul

procesului, care îi este imputabilă acesteia. Astfel, instanța nu a stabilit careva

motive pentru a restitui cauza la rejudecare, din motivul examinării cauzei în lipsa

Nataliei Sablina.

Instanța de apel a evidențiat că, conform prevederilor art. 208 alin. (1) Legii

insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, după confirmarea planului procedurii de

restructurare, activitatea debitorului se restructurează în modul corespunzător.

Creanțele și drepturile creditorilor și ale celorlalte părți interesate sânt modificate

conform prevederilor planului. Prin urmare, din momentul confirmării Planului

procedurii de restructurare de către instanța de judecată printr-o decizie irevocabilă,

prevederile acestuia devin obligatorii pentru toți participanții procedurii.

Instanța de apel nu a reținut alegațiile apelantei Natalia Sablina cu trimitere la

existența temeiurilor privind suspendarea executării obligației privind achitarea

sumelor suplimentare adoptate prin confirmarea planului procedurii de restructurare

pretinse de către SRL „Prihojanin-M”, dat fiind faptul că aceasta a interpretat eronat

atât prevederile contractului de investiții, cât și a planului de restructurare, având în

vedere că contractul de investiții semnat dintre părți prin natura sa are un caracter

aleatoriu, adică volumul drepturilor și obligațiilor părților depinde de un anumit

eveniment incert, astfel prin semnarea contractului Natalia Sablina a acceptat faptul

că momentul finalizării lucrărilor poate fi unul diferit de momentul indicat anterior.

Mai mult ca atât, la semnarea contractului de investiții părțile și-au asumat

inclusiv riscul că mijloacele investite nu pot fi suficiente întru finalizarea

construcției blocului locativ, având în vedere faptul că ridicarea construcției se

realizează din contul mijloacelor bănești acordate de către investitor. Astfel, în cazul

dat adoptarea planului de restructurare semnifică intenția executorului de a finaliza

4

construcția și de a-și executa obligațiile, însă executarea acestei obligații este

condiționată de achitarea sumelor bănești cu titlu de investiții de către investitori.

În această ordine de idei, Colegiul civil a accentuat că raportul obligațional

dintre părți nu a fost încetat, contractul de investire a mijloacelor bănești fiind în

vigoare și produce efecte, iar în acest sens este valabilă obligația Nataliei Sablina

privind achitarea suplimentară a sumelor ce constituie prețul supra contractului.

Respectiv, reieșind din faptul că creanțele părților se modifică în temeiul

planului de restructurare, se atestă nașterea unei obligații de executare al

investitorului Natalia Sablina, care urma să execute obligația de achitarea a sumei

suplimentare la contract, în modul corespunzător, cu bună credință, la locul și în

momentul stabilit.

Conform materialelor cauzei, instanța de apel a atestat că Natalia Sablina, nu a

efectuat nici o achitare a prețului supracontractat, în aceste circumstanțe SRL

„Prihojanin-M” a expediat în adresa acesteia o notificare de achitare a sumei

datorate, care nu a fost recepționată, fapt confirmat prin avizul de recepție. Totodată,

Natalia Sablina nu a prezentat la materialele cauzei nici o dovadă asupra faptului că

sumele solicitate de către SRL „Prihojanin-M” au fost stinse, iar în atare condiții

instanța de apel a apreciat temeinicia pretenției reclamantului privind încasarea de

la Natalia Sablina a sumei de 6 331,50 euro.

Instanța de apel a respins argumentele apelantei cu trimitere la faptul că SRL

„Prihojanin-M” nu dispune de autorizație de construcție a blocului locativ din XXX,

dat fiind faptul că aceasta nu a prezentat probele corespunzătoare, iar în acest sens

instanța a apreciat alegațiile acesteia ca fiind declarative. Totodată, instanța a

respins și motivul invocat de către Natalia Sablina, precum că nu și-a exprimat

acordul asupra modificării prețului, dat fiind faptul că legea insolvabilității oferă

prerogativa modificării creanței în urma adoptării planului de restructurare.

În consecință, Colegiul civil a constatat că, concluzia primei instanțe este

bazată pe normele de drept material aplicabile speței, pe probe concludente, utile și

pertinente și corespunde prevederilor legislației în vigoare, care a cercetat pertinent

probele administrate la materialele cauzei și corect a soluționat litigiul dat în

conformitate cu art. 130 CPC. Iar, apelanta nu a invocat nici un argument care ar

putea răsturna concluzia dată de instanța de fond.

La 29 martie 2023, Natalia Sablina, reprezentată de avocatul Lilian Stegărescu,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei din

14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 22 decembrie 2021 a

Judecătoriei Căușeni, sediul Central, cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima

instanță, în alt complet de judecată. În cazul respingerii cerinței de a fi restituită

cauza la rejudecare, recurenta a solicitat casarea parțială a hotărârii din 22 decembrie

2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, în partea admiterii parțială a acțiunii,

casarea deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de SRL „Prihojanin-M”,

în proces de restructurare, ca neîntemeiată, cu încasarea cheltuielilor de judecată

suportate, și anume încasarea din contul SRL „Prihojanin-M” a taxei de stat în

mărime de 5020,23 de lei și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de

10 048 de lei (vol.II, f.d. 2-11).

