2ra-656/23 — recunoasterea accidentului rutier caz asigurat, incasarea despagubirii de asigurare, penalitate, dobinda de intirziere

Dosarul nr. 2ra-656/23 2-18163307-01-2ra-04052023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Brăgaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, I. Cotruță, I. Țurcan) Î N C H E I E R E 11 octombrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Aliona Donos Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Larisa Bodnari, reprezentată de către avocatul Natalia Vladimirov și de Societatea pe Acțiuni „Moldasig”, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Bodnari împotriva Societății pe Acțiuni „Moldasig”, intervenienți accesorii Mihail Furtună, Vitalie Dumbravă și Compania de Asigurări „Asterra Grup” Societate pe Acțiuni cu privire la recunoașterea accidentului rutier drept caz asigurat, anularea dispoziției de refuz și încasarea despăgubirii de asigurare, a penalității și a dobânzii de întârziere, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 08 mai 2018, Larisa Bodnari a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Moldasig”, intervenient accesoriu Mihail Furtună, cu privire la recunoașterea accidentului rutier ca caz asigurat, anularea dispoziției de refuz și încasarea despăgubirii de asigurare, a penalității și a dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 27 august 2016, ora 17:10, pe traseul raionul Rîșcani M-14, Nicolina Doroftei, conducând automobilul de model Nissan X-Trail, cu n/î XXXXX, se deplasa de la Briceni spre Chișinău. A menționat că, în apropierea mun. Bălți s-a oprit regulamentar pentru a ceda trecerea autovehiculelor ce veneau din sens opus, în vederea intrării pe teritoriul stației de alimentare cu petrol „Bemol”. În acest moment Mihail Furtună, conducătorul autovehiculului de model Ford Tranzit, cu n/î XXXXX, ce se deplasa din urmă, a efectuat manevra de depășire pe partea dreaptă. Reieșind din faptul că, Mihail Furtună tracta un alt autovehicul de model Citroen JUMPY, cu n/î XXXXX și se deplasa cu o viteză sporită, autovehiculul tractat a lovit puternic automobilul de model Nissan X-Trail, cu n/î XXXXX, condus de către Nicolina Doroftei.

1 A susținut că, după lovitura puternică, automobil de model Nissan X-Trail, cu n/î XXXXX a fost proiectat pe contrasens, unde s-a tamponat cu automobil de model Toyota Hilux, cu n/î XXXXX. A afirmat că, în rezultatul accidentului rutier din 27 august 2018, automobilul de model Nissan X-Trail, cu n/î XXXXX a fost deteriorat considerabil, fiind cauzat prejudiciu material esențial proprietarului Larisa Bodnari. A relevat că, conform procesului-verbal cu privire la contravenție nr. seria MAI03488709 din 27 septembrie 2016 și deciziei agentului constatator din 27 septembrie 2016, Mihail Furtună a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 240 alin. (1) din Codul contravențional și în baza acestei norme i-a fost aplicată sancțiune sub formă de amendă în mărime de 20 de unități convenționale, ceea ce constituie suma de 400 de lei.

A notat că, prin hotărârea din 06 martie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, a fost respinsă contestația depusă de către Mihail Furtună, reprezentat de către avocatul Valeriu Gandrabur ca neîntemeiată și au fost menținute fără modificări procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia agentului constatator din 27 septembrie 2016, iar prin decizia din 03 mai 2017 a Curții de Apel Bălți a fost respins ca nefondat recursul avocatului Valeriu Gandrabur în numele contravenientului Mihail Furtună și a fost menținută hotărârea primei instanțe fără modificări.

