2ra-40/23 — incasarea prejudiciului material, moral si a cheltuielilor de judecata

2ra-40/23 — incasarea prejudiciului material, moral si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-40/23

2-19147128-01-2ra-09012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Iu. Potînga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

D E C I Z I E

23 august 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Viorica Puica

Oxana Parfeni

Aliona Donos

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de către Negrei Yonatan, reprezentat de

reprezentantul legal Zinin Elena, și Zinin Elena, reprezentați de către avocatul

Ghenadie Covali,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Negrei

Yonatan, reprezentat de reprezentantul legal Zinin Elena, și Zinin Elena împotriva

Companiei Aeriene „Air Moldova” Societate cu Răspundere Limitată, Societății cu

Răspundere Limitată „Avigo Travel”, intervenienți accesorii Centrul pentru Drepturile

Persoanelor cu Dezabilități și Agenția pentru Protecția Consumatorului cu privire la

încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a admis apelul declarat de către Compania Aeriană „Air Moldova” Societate cu

Răspundere Limitată, s-a casat parțial hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de

chemare în judecată

c o n s t a t ă:

La 09 septembrie 2019 Negrei Yonatan, reprezentat de reprezentantul legal Zinin

Elena, și Zinin Elena au depus cerere de chemare în judecată, împotriva CA „Air

Moldova” SRL și SRL „Avigo Travel”, intervenienți accesorii Centrul pentru

Drepturile Persoanelor cu Dezabilități și Agenția pentru Protecția Consumatorului,

prin care au solicitat încasarea compensațiilor pentru fiecare refuz de a transporta

conform biletelor procurate, a prejudiciului material suportat, compensarea

prejudiciului moral în sumă echivalentă sumei pagubelor materiale suportate, precum

și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au indicat că la data de 12 februarie 2019 Negrei Yonatan și

Zinin Elena au procurat două bilete de călătorie dus-întors pentru cursele: Tel Aviv-

Chișinău pentru data de 04 iulie 2019 și Chișinău –Tel Aviv din 11 iulie 2019, la preț

de 9531 lei, operate de CA „AIR MOLDOVA” SRL. Respectiv, reclamanții au ajuns

în termenul stabilit în Republica Moldova.

1

Reclamanții au notat că la data de 11 iulie 2019, Negrei Yonatan, invalid de gradul

I, și persoana însoțitoare – mama acestuia Zinin Elena s-au prezentat la Aeroportul

Internațional Chișinău pentru a călători spre Tel Aviv, cursa 9U547, ora 6.30 min.,

operat de CA „AIR MOLDOVA” SRL. Însă, după ce au urcat la bordul avionului,

conform spuselor însoțitoarei, comandantul echipajului fără explicarea motivelor a

insistat asupra coborârii din avion a reclamanților. Neavând altă posibilitate, au

procurat alte două bilete, în sumă totală de 5842 lei, pentru zborul din ziua următoare.

Astfel, la 12 iulie 2019, reclamanții prezentându-se repetat la Aeroportul

Internațional Chișinău pentru zborul cu nr. 9U547 la ora 6.20 min., trecând controlul

vamal și de frontieră și fiind deja în zona sterilă, nu au fost admiși la îmbarcare, cu

emiterea de către managerul stației Chișinău al CA „AIR MOLDOVA” SRL a actului

cu privire la refuzul de transportare din motivul comportamentului perturbator.

Au notat că conform declarațiilor colaboratorilor CA „AIR MOLDOVA” SRL,

reclamanții urmau să prezinte certificat medical care atestă capacitatea persoanei cu

dizabilitate de a zbura, oferindu-le formularul tipizat al companiei aeriene care trebuia

să fie completat de către medicul de familie. Astfel, în aceeași zi s-au adresat Centrului

Comunitar de Sănătate Mintală, care a eliberat trimiterea-extras și în baza acestui

certificat, medicul de familie a îndeplinit forma tipizată al CA „AIR MOLDOVA”

SRL, recunoscut internațional, prin care se atestă capacitatea persoanei cu dizabilitate

de a zbura.

