2r-360/23 — incasarea sumei suportate pentru instruire
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea sumei suportate pentru instruire
- Temei legal
- Restituirea recursului împotriva încheierii
2r-360/23 — incasarea sumei suportate pentru instruire (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2r-360/23 2-23004442-01-2r-10082023 Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Central (N. Berbec) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, Iu. Cotruță, I. Țurcan) D E C I Z I E 18 octombrie 2023 mun.
Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos examinând recursul declarat de Elena Poian, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva Elenei Poian cu privire la încasarea sumei suportate pentru instruire, împotriva încheierii din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a c o n s t a t a t: La 09 ianuarie 2023, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Mangîr, prin care a solicitat încasarea din contul pârâtei a sumei de 161 048,04 lei, ce constituie cheltuielile suportate pentru instruirea acesteia în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
Prin hotărârea din 10 mai 2023 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, s-a admis acțiunea înaintată de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova. S-a încasat de la Elena Mangîr, în beneficiul Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, suma de 161.048, 04 lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru instruire. S-a încasat de la Elena Mangîr, în beneficiul statului suma de 4 831, 44 lei, cu titlu de taxă de stat, de la care a fost scutit reclamantul la depunerea cererii de chemare în judecată (f.d.26, 32-35). La 11 iunie 2023, Elena Poian, a declarat apel împotriva hotărârii din 10 mai 2023 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, solicitând repunerea în termenul de apel, admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanțe și remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în același complet de judecată (f.d.37-41).
Prin încheierea din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea cu privire la repunerea în termenul legal a apelului și s-a restituit ca fiind 1 depus în afara termenului legal, apelul declarat de Elena Poian (Mangîr) împotriva hotărârii din 10 mai 2023 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central (f.d.62-68). La 28 iulie 2023, prin e-mail, Elena Poian, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, la etapa primirii cererii de apel (f.d.75-89). În motivarea recursului, recurenta a indicat motivele de fapt și de drept invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar menționând dezacordul cu încheierea din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
În opinia sa, la emiterea actului judecătoresc contestat, instanța ierarhic inferioară nu a ținut cont de circumstanțele relatate în care se află, interesul său în examinarea justă a cauzei, îngrădit de accesul restrâns la materialele cauzei, imposibilitatea contractării unui avocat și executarea în termen a tuturor operațiunilor procedurale necesare. De asemenea, recurenta a susținut că instanța de fond a omis să-i comunice dispozitivul hotărârii, în termenul legal de 5 zile, fiindu-i comunicat la data de 15 iunie 2023, circumstanță care a generat imposibilitatea depunerii cererii de apel în termenul legal de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului. Prin urmare, prin restituirea cererii de apel i se încalcă dreptul de acces la justiție și la un proces echitabil.
De altfel, invocând dispozițiile art. 105 alin. (1), art. 108 alin. (1), art. 110, 111 alin. (1)-(3), art. 113, 116 alin. (1), (3), art.362 alin. (1) și (3), art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, recurenta a conchis că la caz, concluzia ce urmează a fi dedusă, generează casarea încheierii contestate, or, menținerea acesteia în condițiile enunțate, ar constitui o încălcare a dreptului său de a ataca actele judiciare, respectiv de acces la justiție, dar și să-și exercite toate celelalte drepturi procedurale acordate de legislația procedurală civilă și garantate de CțEDO. Prin referința depusă la 13 septembrie 2023, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a solicitat respingerea recursului depus de Elena Poian și menținerea încheierii instanței de apel.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Examinând temeiurile recursului, în raport cu materialele cauzei civile, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Elena Poian urmează a fi restituit din următoarele considerente. În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: cererea de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător. Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac. 2 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru depunerea și examinarea cererii de recurs este necesară nu doar respectarea condițiilor de exercitare a dreptului de atac, dar și respectarea condițiilor de formă și conținut a acesteia, una din cerințe fiind ca cererea de recurs să conțină semnătura persoanei care declară recurs.
Implicit circumstanțelor speței, instanța de recurs atestă că cererea de recurs depusă de Elena Poian, reprezintă un mesaj electronic, expediat la adresa de e-mail a Curții de Apel Chișinău, la care au fost anexate 4 fișiere în format „PDF”, fără aplicarea semnăturii electronice avansate calificate (f.d.75-89). În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la depunerea cererii de recurs împotriva încheierii din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Elena Poian nu a respectat dispozițiile art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, care prevede condițiile de formă ale cererii de recurs, în condițiile în care a ales depunerea recursului prin intermediul poștei electronice.
Or, cererea de recurs a fost expediată, fără aplicarea semnăturii electronice avansate calificate, contrar prevederilor art.171 alin.(1) din Codul de procedură civilă și contrar prevederilor art.40 alin.(1), (7), 43 alin.(1) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere. În temeiul articolelor enunțate, documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică este aplicată de persoana împuternicită să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică al semnatarului indicat în document. Doar documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă.
În cadrul procedurilor judiciare, cererile participanților pot fi depuse în instanța de judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, care este unic pentru întreg sistemul judecătoresc, cu condiția ca cererile și actele anexate sub formă de documente electronice să fie semnate cu semnătura electronică avansată calificată, cu anexarea obligatorie a dovezii semnăturii electronice. Completul de judecată reține ca pertinente și prevederile art. 10 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă, care statuează că sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
3 În această ordine de idei, instanța de recurs consideră că recurenta Elena Poian, fiind interesată în soarta examinării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unei cereri de recurs care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea recursului în temeiul art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă.
În acest context, este relevant de a specifica că certitudinea legală impusă regulilor procedurii contencioase, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către aceștia a efectelor legale. Cu atât mai mult că, în sensul principiului nemo censetur ignorare legem, necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma legii. Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de recurs se datorează în exclusivitate comportamentului recurentului Elena Poian, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.
Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs depusă de Elena Poian nu corespunde cerințelor de formă și conținut impuse de Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul urmează a fi restituit. În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se restituie recursul declarat de către Elena Poian împotriva încheierii din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva Elenei Poian cu privire la încasarea sumei suportate pentru instruire.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.