5

În motivarea recursului, recurenta a menționat că decizia instanței de apel este

pronunțată cu încălcarea normelor de drept material, iar hotărârea Judecătoriei

Căușeni, sediul Central, a fost pronunțată cu încălcarea normelor de drept material

și procedural.

A invocat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că Natalia Sablina a fost

în imposibilitate de a participa la ședințele de judecată din prima instanță și a

prezentat probe în acest sens. Instanța de judecată însă a considerat neîntemeiat

motivul neprezentării Nataliei Sablina în ședința de judecată, examinând cauza în

lipsa sa. Astfel, Sablina Natalia nu se putea deplasa din or. Tiraspol în or. Căușeni

deoarece: putea infecta alte persoane cu virusul COVID 19; Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova a interzis persoanelor în vârstă de peste 63 ani,

începând cu data de 25 martie 2020, aflarea în afara domiciliului și în spațiile publice

fără necesitate stringentă, exista riscul să fie sancționată contravențional pentru

nerespectarea regimului de autoizolare; prin certificatul din 22 decembrie 2021 i-a

fost prescris Nataliei Sablina autoizolare obligatorie pentru 14 zile.

Prin urmare, recurenta susține că crearea condițiilor pentru prezența părților în

ședința de judecată asigură traducerea în viață ale principiilor fundamentale ale

procesului civil, și anume: principiul dreptului la apărare; principiul

contradictorialității dezbaterilor; principiul egalității părților, principii și drepturi

prescrise și în art. 16, 26 alin. (2), (3) din Constituția R.Moldova, art. 6 parag. 1 din

CEDO, art. 26 din Codul de procedură civilă, rezumate în cauzele Gankin și alții vs

Rusia (nr. 2430/06, 1454/08, 11670/10 și 12938/12, paragr.25-28 și 35-39, 31 mai

2016) și Bartaia vs Georgia (nr. 10970/06, paragr. 26-29, 26 iulie 2018).

A specificat că în cererea sa de apel a indicat mai multe argumente pe care și-a

bazat apelul. Conform art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. La caz

însă, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și

anume: referitor la suspendarea executării obligației corelative de Natalia Sablina,

în temeiul prevederilor art. 705 alin. (1) din Codul civil (redacția până la 01 martie

2019) și art. 914 din Codul civil (redacția după 01 martie 2019); introducerea unui

„suprapreț” pentru finalizarea apartamentului cu nr. XXX din blocul locativ

amplasat în XXX duce la modificarea contractului de investiții nr. 1855 din 03

octombrie 2013, care este un contract autentificat notarial și conform prevederilor

art. 324 alin. (1) din Codul civil, nerespectarea formei autentice atrage nulitatea

actului juridic; finalizarea construcției XXX nu este reală deoarece autorizația de

construire este expirată încă din 15 septembrie 2011 și la obiect au fost efectuate

construcții neautorizate (la toate blocurile au mai fost construite neautorizat încă câte

3 etaje). Deci, dacă nu există autorizație de construire valabilă, SRL „Prihojanin-M”

nu poate continua lucrările de construcție și este evident că nu va finisa blocurile de

locuit și încasarea de la Natalia Sablina a unor sume suplimentare va agrava și mai

mult starea ei financiară după ce a pierdut suma de 25 326 de euro, care este

considerabilă pentru dânsa. Totodată, hotărârea primei instanțe a constituit o

ingerință în exercitarea dreptului de proprietate, ingerință care nu este justificată,

ceea ce este contrar art. 1 din Protocolul nr.1 al Convenției CEDO.

Aceste motive de apel recurenta le consideră esențiale și capabile să răstoarne

argumentele din decizia instanței de fond, însă Curtea de Apel Chișinău nu le-a

6

examinat și nu s-a expus asupra lor, astfel că Natalia Sablina nu a fost auzită de

instanța de judecată. În cauzele Fabris vs Franța, pct.72, Wagner și J.M.W.L. vs

Luxemburg, pct. 96, CtEDO a indicat că este obligatorie examinarea „motivelor care

vizează respectarea drepturilor și libertăților garantate de CEDO sau Protocoalele

sale – instanțele naționale trebuie să le examineze cu rigoare și atenție deosebită”,

însă Curtea de Apel Chișinău nu a acordat nici o atenție argumentelor invocate

despre încălcarea dreptului Nataliei Sablina la proprietate garantat de art. 1

Protocolul 1 CEDO.

A punctat că instanța de fond și de apel au aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată și au interpretat eronat legea și au ajuns, astfel, la concluzia greșită că Planul

procedurii de restructurare al SRL „Prihojanin-M” este izvor de obligații pentru

Natalia Sablina, reieșind din calitatea ei de creditor garantat. Planul procedurii de

restructurare a SRL „Prihojanin-M” nu este un act juridic care creează obligații

pentru Natalia Sablina, or aceasta nu și-a exprimat consimțământul de a se obliga să

achite SRL „Prihojanin-M” sume bănești suplimentare.