Reclamanții au relatat că în ambele cazuri au avut discuții cu una și aceeași

persoană și după ce au primit refuz de două ori, au decis să apeleze la altă companie

avia. Respectiv, au apelat la serviciile „AVIGO TRAVEL” SRL, procurând a treia oară

două bilete pentru cursa IZ310 din data de 15 iulie 2019, achitând suma totală de 6200

lei. Au susținut că la data de 15 iulie 2019 s-au prezentat la Aeroportul Internațional

Chișinău pentru efectuarea zborului conform biletelor procurate, însă ca și în cazurile

anterioare le-a fost refuzată călătoria din zona de înregistrare a pasagerilor din motivul

lipsei traducerii certificatelor medicale prezentate în limbile engleză sau ebraică (ivrit)

și li s-a refuzat să emită un act care ar putea fi contestat.

Au invocat că la data de 17 iulie 2019 au expediat o interpelare către CA „AIR

MOLDOVA” SRL pentru a li se oferi informația cu privire la motivul dispunerii

debarcării de la bordul avionului, precum și refuzul îmbarcării la cel de-al doilea zbor.

Tot, în aceeași zi a fost expediată interpelare și către Arkia Israeli Airlines, sediul

căreia nu a fost găsit. Astfel, a fost expediată repetat scrisoare recomandată la

reprezentanța acesteia, SRL „AVIGO TRAVEL”.

Reclamanții au specificat că în toate cele trei situați, din motiv că locuiesc în

orașul Beer Șeva și a dificultăților ce apar din momentul aterizării avionului până în

momentul sosirii la domiciliu în legătură cu starea sănătății lui Negrei Yonatan, tatăl

acestuia, Negrei Ivan, se deplasa de la domiciliu până la aeroportul din Tel Aviv,

achitând de fiecare dată aproximativ 70 de euro dus-întors. Respectiv, Negrei Ivan a

venit personal la Chișinău, pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și văzând

dificultățile apărute la plecare la aeroportul local, a fost luată decizia de a zbura prin

Aeroportul Internațional Iași spre Tel Aviv.

În opinia reclamanților, atitudinea pârâților este una discriminatorie și ilegală,

jignitoare față de o persoană cu dizabilități.

Au comunicat că distanța aeriană între Chișinău și Tel Aviv este de 1732

kilometri. Reclamanții au declarat că CA ”AIR MOLDOVA” nu a prezentat careva

2

probe în susținerea poziției sale, ci declarativ și arbitrar constată comportamentul

reclamantului ca fiind unul neadecvat. Prin răspunsul la cele două adresări expediate

în adresa pârâților nu a fost adusă nici o probă care ar confirma existența unor

împrejurări excepționale ce ar putea împiedica efectuarea zborurilor.

Reclamanții au menționat că unicul argument în justificarea poziției sale, pârâta

a invocat că pentru calmarea lui Negrei Yonatan a fost chemată ambulanța. Însă, la

interpelarea nr. 3 din 07 august 2019 către Serviciu 112, a fost recepționat răspunsul,

prin care s-a constatat lipsa oricărui apel către serviciul respectiv. Reclamanții au

explicat că în cazurile menționate au solicitat returnarea sumelor achitate pentru

serviciile de transport neoferite, însă contrar prevederilor legale solicitările au fost

refuzate.

Au reiterat că prima călătorie urma să fie efectuată conform biletului în Tel Aviv

pentru cursa tur-retur, iar compania aeriană a fost informată despre deficiențele legate

de starea sănătății, care pot apărea în timpul zborului. Respectiv, notificarea repetată

nu era obligatorie.