A declarat că, la data accidentului rutier, Mihail Furtună a prezentat polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă seria nr. RCAI-001881157, eliberată de către SA „Moldasig” pentru autovehiculul de model Ford Tranzit, cu n/î XXXXX, cu perioada de asigurare de la 04 noiembrie 2015 până la 03 noiembrie 2016. A specificat că, a depus la SA „Moldasig” cerere de acordare a despăgubirii de asigurare, cererea fiind înregistrată și a fost deschis dosarul de daune nr.D/RCA/16- 1715. De asemenea, a prezentat CA „Moldasig” SA copiile următoarelor acte: pașaportul tehnic, polița de asigurare, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare a autoturismului, copia buletinului de identitate și a comunicat companiei că, examinarea mijlocului de transport avariat de model Nissan X-Trail, cu n/î XXXXX va fi efectuată la 04 octombrie 2016, ora 10:00, pe adresa – mun.

Chișinău, str.Petricani,17, împreuna cu reprezentantul companiei – dealerul oficial al Nissan, SA „DAAC-Hermes”. A invocat că, urmare a examinării automobilului de model Nissan X-Trail, cu n/î XXXXX a fost întocmit cont de plată nr. SPT0024216 din 05 octombrie 2016, conform căruia a fost preventiv stabilit costul pieselor de schimb, fără a fi luat în calcul costul manoperei, în suma totală de 589 316 de lei. A mai invocat că, în luna mai 2017 s-a adresat la SA „Moldasig” cu solicitarea achitării sumei despăgubii de asigurare, însă prin scrisoare nr. 2997 din 24 august 2017 SA „Moldasig” i-a comunicat că, cazul său nu cade sub incidența Legii nr.414- XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, nu se încadrează în limitele unui caz asigurat, motiv pentru care SA „Moldasig” consideră că nu este temei juridic pentru achitarea despăgubirilor de asigurare.

A considerat că, decizia SA „Moldasig” de a refuza recunoașterea cazului său ca un caz asigurat și de a refuza achitarea despăgubirii de asigurare este una 2 neîntemeiată, nefondată și ilegală. A relatat că, nu are nici o importanță vinovăția persoanei ce conducea autovehiculul tractat și, respectiv, sunt inaplicabile prevederile art. 17 din Legea nr.414-XVI din 22 decembrie 2006, conform cărora, în cazul în care părțile au provocat din culpă accidentul sau majorarea pagubei, fiecare dintre ele va fi obligată să compenseze numai partea din pagubă care îi este imputabilă. Respectiv, în primul caz, nu va fi angajată răspunderea asigurătorului autovehiculului ce era tractat.

A menționat că, reieșind din faptul că automobilul de model Nissan X-Trail, cu n/î XXXXX, a fost procurat de către ea la 30 octombrie 2014 la un preț de 523 962 de lei, iar la momentul accidentului rutier autovehicul avea cu o vechime de exploatare de până la 3 ani, precum și din faptul că, conform contului de plată nr.SPT0024216 din 05 octombrie 2016, a fost preventiv stabilit costul pieselor de schimb, fără a fi luat în calcul costul manoperei, în sumă totală de 589 316 de lei, se constată daună totală a mijlocului de transport avariat de model Nissan X-Trail, cu n/î XXXXX.

A susținut că, reieșind din prevederile Regulamentului cu privire la modul de determinare a uzurii în cazul pagubelor produse la autovehicule, anexă la Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 13/1 din 03 aprilie 2008, costul concret al automobilului de model Nissan X-Trail, cu n/î XXXXX, procurat la 30 octombrie 2014 la un preț de 523 962 de lei, în stare bună, cu aplicarea coeficientului de uzură 15%, este de 445 367,70 de lei. A relevat că, reieșind din faptul neachitării despăgubirii de asigurare, pârâtul este în întârziere din 24 august 2017 (data refuzului în achitare) și urmează să achite penalitatea în sumă de 80 166,20 de lei și dobânda de întârziere în sumă de 49 411,41 de lei.

A solicitat încasarea din contul pârâtului a despăgubirii de asigurare în mărime de 445 367,70 de lei, a penalității în mărime de 80166,20 de lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 49411,41 de lei și a cheltuielile de judecată, precum și recunoașterea accidentului din 27 august 2016 ca caz asigurat și anularea dispoziției de refuz din 24 august 2017. Prin încheierea din 13 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, au fost introduși în proces CA „Asterra Grup” SA și Vitalie Dumbravă în calitate de intervenienți accesorii.