Adunarea creditorilor în cadrul societăților comerciale, aflate în proces de

insolvabilitate, are atribuții exclusive prevăzute în Legea insolvabilității, care nu

prevede obligarea creditorilor să achite sume pentru redresarea financiară a

întreprinderilor insolvabile. De asemenea nici Planul procedurii de restructurare a

SRL „Prihojanin-M” nu este izvor de obligații pentru Natalia Sablina de a achita

sume bănești suplimentare, care este contrar prevederilor art. 572 alin. (1), art. 517

din Codul civil. Deci, trebuia să existe o prevedere legală, care în mod expres, ar

prevedea că un act juridic este generator de obligații pentru persoane fizice fără

exprimarea consimțământului de către acestea.

A menționat că planul procedurii de restructurare este reglementat de Legea

insolvabilității, care nu prevede că acesta este un act juridic susceptibil de a crea

obligații pentru creditori în cadrul procedurii de insolvabilitate. Trimiterea făcută de

instanța de fond și de apel la prevederile art. 208 alin. (1) din Legea insolvabilității

ca argumentare că planul procedurii de restructurare poate introduce obligațiuni

pentru creditori este greșită, or, Legea insolvabilității folosește noțiunea de creanță,

exclusiv în sensul dreptului creditorului de a cere de la debitorul insolvabil achitarea

unei sume bănești, totodată nu vorbește despre instituirea unor noi obligațiuni pentru

creditori, care din creditori se transformă în debitori față de debitorul insolvabil.

Specifică recurenta că, scopul procedurii de insolvabilitate este satisfacerea

creanțelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea față de

acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului și prin distribuirea

produsului finit (art. 1 alin. (1) din Legea insolvabilității). Faptul că nu există nici o

garanție că SRL „Prihojanin-M” va finaliza construcția blocului de locuit este că din

2018 și până la momentul actual blocul nu este finalizat. Mai mult ca atât de la prima

aprobare a Planului procedurii de restructurare (13 iulie 2018 ) au mai fost aprobate

încă patru modificări la plan care au introdus sume suplimentare și au obligat

creditorii să achite suplimentar sume foarte mari. Totodată, nu există și nu li s-a

prezentat nici un calcul care să argumenteze mărimea sumelor suplimentare

solicitate de la Natalia Sablina.

La 02 octombrie 2023 Natalia Sablina, reprezentată de avocatul Lilian

Stegărescu, a depus supliment la cererea de recurs (vol.II, f.d. 17-18), indicând că,

7

finalizarea construcției din XXX nu este reală, deoarece autorizația de construcție

este expirată încă din 15 septembrie 2011, iar la obiect au fost efectuate construcții

neautorizate. Astfel, administratorul procedurii de insolvabilitate al SRL

„Prihojanin-M” și un grup de creditori au făcut mai multe încercări de a primi

autorizația de construire pentru legalizarea lucrărilor de construcție efectuate

neautorizat și legalizarea lucrărilor de construcție neautorizate efectuate în baza

planului procedurii de restructurare a SRL „Prihojanin-M”, însă Primăria mun.

Chișinău le-a dat răspuns că nu există temei legal de legalizare a unor astfel de

lucrări. La fel și Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului Republicii

Moldova a informat administratorul autorizat al SRL „Prihojanin-M”, Irina

Selevestru, că nu există temei de modificare a cadrului normativ ce se referă la

autorizarea lucrărilor de construcție.

Menționează că, acest aspect nu a fost luat în considerare de instanțele ierarhic

inferioare, iar sumele care vor fi încasate forțat de la Natalia Sablina vor fi cheltuite

pentru efectuarea unor lucrări de construcție neautorizate care nu vor fi recepționate

final nciciodată.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei la 14 decembrie 2022.

La 13 februarie 2023, copia deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată în adresa participanților la proces, fapt confirmat prin

scrisoarea de însoțire respectivă (vol.I, f.d.218), însă la materialele cauzei lipsește

confirmarea recepționării deciziei de către recurent și avocatul acestuia. Necătând la

acest fapt, recursul declarat de Natalia Sablina, reprezentată de avocatul Lilian

Stegărescu, la 29 martie 2023, este depus în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 24 mai 2023, a expediat în adresa intimatului

copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexat la materialele dosarului (vol.II, f.d. 14).

La 10 octombrie 2023, reprezentantul SRL „Prihojanin-M”, avocatul Gheorghe

Macovei, a depus referință la cererea de recurs, solicitând declararea inadmisibilității

cererii de recurs depuse de Natalia Sablina, sau respingerea ca neîntemeiată a cererii

de recurs. A menționat că motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

cererea de apel, asupra cărora instanța de apel s-a expus deja (vol.II, f.d.25-26).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

8

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de Natalia Sablina, reprezentată de avocatul Lilian Stegărescu, a fost depus până la

data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3),

alin. (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

9

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Natalia Sablina,

reprezentată de avocatul Lilian Stegărescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Natalia Sablina, reprezentată de

avocatul Lilian Stegărescu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

10