Reclamanții au susținut că, în rezultatul acestor acțiuni au suferit următoarele

pagube materiale: costul biletelor Chișinău – Tel Aviv pentru data de 11 iulie 2019 și

din 12 iulie 2019; costul serviciilor de taxi dus-întors în sumă de 480,00 de lei;

cheltuielile pentru deplasarea lui Negrei Ivan din orașul Beer-Sheva către Aeroportul

Tel Aviv, în sumă de 140 de dolari; costul biletelor Chișinău – Tel Aviv pentru data

de 15 iulie 2019; costul serviciilor de taxi dus-întors în sumă de 240 de lei; cheltuielile

pentru deplasarea lui Negrei Ivan din orașul Beer-Sheva către Aeroportul Tel Aviv în

data de 15 iulie 2019 în sumă de 70 de dolari; costul biletului pentru deplasarea lui

Negrei Ivan spre Chișinău din Tel Aviv în sumă de 139 de dolari și a costurilor

serviciului de taxi până la locul de destinație în sumă de 120 de lei; cheltuielile

suportate de reclamanți pentru a ajunge din Chișinău la Aeroportul Internațional Iași,

în sumă de 510 lei; costul biletului de călătorie spre Tel Aviv din Iași a lui Negrei Ivan

în sumă de 124 de dolari; costul serviciilor poștale pentru expedierea înștiințărilor și

cererilor prealabile. În total, 21687, 65 de lei și 473 de dolari.

Reclamanții au precizat că urmare a debarcării și ulterior a refuzului la îmbarcare,

s-au aflat într-o situație umilitoare, or, s-au aflat într-o incertitudine în raport cu faptul

zborului ce va fi efectuat fără aceștia. Mai mult, pârâții nu le-au comunicat nici o

informație certă referitor la situația creată, nu le-au propus restituirea cheltuielilor

suportate și nu i-a informat despre imposibilitatea efectuării transportării, de fiecare

dată înaintând pretenții noi. Întru respectarea acestor cerințe, reclamanții au vizitat mai

mulți specialiști-medici care au confirmat lipsa contraindicațiilor pentru călătoriile

avia.

Astfel, reclamanții au solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, încasarea

din contul pârâților a compensațiilor în mărime de 400 de euro pentru fiecare refuz de

a transporta conform biletelor procurate în sumă totală de 2400 de euro; prejudiciul

material în mărime de 21687,65 lei și 473 de dolari, prejudiciul moral în cuantumul

pagubelor materialelor suportate, precum și compensarea cheltuielilor de judecată ce

se compun din cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 3000 de lei.

La 21 noiembrie 2019 Negrei Yonatan, în persoana tutorelui Zinin Elena, și Zinin

Elena, reprezentați de către avocatul Ghenadie Covali, au depus în instanța de judecată

cerere de confirmare a tranzacției de împăcare încheiată cu pârâta SRL „AVIGO

TRAVEL”.

3

Tot la aceeași dată, Negrei Yonatan, în persoana tutorelui Zinin Elena, și Zinin

Elena, reprezentați de către avocatul Ghenadie Covali, prin cerere au modificat

cerințele din acțiune, solicitând astfel încasarea din contul CA „AIR MOLDOVA” a

compensațiilor în mărime de 400 de euro pentru fiecare refuz de a transporta conform

biletelor procurate în sumă totală de 1400 de euro, a prejudiciului material suportat în

sumă de 13581 de lei și 314 dolari, compensarea prejudiciului moral în sumă

echivalentă sumei pagubelor materiale suportate, precum și a cheltuielilor de judecată

în mărime de 3000 de lei.

Prin încheierea din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost confirmată tranzacția de împăcare încheiată între reclamanții Negrei Yonatan, în

persoana tutorelui Zinin Elena, și Zinin Elena, reprezentați de către avocatul Ghenadie

Covali, și pârâta SRL „AVIGO TRAVEL”, s-a încetat procesul civil pe capătul de

cerere formulat împotriva SRL „AVIGO TRAVEL”.

