2ra-336/23 — restituirea cheltuielilor suportate pentru renovarea imobilului

2ra-336/23 — restituirea cheltuielilor suportate pentru renovarea imobilului (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-336/23

2-20005780-01-2ra-02032023

prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Telenești – G. Popa

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Țurcan, I. Cotruță, L. Pruteanu

ÎNCHEIERE

27 septembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Viorica Puica

judecătorii Aliona Donos

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Petru Zavatin,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Petru

Zavatin împotriva Ninei Vîrlan cu privire la restituirea cheltuielilor suportate

pentru renovarea bunului imobil și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a admis apelul declarat de către Nina Vîrlan, s-a casat integral hotărârea

din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești și s-a emis o

hotărâre nouă, prin care s-a respins acțiunea depusă de Petru Zavatin,

constată:

La 16 ianuarie 2020, Petru Zavatin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ninei Vîrlan cu privire la restituirea cheltuielilor suportate pentru

renovarea bunului imobil și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că este fratele Ninei

Vîrlan. Prin testamentul din 24 februarie 2006 autentificat de către Primăria

XXX, tatăl său XXX a testat toată averea fiului Petru Zavatin. Ulterior, tatăl lor a

testat toată averea fiicei Nina Vîrlan. În baza acestui testament, la 14 iunie 2019,

Ninei Vîrlan i-a fost eliberat certificatul de moștenitor testamentar, în baza căruia

a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului imobil casa de locuit și a terenul

aferent cu suprafața de XXX ha situate în XXX.

Reclamantul a menționat că, până la decesul tatălui, a locuit împreună cu

acesta în casa părintească și, cu acordul lui, a efectuat lucrări de construcție,

suportând din cont propriu toate cheltuielile.

Însă, după ce s-a aflat despre testamentul lăsat de tatăl XXX, prin care a

testat toată averea fiicei Nina Vîrlan, între el și soră au apărut conflicte referitor

la casa părintească.

Mai mult ca atât, Nina Vîrlan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Petru Zavatin, Nina Zavatin și Andrei Zavatin cu privire la

înlăturarea obstacolelor, revendicarea bunului imobil casa de locuit și a terenul

1

aferent cu suprafața de XXX ha, situate în XXX, care îi aparține conform

certificatului de moștenitor, dar se află în posesie nelegitimă. Așa, prin hotărârea

din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, a fost admisă

cererea de chemare în judecată depusă de Nina Vîrlan.

Respectiv, reclamantul a considerat că Nina Vîrlan urmează să-i restituie

cheltuielile suportate pentru reconstrucția, renovarea și amenajarea casei și a

construcțiilor accesorii, care conform devizului de cheltuieli întocmit de către

SA „Rapid Construcția” au constituit 60 731 de lei.

În drept reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 1540,

art. 1542 și art. 1551 din Codul civil.

Reclamantul Petru Zavatin a solicitat prin cererea de chemare în judecată

încasarea de la Nina Vîrlan în beneficiul său a cheltuielilor suportate pentru

reconstrucția, renovarea și amenajarea casei și a construcțiilor accesorii în sumă

de 60 731 de lei și compensarea taxei de stat în cuantum de 1 830 de lei.

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Petru Zavatin.

S-a încasat de la Nina Vîrlan în beneficiul lui Petru Zavatin suma

cheltuielilor în mărime de 60 731 de lei și cheltuielile de judecată în mărime de

1 830 de lei (f.d. 55, 59-67).

La 08 noiembrie 2022, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din

Codul de procedură civilă, Nina Vîrlan, reprezentată de avocatul Svetlana

Coșneanu, a declarat apel împotriva hotărârii din 05 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Orhei, sediul Telenești (f.d. 58).

Prin decizia din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

apelul declarat de Nina Vîrlan, s-a casat integral hotărârea din 05 noiembrie 2021

a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești și s-a adoptat o hotărâre nouă, prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Petru Zavatin

împotriva Ninei Vîrlan, ca neîntemeiată (f.d. 93, 94-100).

În consolidarea soluției sale, instanța de apel a considerat greșită soluția

instanței de fond cu privire la temeinicia acțiunii depuse de Petru Zavatin,

constatând că instanța de fond a aplicat eronat normele de drept material, nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar

concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Curtea de Apel Chișinău a reținut că Petru Zavatin, împreună cu familia sa, a

locuit de mai mulți ani în casa care aparținea tatălui său, XXX și a continuat să

locuiască în această casă și după decesul tatălui.

Totodată, instanța de apel a remarcat că, în prezentul litigiu, reclamantul

Petru Zavatin pretinde că, în perioada de timp în care a locuit în casa tatălui său, a

efectuat un șir de lucrări la bunul imobil în valoare de 60 731 de lei, conform

devizului de cheltuieli elaborat de SA „Rapid Construcția” (f.d. 11-14).

Curtea de Apel Chișinău a notat că, reclamantul Petru Zavatin, în virtutea

calității sale de posesor de bună-credință a bunului imobil, este în drept să ceară

despăgubiri pentru îmbunătățirile aduse bunului imobil, dar urmează să facă

dovada îmbunătățirilor invocate și a valorii lor concrete.

