2rh-22/23 — constatarea faptului acceptarii succesiunii

2rh-22/23 — constatarea faptului acceptarii succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2rh-22/23

2-15065061-01-2rh-17032023

Prima instanță: Judecătoria Cahul (D. Bosîi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (G. Eni, V. Movilă, T. Dimitriadi)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (T. Vieru, O. Sternioală, P. Moraru)

Î N C H E I E R E

30 august 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Pascal

Ion împotriva lui Pascal Dumitru, Pascal Marian, intervenienți accesorii Pascal

Gheorghe și OCT Cahul, notarul public „Butuc Rodica” cu privire la constatarea

faptului acceptării succesiunii și declararea nulității actelor juridice,

împotriva încheierii din 13 mai 2015 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost declarat inadmisibil recursul declarat de Pascal Ion,

c o n s t a t ă:

La 06 octombrie 2009, Pascal Ion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Pascal Dumitru, persoană interesată Pascal Gheorghii și Pascal Pavel,

privind constatarea faptului acceptării Succesiunii și anularea parțială a

contractului de donație.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2009 a Judecătoriei Cahul, acțiunea înaintată

de Pascal Ion a fost admisă, constatându-se faptul acceptării succesiunii asupra ½

cotă parte din casa de locuit cu teren aferent, nr. cadastral xxx, amplasată în xxxx

și ½ cotă parte din casa de locuit cu terenul aferent nr. cadastral xxx, amplasată în

xxx.

A fost recunoscut parțial nul contractul de donație nr. 366 din 03 februarie

2000, încheiat între Pascal Nicolae și Pascal Dumitru privind donarea a ½ cotă-

parte din casa de locuit și terenul aferent din str. xxx (f.d. 39. Vol. I).

Prin decizia din 08 aprilie 2010 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul

declarat de Pascal Dumitru, fiind casată hotărârea Judecătoriei Cahul din 30

noiembrie 2009, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în prima instanță (f.d. 73-

Prin încheierile din 05 iulie 2010 a Judecătoriei Cahul, au fost atrași în proces

în calitate de copîrît Pascal Marian și în calitate de intervenienți accesorii Oficiul

1

Cadastral Teritorial Cahul și notarul public Butuc Rodica (f.d. 148-149, 151, vol.

I).

Prin hotărârea din 21 decembrie 2010 a Judecătoriei Cahul, cererea de

chemare în judecată înaintată de Pascal Ion împotriva lui Pascal Dumitru, Pascal

Marian, intervenienți accesorii Pascal Gheorghe, OCT Cahul, notarul public cu

privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, declararea nulității actelor

juridice a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată (f.d. 189-193. Vol. I).

Prin încheierea din 11 martie 2011 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă

cererea de abținere a judecătorilor Curții de Apel Cahul – Ion Dănăilă, Galina

Vavrin și Natalia Bondarenco, dispunându-se strămutarea pricinii pentru

examinarea în ordine de apel la Curtea de Apel Comrat (f.d. 204-205. Vol. I).

Prin decizia din 10 mai 2011 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

declarat de Pascal Ion, fiind menținută hotărârea din 21 decembrie 2010 a

Judecătoriei Cahul (f.d. 251. Vol. I).

Prin decizia din 25 ianuarie 2012 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Pascal Ion, fiind casată decizia din 10 mai 2011 a Curții de

Apel Comrat și hotărârea din 21 decembrie 2010 a Judecătoriei Cahul, pricina fiind

remisă pentru rejudecare în prima instanță – Judecătoria Cahul (f.d. 294-297. Vol.

I).

Prin hotărârea din 26 august 2014 a Judecătoriei Cahul, cererea de chemare în

judecată înaintată de Pascal Ion împotriva lui Pascal Dumitru, Pascal Marian,

intervenienți accesorii Pascal Gheorghe, OCT Cahul, notarul public cu privire la

constatarea faptului acceptării succesiunii, declararea nulității actelor juridice a fost

respinsă, ca fiind neîntemeiată (f.d. 99-101. Vol. II).