Prin hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis

parțial acțiunea. S-a încasat de la CA „Air Moldova” SRL în beneficiul lui Negrei

Yonatan, reprezentat de reprezentantul legal Elena Zinin, suma în mărime de 400 euro,

cu titlu de compensație privind refuzul la îmbarcare pentru cursa de zbor nr. 9U 547

Chișinău – Tel Aviv pentru data de 12 iulie 2019, suma în mărime de 5842 lei cu titlu

de prejudiciu material alcătuit din costul biletelor privind serviciul neprestat de

transport pentru cursa de zbor nr.9U 547 Chișinău – Tel Aviv pentru data de 12 iulie

2019, suma în mărime de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma în mărime de

2700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată proporțional părții admise din acțiune. S-a

încasat de la CA „Air Moldova” SRL în beneficiul lui Zinin Elenei suma în mărime de

400 euro cu titlu de compensație privind refuzul la îmbarcare pentru cursa de zbor

nr.9U 547 Chișinău – Tel Aviv pentru data de 12 iulie 2019. S-a încasat de la CA „Air

Moldova” SRL în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 788,14 lei. În rest,

acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

La 21 iulie 2021, CA „Air Moldova” SRL a depus cerere de apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii

privind respingerea integrală a acțiunii.

Prin decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de CA „Air Moldova” SRL. S-a casat parțial hotărârea din 14 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii pretenției privind încasarea

compensației legale, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată și s-a emis o nouă

hotărâre după cum urmează:

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Negrei Yonatan, reprezentat

de reprezentantul legal Zinin Elena, și Zinin Elena împotriva CA ”Air Moldova” SRL,

cu privire la încasarea compensației legale în mărime de 800 euro și prejudiciului moral

în mărime de 5000 lei.

S-a micșorat cuantumul cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică încasate

de la CA „Air Moldova” SRL în beneficiul lui Negrei Yonatan (Ivan) reprezentat de

reprezentantul legal Zinin Elena și Zinin Elena de la 2700 lei până la 1 000 lei.

S-a încasat din contul Elenei Zinin în beneficiul CA „Air Moldova” SRL, suma

de 591,10 lei, cu titlu de cheltuieli suportate în legătură cu achitarea taxei de stat în

instanța de apel.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a notat că, analizând înscrisurile

cauzei în raport cu normele legale, pretențiile lui Negrei Yonatan, reprezentat de

4

reprezentantul legal Zinin Elena, și Zinin Elena cu privire la încasarea compensației

pentru refuzul de îmbarcare în mărime de 400 EUR pentru fiecare, sunt neîntemeiate

și urmează a fi respinse. Or, la caz s-a constatat că, refuzul de îmbarcare a pasagerilor

la cursa 9U 547, realizată de Air Moldova la 12 iulie 2019, s-a datorat faptului că

pasagerul Negrei Yonatan manifesta un comportament agresiv și perturbator la zbor,

apreciat ca fiind un risc înalt de pericol pentru securitate, manifestarea căruia în timpul

efectuării cursei aeriene putea compromite siguranța zborului, a echipajului și

pasagerilor aflați la bord.

De asemenea, instanța de apel a conchis că, refuzul de îmbarcare se încadrează în

excepțiile determinate în mod expres de legiuitor, și anume legat de cerințele de

siguranță sau securitate, motiv din care operatorul aerian este exonerat de răspundere

și de obligația compensării prejudiciului moral.

La caz, instanța de apel a reținut că prezenta cauză nu prezintă o complexitate

sporită, obiectul litigiului nefiind o noutate, problemele ridicate în fața instanței de

judecată nu sunt dificile, respectiv, cheltuielile de asistență juridică estimate de

avocatul Covali Ghenadie la suma de 2700 lei nu sunt rezonabile, motiv din care a

dispus micșorarea cuantumului până la suma de 1000 lei, ca fiind una reală, rezonabilă

și necesară.

La 16 decembrie 2022, Negrei Yonatan, reprezentat de reprezentantul legal Zinin

Elena, și Zinin Elena, reprezentați de către avocatul Ghenadie Covali, au declarat

recurs împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei și menținerea hotărârii primei instanțe

sau cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia contestată, invocând

că este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, iar hotărârea primei instanțe privind

încasarea compensației legale în mărime de 800 euro și prejudiciului moral în mărime

de 5000 lei, precum și a cheltuielilor de judecată în mărime de 2700 de lei, este una

corectă.