În opinia instanței de apel, din conținutul devizului de cheltuieli elaborat de

SA „Rapid Construcția” și prezentat de către reclamant nu se poate stabili cu

certitudine care lucrări au fost executate, în ce perioade concrete, nu sunt indicate

2

repere legate de efectuare a lucrărilor de construcție, starea bunului la începutul

perioadei de referință, părțile de imobil care existau până la începutul perioadei și

care au fost construite ulterior, părțile de imobil renovate, metodele de renovare,

raportul fiind abstract și lipsit de repere temporale exacte, iar în consecință este

combătut de celelalte probe administrate în prezenta cauză civilă.

Mai mult ca atât, din declarațiile date de către specialistul Leonid Turea,

care a întocmit acest deviz de cheltuieli și a fost audiat în calitate de martor,

Curtea de Apel Chișinău a constatat date eronate și contradictorii, însuși martorul

recunoscând anumite greșeli tehnice în conținutul devizului elaborat.

Astfel, prin analiza și examinarea depozițiilor persoanelor audiate în calitate

de martori în ședința de judecată, instanța de apel a notat că, deși, au fost

efectuate anumite lucrări de întreținere a casei de locuit, acestea au fost făcute în

diferite perioade de timp, fără a se putea determina cert care este valoarea

îmbunătățirilor aduse bunului imobil și de către cine au fost suportate cheltuieli în

acest sens.

De asemenea, instanța de apel nu a putut reține ca probe pertinente nici

bonurile de plată anexate la materialele cauzei privind achiziționarea unor

materiale de construcție (f.d. 9), or, din conținutul acestora nu este clar de către

cine au fost suportate acele cheltuieli și pentru care lucrări au fost utilizate.

La 06 februarie 2023, Petru Zavatin a depus prin intermediul oficiului poștal

recurs împotriva deciziei din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea integrală a deciziei recurate și menținerea hotărârii din 05

noiembrie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești (f.d. 105-107, 116 recto-

verso).

În motivarea recursului a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței,

similare celor cuprinse în cererea de apel, suplimentar invocând că instanța de

apel a casat integral hotărârea primei instanțe și a emis o hotărâre nouă, prin care

a respins acțiunea, motivând prin faptul că reclamantul nu a făcut dovada

suportării efective și reale a câtorva cheltuieli pentru pretinsele lucrări de

renovare a bunului imobil, deși, pe parcursul examinării cauzei, el a prezentat un

șir de probe (înscrisuri, declarații ale martorilor) care confirmă pretențiile din

cererea de chemare în judecată.

Recurentul a remarcat că, deși, Nina Vîrlan nu a administrat probe în

susținerea poziției sale procesuale, instanța de apel, din propria inițiativă, a

apreciat critic probele administrate de reclamant și nu i-a dat posibilitatea să

înlăture unele neajunsuri.

În opinia recurentului, a fost lipsit în mod abuziv de posibilitatea de a-și

exercita în măsură deplină toate drepturile procedurale acordate de legislația

procedural civilă, inclusiv drepturile de participa la cercetarea probei prezentate,

de a prezenta înscrisuri suplimentare pe marginea acestei probe, de a înainta

obiecții, de a formula cereri ș.a. În cazul în care aceste neajunsuri i-ar fi fost

comunicate și i-ar fi fost oferit timp suficient pentru verificarea corectitudinii

acestora, el demonstra că mărimea cheltuielilor suportate pentru renovarea

construcției constituie 60 731 de lei, așa cum a fost determinată prin calculele

prezentate în prima instanță.

Recurentul a considerat că, în speță, sunt întrunite toate condițiile de aplicare

a prevederilor art. 311 din Codul civil, or, prin probele examinate în prima

instanță și în instanța de apel s-a demonstrat cu certitudine că el a adus

3

îmbunătății casei și a crescut valoarea acesteia, iar drept consecință este

îndreptățit să solicite compensarea sumei investite în construcția casei.

La 02 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei Nina

Vîrlan și reprezentantului acesteia, avocatei Svetlana Coșneanu, pentru notificare

copia recursului motivat declarat de către Petru Zavatin împotriva deciziei din 11

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, explicându-i dreptul de a depune

referință. Însă, până la examinarea admisibilității recursului, intimata și

reprezentantului acesteia nu au făcut uz de dreptul lor procedural și nu au depus

referințe prin care să-și expună poziția procesuală pe marginea criticilor

formulate în recurs.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 11

octombrie 2022. Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc cu

numărul de ieșire nr. 10151, copia deciziei motivate din 11 octombrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa participanților la proces pentru

notificare la 26 decembrie 2022 (f.d. 101), însă, din materialele cauzei nu poate fi

stabilit momentul când decizia instanței de apel a fost comunicată efectiv

recurentului. Astfel, se consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a

fost demarată în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și

art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în

Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a

2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

către Petru Zavatin împotriva deciziei din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din

Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de

recurs depusă de către Petru Zavatin este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

4

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare data depunerii cererilor de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Petru Zavatin,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui

temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat

probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de către Petru Zavatin conține obiecții de fapt și de drept, similare celor

expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către instanța

de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

5

încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la

judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurentul Petru Zavatin nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Petru Zavatin ca fiind

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a),

art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Petru Zavatin împotriva

deciziei din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Viorica Puica

judecătorii Aliona Donos

Oxana Parfeni

6