Prin decizia din 22 ianuarie 2015 a Curții de Apel Cahul, apelul declarat de

Pascal Ion a fost respins, fiind menținută hotărârea din 26 august 2014 a

Judecătoriei Cahul.

La 04 martie 2015 Pascal Ion, a contestat cu recurs decizia instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă.

Prin încheierea din 13 mai 2015 a Curții Supreme de Justiție, a fost declarat

inadmisibil recursul depus de Ion Pascal împotriva deciziei din 22 ianuarie 2015 a

Curții de Apel Cahul.

La 16 martie 2023, Agentul guvernamental al Republicii Moldova, Dumitru

Obadă, a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 13 mai 2015 a Curții

Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă.

În motivarea cererii de revizuirii a evidențiat că, în fața Curții, reclamantul

pretinde încălcarea dreptului său garantat de Articolul 6 § 1 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în care plângerea vizează

legalitatea și imparțialitatea obiectivă a judecătorului implicat în două faze a

judecării cauzei cu participarea aceluiași judecător.

A indicat că, în al doilea set de proceduri cauza reclamantului a fost

redistribuită judecătorului P.M. în cadrul Judecătoriei Cahul, ca urmare a restituirii

cauzei pentru o nouă rejudecare dispusă de Curtea de Apel Cahul prin decizia din

08 aprilie 2010. După redistribuirea cauzei judecătorului P.M., prin hotărârea din

21 decembrie 2010, pretențiile reclamantului au fost declarate ca neîntemeiate.

Între timp, după pronunțarea hotărârii din 21 decembrie 2010, P.M. a fost numit

2

judecător la Curtea Supremă de Justiție, prin hotărârea Parlamentului Republicii

Moldova nr. 139 din 11 iulie 2014. În cadrul celui de-al treilea set de proceduri,

reclamantul nefiind de acord cu soluția Curții de Apel Cahul din 22 ianuarie 2015,

a depus o cerere de recurs la Curtea Supremă de Justiție. Prin încheierea din 13 mai

2015 a Curții Supreme de Justiție, din a cărei componență făcea parte și

judecătorul P.M., recursul reclamantului a fost declarat inadmisibil și irevocabil.

Agentul guvernamental constată că, potrivit articolului 49, alin. (1) al Codului

de procedură civilă, judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în primă

instanță nu mai poate participa la judecarea acesteia în instanță de apel, de recurs și

nici la rejudecarea ei în primă instanță, după casare. Ceea ce ar presupune, inclusiv,

examinarea inadmisibilității cererii de recurs depusă de reclamant.

În situația respectivă, judecătorul urma să-și ia abținere de la judecarea

cauzei. Prin urmare, imparțialitatea acestei instanțe ar fi putut fi pusă la îndoială în

mod real.

La 24 martie 2023, în adresa intimaților a fost expediată cererea de revizuire.

Însă, intimații nu au depus referință prin care să-și expună opinia asupra motivelor

invocate în cererea de revizuire depusă de către Agentul guvernamental.

Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite cererea de revizuire depusă de Agentul

guvernamental al Republicii Moldova, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (11) din Codul de procedură

civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de

Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea

participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire

consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea

lor.

Completul de judecată a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme

de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în

cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței examinarea acesteia.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b), alin. (6) din Codul de procedură

civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din

următoarele acte de dispoziție: încheierea de admitere a cererii de revizuire și de

casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii.

În corespundere cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În temeiul art. 447 lit. c) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să

depună cerere de revizuire: Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați

la lit.a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art. 449 lit. g) și h).

Articolul 449 lit. g) din Codul de procedură civilă, prevede că revizuirea se

declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul

Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o

cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

3

Așadar, efectele hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului prin care se

constată violarea de către instanțele naționale a drepturilor omului, consfințite în

Convenție, cu ocazia pronunțării hotărârilor rămase irevocabile după epuizarea

tuturor căilor de atac prevăzute de legislația națională - operează asupra acestor

hotărâri prin intermediul căii de atac extraordinare a revizuirii prevăzută de

articolul 449 din Codul procedură civilă.