Recurenții suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată au indicat

că decizia instanței de apel a fost bazată pe un singur argument, și anume faptul că

pasagerul Negrei Yonatan prezenta un risc înalt de pericol pentru securitate, iar în urma

constatărilor efectuate a fost refuzată îmbarcarea acestuia din cauză că putea fi

compromisă siguranța zborului, a echipajului și pasagerilor aflați la bord.

Recurenții au notat că admiterea acestui argument o consideră eronată, deoarece

situația creată în sala de plecare a Aeroportului Internațional Chișinău în data de 12

iulie 2019 urmează să fie analizată în complex, începând cu sosirea la aeroport. Așadar,

la data indicată, Negrei Yonatan și Zinin Elena repetat prezentându-se la Aeroportul

Internațional Chișinău pentru zborul cu nr. 9U547 de la ora 6:20, au trecut controlul

vamal și de frontieră și au ajuns în zona sterilă. Comportamentul lor a fost calm și nu

prezenta careva pericol pentru ceilalți pasageri, iar evenimente care au urmat sunt

descrise de Borcan Veronica, colaboratoarea companiei Air Moldova în e-mail-ul

corporativ din 12 iulie 2019. Respectiv, este evident faptul că inițial, acesta a fost admis

la zbor cu permisiunea medicului companiei, fără necesitatea de a prezenta oricare acte

medicale.

De asemenea, recurenții au menționat că la acel moment, recurentul nu prezenta

un pericol, acest pericol a fost dedus de către lucrătorii aeroportului reieșind din

aspectul exterior a lui. Or, semnele fizice ale diagnozei care îi este stabilită sunt:

5

disproporționalitatea pârților corpului între ele, forma neregulată a capului (și membre

scurte a corpului.

Recurenții au menționat că comportamentul lui Negrei Yonatan a fost provocat

de acțiunile colaboratorului aeroportului după discuția cu comandantul aeronavei și

doar după comunicarea deciziei de refuz la îmbarcare a fost provocată o reacție

necontrolabilă a pasagerului. Astfel, se conturează ideea că refuzul îmbarcării nu a fost

motivat de comportamentul agresiv al pasagerului, ci de solicitarea comandantului

aeronavei de prezentare a certificatului medical, fapt care este contrar prevederilor

legale. La caz, apropierea colaboratoarei pârâtei, însoțită de doi polițiști a fost acel

factor care a provocat nervozitate, mai ales cu informarea că ei nu sunt admiși la zbor.

Recurenții au remarcat că evenimentele ulterioare au demonstrat făptul că motivul

refuzului de îmbarcare era unul formal, principalul motiv fiind invaliditatea

recurentului. Așadar, după ce recurenții nu au fost admiși de 2 ori la îmbarcare, ei au

perfectat certificatul medical necesar și s-au prezentat a treia oară la decolare, însă și

data aceasta nu au fost îmbarcați, dar din alte motive.

Recurenții au invocat că instanța de apel a examinat dosarul în mod superficial,

bazându-se exclusiv pe argumentele intimatei și a aplicat legea care nu trebuia să fie

aplicată. Astfel, o probă, care a fost admisă de către instanța de apel este așa numit

actul de evaluare a riscurilor privind securitatea SEC-7023-01 din 16 iulie 2019, or

acest document nu poate servi drept temei pentru refuz de îmbarcare, deoarece a fost

emis peste 4 zile după zbor, care a avut loc în data de 12 iulie 2022.

De asemenea, recurenții au apreciat ca fiind justă și aprecierea de către prima

instanță cu referire la compensarea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei, ținând

cont de circumstanțele cauzei și comportamentul pârâtului care de trei ori a refuzat

îmbarcarea recurenților în avion.