Ulterior, Larisa Bodnari a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând recunoașterea accidentului din 27 august 2016 ca caz asigurat, anularea dispoziției de refuz din 24 august 2017 și încasarea din contul pârâtului a despăgubirii de asigurare în mărime de 435 367,70 de lei, a penalității în mărime de 78 366,20 de lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 112 587,28 de lei, a cheltuielilor pentru traducere în sumă de 1150 de lei, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 10 000 de lei și a taxei de stat în sumă de 18 789,63 de lei. Prin hotărârea din 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă acțiunea depusă de către Larisa Bodnari ca neîntemeiată.

La 20 noiembrie 2019 Larisa Bodnari a declarat apel nemotivat, iar la 09 martie 2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii. 3 Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Larisa Bodnari și a fost menținută hotărârea primei instanțe. La 17 septembrie 2021 Larisa Bodnari, reprezentată de către avocatul Natalia Vladimirov, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii, cu încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 09 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, cauza a fost remisă la rejudecare la Curtea de Apel în alt complet de judecată. Prin decizia din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de apel depusă de avocatul Vladimirov Natalia în interesele apelantei Bodnari Larisa. A fost casată hotărârea din 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Bodnari către S.A. „Moldasig”, intervenienți accesorii Mihail Furtună, Vitalie Dumbravă și C.A. „Asterra Grup” S.A. privind recunoașterea accidentului rutier drept caz asigurat, anularea dispoziției de refuz, încasarea despăgubirii de asigurare, penalității, dobânzii de întârziere, cheltuielilor de judecată și a fost pronunțată o nouă hotărâre prin care: Cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Bodnari către S.A.

„Moldasig”, intervenienți accesorii Mihail Furtună, Vitalie Dumbravă și C.A. „Asterra Grup” S.A. privind recunoașterea accidentului rutier drept caz asigurat, anularea dispoziției de refuz, încasarea despăgubirii de asigurare, penalității, dobânzii de întârziere, cheltuielilor de judecată a fost admisă parțial. A fost încasat de la S.A. „Moldasig” în beneficiul Larisei Bodnari despăgubirea de asigurare în mărime de 435 367,70 de lei, penalității în mărime de 78 366,20 de lei, taxa de stat suportată în instanța de fond în sumă de 15 412 de lei și cea suportată în instanța de apel în sumă de 11 559 de lei, precum și cheltuielile de traducere suportate în sumă de 1150 de lei, în rest pretențiile au fost respinse.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat critic argumentul instanței precum că S.A. „Moldasig” nu poate să fie obligată să achite cuantumul prejudiciului material solicitat de către Larisa Bodnari, deoarece persoana asigurată în temeiul contractului de asigurare cu SA „Moldasig”, Mihail Furtună, nu a fost recunoscut vinovat în comiterea accidentului rutier din 27 august 2016, iar, prin urmare, în cauza dată nu sunt aplicabile prevederile art.15 alin.(1) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. Or, la caz fiind relevante art.1307 alin. (3) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), art.15 alin. (5) și (7) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

Respectiv, în cazurile respective având în vedere specificul deplasării autovehiculelor, cât și faptul că autovehiculul tractat nu se deplasează pe o traiectorie aleasă de șoferul autovehiculului tractat, dar urmărește o traiectorie de deplasare a autovehiculului ce tractează, reieșind din legile fizice autovehiculul care este tractat în momentul accidentului rutier se deplasează pe o traiectorie ce nu poate fi controlată de șoferul acestuia. Prin urmare, nu are nici o importantă vinovăția persoanei ce conducea autovehiculul tractat, or la caz nu sunt inaplicabile prevederile art.17 din Legea nr.414-XVl din 22 decembrie 2006, conform cărora în cazul în care părțile au provocat din culpă accidentul sau majorarea pagubei, fiecare 4 dintre ele va fi obligată să compenseze numai partea din pagubă care îi este imputabilă, astfel că în primul caz, nu va fi angajată răspunderea asigurătorului autovehiculului ce era tractat.