La rândul său, art. 450 lit. e) din Codul de procedură civilă, stipulează că

cererea de revizuire se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de

reglementare pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului - în cazul

prevăzut la art. 449 lit. g).

Totodată, conform art. 5 alin. (4) lit. b) din Legea cu privire la Agentul

guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, în domeniul asigurării implementării la

nivel național a Convenției, Agentul guvernamental în cazurile prevăzute de lege,

intervine sau participă în procedurile naționale sau solicită redeschiderea acestora.

Conform art. 11 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Agentul guvernamental

nr. 151 din 30 iulie 2015, soluționarea amiabilă a unei cauze aflate pe rolul Curții

Europene poate fi inițiată doar după o notificare oficială parvenită din partea Curții

Europene și poate fi derulată concomitent cu procedura prevăzută la art.10, care se

aplică în modul corespunzător.

În condițiile alin.(1), Agentul guvernamental, din oficiu, la solicitarea

reclamantului sau a reprezentantului acestuia, este în drept să negocieze

soluționarea amiabilă a oricărei cauze aflate pe rolul Curții Europene.

În prezenta cauză, Agentul guvernamental al Republicii Moldova a menționat

despre faptul că Curtea Europeană a comunicat Guvernului Republicii Moldova

cererea Pascal vs Republica Moldova (nr.14426/14). Astfel, Curtea a solicitat

prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma

întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt, rezumate de către Grefa Curții

Europene. De asemenea, Curtea a propus Guvernului să ia în calcul eventualitatea

încheierii unui acord de soluționare amiabilă a cauzei.

Cu referire la circumstanțele litigiului, reține prevederile art. 6 § 1 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, care reglementează că orice

persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în

termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege,

care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil,

fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Analizând circumstanțele prezentei cauze și raționamentele expuse în cererea

de revizuire, urmează de enunțat faptul că judecătorul Petru Moraru a participat la

examinarea prezentei cauze atât în prima instanță prin pronunțarea hotărârii din 21

decembrie 2010 a Judecătoriei Cahul, precum și în recurs în calitate de judecător,

membru al completului de judecată la Curtea Supremă de Justiție prin pronunțarea

încheierii de inadmisibilitate din 13 mai 2015.

Totodată, se evidențiază că, la examinarea cauzei în recurs la Curtea Supremă

de Justiție, prin încheierea din 13 mai 2015, completul de judecată nu a verificat

legalitatea hotărârii din 21 decembrie 2010 a Judecătoriei Cahul pronunțată de

către judecătorul Petru Moraru, deoarece a fost casată prin decizia din 25 ianuarie

2012 a Curții Supreme de Justiție. Însă, având în vedere opinia judecătorului

expusă în hotărârea din 21 decembrie 2010, fiind ea și casată, nu putea participa

4

nici la admisibilitatea recursului, or, conform art. 49 alin. (1) al Codului de

procedură civilă, judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în primă instanță

nu mai poate participa la judecarea acesteia în instanță de apel, de recurs și nici la

rejudecarea ei în primă instanță, după casare.

În ceea ce vizează solicitarea Agentului guvernamental al Republicii Moldova

de acordare a unei satisfacții echitabile în beneficiul lui Ion Pascal pentru

încălcarea constatată, completul de judecată reține următoarele.

În baza art. 41 din Convenție, dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a

Convenției sau a Protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei Părți

Contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei

încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă.

Satisfacția echitabilă poate fi acordată dacă dreptul intern nu permite sau

permite doar în mod imperfect, prin repunerea lucrurilor în situația anterioară,

înlăturarea consecințelor măsurii incriminate.

Mecanismul de control instituit prin Convenție are un caracter subsidiar, ceea

ce presupune, conform art. 1 din Convenție, că drepturile și libertățile garantate de

Convenție să fie protejate mai întâi prin dreptul intern și aplicate de autoritățile

naționale.

