2r-360/23 — incasarea sumei suportate pentru instruire

Dosarul nr. 2r-360/23

2-23004442-01-2r-10082023

Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Central (N. Berbec)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, Iu. Cotruță, I. Țurcan)

D E C I Z I E

18 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând recursul declarat de Elena Poian,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva Elenei Poian cu

privire la încasarea sumei suportate pentru instruire,

împotriva încheierii din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

a c o n s t a t a t:

La 09 ianuarie 2023, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Mangîr, prin care a solicitat

încasarea din contul pârâtei a sumei de 161 048,04 lei, ce constituie cheltuielile

suportate pentru instruirea acesteia în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 10 mai 2023 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, s-a

admis acțiunea înaintată de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

S-a încasat de la Elena Mangîr, în beneficiul Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, suma de 161.048, 04 lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru

instruire.

S-a încasat de la Elena Mangîr, în beneficiul statului suma de 4 831, 44 lei, cu

titlu de taxă de stat, de la care a fost scutit reclamantul la depunerea cererii de

chemare în judecată (f.d.26, 32-35).

La 11 iunie 2023, Elena Poian, a declarat apel împotriva hotărârii din

10 mai 2023 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, solicitând repunerea în

termenul de apel, admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanțe și

remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în același complet de judecată

(f.d.37-41).

Prin încheierea din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea cu privire la repunerea în termenul legal a apelului și s-a restituit ca fiind

1

depus în afara termenului legal, apelul declarat de Elena Poian (Mangîr) împotriva

hotărârii din 10 mai 2023 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central (f.d.62-68).

La 28 iulie 2023, prin e-mail, Elena Poian, a depus cerere de recurs împotriva

încheierii din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, la etapa primirii cererii de apel (f.d.75-89).

În motivarea recursului, recurenta a indicat motivele de fapt și de drept

invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel,

suplimentar menționând dezacordul cu încheierea din 11 iulie 2023 a Curții de

Apel Chișinău. În opinia sa, la emiterea actului judecătoresc contestat, instanța

ierarhic inferioară nu a ținut cont de circumstanțele relatate în care se află, interesul

său în examinarea justă a cauzei, îngrădit de accesul restrâns la materialele cauzei,

imposibilitatea contractării unui avocat și executarea în termen a tuturor

operațiunilor procedurale necesare.

De asemenea, recurenta a susținut că instanța de fond a omis să-i comunice

dispozitivul hotărârii, în termenul legal de 5 zile, fiindu-i comunicat la data de 15

iunie 2023, circumstanță care a generat imposibilitatea depunerii cererii de apel în

termenul legal de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului. Prin urmare, prin

restituirea cererii de apel i se încalcă dreptul de acces la justiție și la un proces

echitabil.

De altfel, invocând dispozițiile art. 105 alin. (1), art. 108 alin. (1), art. 110,

111 alin. (1)-(3), art. 113, 116 alin. (1), (3), art.362 alin. (1) și (3), art. 369 alin. (1)

lit. b) din Codul de procedură civilă, recurenta a conchis că la caz, concluzia ce

urmează a fi dedusă, generează casarea încheierii contestate, or, menținerea

acesteia în condițiile enunțate, ar constitui o încălcare a dreptului său de a ataca

actele judiciare, respectiv de acces la justiție, dar și să-și exercite toate celelalte

drepturi procedurale acordate de legislația procedurală civilă și garantate de

CțEDO.

Prin referința depusă la 13 septembrie 2023, Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova a solicitat respingerea recursului depus de Elena Poian și

menținerea încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Examinând temeiurile recursului, în raport cu materialele cauzei civile,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Elena Poian urmează a fi restituit din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă:

cererea de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător.

Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin

unuia din temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care nu se supune

niciunei căi de atac.

2

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru

depunerea și examinarea cererii de recurs este necesară nu doar respectarea

condițiilor de exercitare a dreptului de atac, dar și respectarea condițiilor de formă

și conținut a acesteia, una din cerințe fiind ca cererea de recurs să conțină

semnătura persoanei care declară recurs.

Implicit circumstanțelor speței, instanța de recurs atestă că cererea de recurs

depusă de Elena Poian, reprezintă un mesaj electronic, expediat la adresa de e-mail

a Curții de Apel Chișinău, la care au fost anexate 4 fișiere în format „PDF”, fără

aplicarea semnăturii electronice avansate calificate (f.d.75-89).

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că, la depunerea cererii de recurs împotriva încheierii din 11 iulie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, Elena Poian nu a respectat dispozițiile art. 4261 alin. (1)

lit. c) din Codul de procedură civilă, care prevede condițiile de formă ale cererii de

recurs, în condițiile în care a ales depunerea recursului prin intermediul poștei

electronice.

Or, cererea de recurs a fost expediată, fără aplicarea semnăturii electronice

avansate calificate, contrar prevederilor art.171 alin.(1) din Codul de procedură

civilă și contrar prevederilor art.40 alin.(1), (7), 43 alin.(1) din Legea nr.124 din

19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere.

În temeiul articolelor enunțate, documentul electronic este considerat autentic

dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică este

aplicată de persoana împuternicită să semneze cu semnătură olografă documentul

echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura

electronică autentică al semnatarului indicat în document. Doar documentul

electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele

acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă.

În cadrul procedurilor judiciare, cererile participanților pot fi depuse în instanța de

judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, care este

unic pentru întreg sistemul judecătoresc, cu condiția ca cererile și actele anexate

sub formă de documente electronice să fie semnate cu semnătura electronică

avansată calificată, cu anexarea obligatorie a dovezii semnăturii electronice.

Completul de judecată reține ca pertinente și prevederile art. 10 alin. (1), (2) și

(3) din Codul de procedură civilă, care statuează că sancțiunile procedurale sunt

urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare

caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are

interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței

judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de

activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului

procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a

actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu

nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii

judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

3

În această ordine de idei, instanța de recurs consideră că recurenta Elena

Poian, fiind interesată în soarta examinării prezentului recurs, urma să întreprindă

măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unei

cereri de recurs care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar

intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea

recursului în temeiul art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă.

În acest context, este relevant de a specifica că certitudinea legală impusă

regulilor procedurii contencioase, în calitate de condiție sine qua non a unui proces

echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât și ale intimaților, astfel încât

instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului

materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților

de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către aceștia a efectelor

legale. Cu atât mai mult că, în sensul principiului nemo censetur ignorare legem,

necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația

de a se conforma legii.

Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de

recurs se datorează în exclusivitate comportamentului recurentului Elena Poian,

care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-credință de

drepturile și obligațiile sale procedurale.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs

depusă de Elena Poian nu corespunde cerințelor de formă și conținut impuse de

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că recursul urmează a fi restituit.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul

de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se restituie recursul declarat de către Elena Poian împotriva încheierii din

11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova împotriva Elenei Poian cu privire la încasarea sumei suportate pentru

instruire.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

4