Așadar, cazul survenirii riscului asigurat și stabilirii vinovăției persoanei în comiterea accidentului rutier plata despăgubirilor de asigurare este obligatorie pentru asigurători, ceea ce nu justifică soluția instanței de fond de respingere a acțiunii. La acest capitol, instanța de apel a specificat că, obiecțiile intimatei privind starea automobilului avariat nu pot fi reținute în condițiile în care „Moldasig” S.A. în calitate de asigurator la data de 14 septembrie 2016 și la data de 04 octombrie 2016 a examinat mijlocul de transport avariat, a întocmit și semnat procesele verbale de constatare a daunelor nr. D/RCA/16-1715 fără obiecții. De altfel, și concluziile expertului expuse în raportul de expertiză judiciară nr.2376-2378 din 11 noiembrie 2020 sunt corelative cu solicitările reclamantei și confirmă temeinicia cuantumului despăgubirii de asigurare.

Astfel, instanța de apel a conchis ca fiind întemeiate solicitările apelantei reclamante privind recunoașterea accidentului rutier din 27 august 2016 drept caz asigurat, care pe cale de consecință generează și anularea dispoziției de refuz din 24 august 2017 cu încasarea de la S.A. „Moldasig” a despăgubirii de asigurare în mărime de 435 367,70 de lei. La fel, s-a notat că, dat fiind că pârâta intimată S.A.

„Moldasig” s-a aflat în întârziere de plată a despăgubirii de asigurare din 03 august 2017 (data emiterii deciziei definitive pe dosarul contravențional plus 3 luni), s-a apreciat ca fiind întemeiate argumentele apelantei reclamante precum că debitorul urmează să achite penalitate de întârziere în mărime de 78 366,20 de lei, reieșind din următorul calcul (435 367,70 lei x 0,1 % x180 zile = 78 366,20 lei), or ca și în contractele de asigurare CASCO, asigurătorul în contractele de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto este obligat la plata penalității în cazul neachitării în termen a despăgubirilor de asigurare, drept temei fiind prevederile art.6 alin. (6) din Legea nr.407-XVI din 21 decembrie 2006, aplicabil tuturor claselor de asigurare în virtutea caracterului general al normei juridice respective.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind nejustificată legal cerința de încasare și a dobânzii de întârziere în mărime totală de 247 735,55 de lei (perioada 01 februarie 2018- 30 septembrie 2019 în sumă de 112 587,28 de lei și pentru perioada 19 noiembrie 2019- 07 aprilie 2022 în sumă de 135 148,27 de lei), or, reieșind din prevederile art. 942 alin.(4) din Codul civil în vigoare din 01 martie 2019, în cazul în care s-a stipulat o clauză penală, creditorul poate să ceară, la alegere, fie dobânda de întârziere calculată conform dispozițiilor prezentului articol, fie penalitatea pentru întârziere. Cu referire la cheltuielile de judecată, fiind o cerință subsecventă celei principale, poartă soarta cerinței de bază, din contul intimatei „Moldasig” S.A.

urmând a fi încasată în beneficiul Larisei Bodnari proporțional pretențiilor admise taxa de stat suportată în instanța de fond în sumă de 15 412 lei (435 367,70 + 78 366, 20 lei = 513 733,9 lei x 3 % =15 412 lei) și cea suportată în instanța de apel în sumă de 11 559 lei, precum și cheltuielile de traducere suportate în sumă de 1150 de lei.