Completul de judecată constată existența unui prejudiciu moral suferit de

către reclamantul Ion Pascal, admisibilitatea recursului fiind examinată de către un

complet de judecată, al cărui membru de complet a participat și la examinarea

cauzei în primă instanță, pronunțând hotărâre la 21 decembrie 2010. Prin urmare,

imparțialitatea acestei instanțe ar fi putut fi pusă la îndoială, astfel că Ion Pascal a

continuat să suporte repercusiuni negative în urma acestei încălcări.

Prin urmare, fiind constatată existența unei violări a drepturilor reclamantului,

statul are obligația juridică din perspectiva Convenției de a pune capăt acestei

violări și de a înlătura consecințele în așa fel încât să se restabilească, pe cât e

posibil, situația anterioară prin repararea prejudiciului sub formă pecuniară.

Astfel, prejudiciul moral se acordă în raport cu consecințele negative suferite

de parte, cât și în măsura în care i-a afectat situația socială și materială, iar în

temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului, aceste criterii se aplică prin

necesitatea ca partea lezată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul

moral suferit.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a reiterat că o hotărâre în care

ea constată o violare impune statului pârât o obligație legală de a pune capăt

violării și a repara consecințele acesteia în așa mod, încât să restabilească pe cât e

posibil situația existentă înainte de violare (a se vedea Former King of Greece and

Others v. Greece [GC], nr. 25701/94, § 72). În această cauză, reparația trebuie să

aibă scopul de a repune reclamantul în situația în care el s-ar fi aflat dacă violarea

nu ar fi avut loc.

La fel, repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin

care s-a încălcat un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului, poate fi efectuat în primul rând prin modificarea (casarea)

acesteia și numai apoi prin acordarea unei compensații pecuniare.

Respectiv, ținând cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului

în cauze cu încălcări similare și efectul acestor încălcări asupra reclamantului,

completul de judecată consideră că o compensație suficientă nu poate fi echilibrată

5

doar prin simpla constatare a faptelor descrise, iar suma de 3600 de Euro solicitată

de Agentul guvernamental reprezintă o satisfacție echitabilă pentru încălcările

constatate, fiind apreciată în calitate de despăgubire pentru prejudiciul moral,

inclusiv costuri și cheltuieli.

Din considerentele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a

admite cererea de revizuire în limita susținută de Agentul guvernamental, a

constata încălcarea drepturilor lui Ion Pascal garantate de art. 6 § 1 din Convenție,

a casa încheierea din 13 mai 2015 a Curții Supreme de Justiție și a reține prezenta

cauză în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinarea în ordine de

recurs a recursului declarat de Ion Pascal împotriva deciziei din 22 ianuarie 2015 a

Curții de Apel Chișinău, cu acordarea unei satisfacții echitabile în beneficiul

reclamantului pentru încălcările constatate, prin aplicarea directă a articolului 41

din Convenției, în cuantum de 3600 de Euro în calitate de prejudiciu moral,

inclusiv costuri și cheltuieli.

În conformitate cu 453 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se admite cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii

Moldova.

Se constată încălcarea drepturilor lui Ion Pascal garantate de art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Se casează încheierea din 13 mai 2015 a Curții Supreme de Justiție, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Pascal Ion împotriva

lui Pascal Dumitru, Pascal Marian, intervenienți accesorii Pascal Gheorghe și OCT

Cahul, notarul public „Butuc Rodica”, cu privire la constatarea faptului acceptării

succesiunii și declararea nulității actelor juridice.

Se reține prezenta cauză civilă în procedura Curții Supreme de Justiție pentru

examinare în ordine de recurs a recursului declarat de Ion Pascal împotriva deciziei

din 22 ianuarie 2015 a Curții de Apel Chișinău.

Se încasează din contul bugetului de stat gestionat de Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

în beneficiul lui Ion Pascal, născut la 20.07.1950, cod personal (IDNP):

2001015440597, suma de 3600 (trei mii șase sute) de Euro, convertită în lei

moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data transferului,

în calitate de despăgubire pentru prejudiciu moral, inclusiv costuri și cheltuieli.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Viorica Puica

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

6