La 25 aprilie 2023, Larisa Bodnari, reprezentată de către avocatul Natalia Vladimirov, a depus recurs împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea parțială a deciziei contestate, cu emiterea unei noi hotărâri în parte prin care care solicitările reclamantei Bodnari Larisa privind 5 încasarea dobânzii de întârziere au fost respinse, сu admiterea cererii și încasarea de la SA „Moldasig în beneficiul Larisei Воdпаri, dobânzii de întârziere pentru perioada din 01 fеbruаriе 2018 până la data de 30 septembrie 2019 în sumă de 112587, 28 de lei, încasarea de la SA „Moldasig în beneficiul Larisei Bodnari, dobânzii de întârziere реntru perioada din 19 noiembrie 2019 până la data de 07 aprilie 2022 în sumа de 135148,27 de lei, încasarea de la pârâtul SA „Moldasig în beneficiul Larisei Bodnari, cheltuielilor de judecată neîncasate рrороrțiоnаl cerințelor - taxa de stat suроrtаtă în instanța de fond și de apel în suma de 8809,89 de lei, încasarea de la pârâtul SA „Moldasig” în beneficiul Larisei Воdnаri cheltuielilor de judecată suportate în ordine de rесurs - taxa de stat în sumа de 3717 de lei.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul parțial cu decizia instanței de apel, invocând argumentele indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel. A specificat că, dobânda de întârziere în sumă de 112587,28 de lei а fost calculată реntru perioada 01 februarie 2018 - 30 septembrie 2019 (solicitată în primă instanță) și dobânda de întârziere în sumă de 135148,27 de lei calculată реntru perioada 19 noiembrie 2019 - 07 aprilie 2022 2019 (solicitată în instanța de apel) în temeiul prevederilor аrt. 372 alin. (3) din Codul de procedură civilă. La 25 aprilie 2023, Societatea pe Acțiuni „Moldasig”, a depus recurs împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea deciziei contestate cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, invocând argumentele expuse în primă instanță și în instanța de apel. Suplimentar a indicat că, invocarea de către instanța de apel a prevederilor art.15 alin. (5) și (7) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, este un raționament eronat deoarece nu poate fi raportat (atribuit) la caz, or acest raționament se referă la alt caz, unde producerea daune are loc în prezența a două condiții cumulative - tractarea unui autovehicol de altul și ulterioara desprindere а celui tractat. La caz însă, in cazul nostru survenirea accidentului de circulație rutieră și cauzarea de preiudiciu а avut loc în condițiile tractării unui autovehicul de altul prin legături flexibile fără desprinderea autovehiculului tractat.

A notat că, la materialele cauzei nu se regăsește nici un raport de expertiză саrе аr demonstra acele alegații ale intimatei preluate de instanța de apel din cererea de apel, cu referire la legile fizice, traiectorii și се este putea sau nu putea fi sub controlul și în comportamentul conducătorilor autovehiculelor. De asemenea atrage atenția asupra prevederilor pct. 75 al Regulamentului de circulație rutieră. O condiție de bază pentru angajarea răspunderii asiguratorului de răspundere civilă în temeiul Legii 414/2006 din 22.12.2006, este vinovăția asiguratului în comiterea accidentului de circulație rutieră soldat cu cauzarea de preiudiciu material sau vătămări corporale. Astfel, la caz lipsa culpei/vinovăției asiguratului nu constituie un caz asigurat соnfоrm prevederilor legii mentionate.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. 6 Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 08 noiembrie 2022. La 26 februarie 2023, copia deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată prin intermediul poștei electronice în adresa participanților la proces (f.d. 176-178). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursurile declarate de Larisa Bodnari, reprezentată de către avocatul Natalia Vladimirov și de Societatea pe Acțiuni „Moldasig”, la 25 aprilie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 17 mai 2023, a expediat în adresa intimaților copia recursurilor declarate de Larisa Bodnari, reprezentată de către avocatul Natalia Vladimirov și de Societatea pe Acțiuni „Moldasig”, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și avizul de recepție, anexate la materialele dosarului. Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursurile declarate de Larisa Bodnari, reprezentată de către avocatul Natalia Vladimirov și de Societatea pe Acțiuni „Moldasig” au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, 7 motivele recursurilor sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Având în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Larisa Bodnari, reprezentată de către avocatul Natalia Vladimirov și de Societatea pe Acțiuni „Moldasig”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor și drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : 8 Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Larisa Bodnari, reprezentată de către avocatul Natalia Vladimirov și de Societatea pe Acțiuni „Moldasig”. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Aliona Donos Ion Malanciuc 9