Cu referire la micșorarea sumei încasate cu titlu de cheltuieli de judecată,

recurenții au notat că în instanța de fond au avut loc 11 ședințe, dintre care intimații la

ședința din 19 decembrie 2019 au solicitat timp pentru încheierea unei eventualei

tranzacții de împăcare, la 15 iunie 2020 și la 08 februarie 2021 au cerut amânare.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție constată că copia deciziei integrale a fost comunicată

reprezentantului recurenților, prin intermediul poștei electronice (vol. I, f.d. 243), la 04

noiembrie 2022, iar cererea de recurs a fost depusă la 16 decembrie 2022, în termen.

Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru cunoștință intimatei cererea de

recurs, informând-o despre necesitatea depunerii referinței.

Prin referința din 08 februarie 2023, CA „Air Moldova” SRL a solicitat declararea

recursului drept inadmisibil.

Prin încheierea din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Negrei Yonatan, reprezentat de reprezentantul legal Zinin Elena, și Zinin

Elena, reprezentați de către avocatul Ghenadie Covali, a fost declarat admisibil.

Potrivit art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că, judecînd

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate

6

în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Conform art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În temeiul art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și

să mențină hotărîrea primei instanțe.

Verificând decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și, după caz,

hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție constată că se impune admiterea recursului, casarea deciziei

recurate, cu menținerea hotărârii primei instanțe, pentru motivele ce succed.

Ab initio, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că în

temeiul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă urmează să verifice legalitate

și temeinicia deciziei instanței de apel, în limitele invocate în recurs.

Astfel, la 09 septembrie 2019 Negrei Yonatan, reprezentat de reprezentantul legal

Zinin Elena, și Zinin Elena au depus cerere de chemare în judecată, împotriva CA „Air

Moldova” SRL și SRL „Avigo Travel”, intervenienți accesorii Centrul pentru

Drepturile Persoanelor cu Dezabilități și Agenția pentru Protecția Consumatorului și,

concretizându-și pretențiile pe parcursul examinării cauzei, au solicitat solicitând astfel

încasarea din contul CA „AIR MOLDOVA” a compensațiilor în mărime de 400 de

euro pentru fiecare refuz de a transporta conform biletelor procurate în sumă totală de

2400 de euro, a prejudiciului material suportat în sumă de 21687,65 de lei și 473 dolari,

compensarea prejudiciului moral în sumă echivalentă sumei pagubelor materiale

suportate, precum și a cheltuielilor de judecată în mărime de 3000 de lei.

Prin hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis

parțial acțiunea. S-a încasat de la CA „Air Moldova” SRL în beneficiul lui Negrei

Yonatan (Ivan) reprezentat de reprezentantul legal Elena Zinin suma în mărime de 400

euro cu titlu de compensație privind refuzul la îmbarcare pentru cursa de zbor nr. 9U

547 Chișinău – Tel Aviv pentru data de 12 iulie 2019, suma în mărime de 5842 lei cu

titlu de prejudiciu material alcătuit din costul biletelor privind serviciul neprestat de

transport pentru cursa de zbor nr.9U 547 Chișinău– Tel Aviv pentru data de 12 iulie

2019, suma în mărime de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral, sumă în mărime de

2700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată proporțional părții admise din acțiune. S-a

încasat de la CA „Air Moldova” SRL în beneficiul lui Zinin Elenei suma în mărime de

400 euro cu titlu de compensație privind refuzul la îmbarcare pentru cursa de zbor

nr.9U 547 Chișinău – Tel Aviv pentru data de 12 iulie 2019. S-a încasat de la CA „Air

Moldova” SRL în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 788,14 lei. În rest,

acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat parțial

hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii

pretenției privind încasarea compensației legale, prejudiciului moral și cheltuielilor de

judecată.

Prin urmare, ținând cont de limitele recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție v-a examina doar temeinicia și legalitatea pretenției privind

7

încasarea compensației legale în mărime de 800 euro și a prejudiciului moral în mărime

de 5000 lei pentru refuzul de îmbarcare pentru zborul din 12 iulie 2019, precum și

micșorarea cuantumului cheltuielilor de judecată de la 2700 lei până la 1 000 lei.

În contextul pretențiilor deduse judecării, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție relevă că obiectul prezentului litigiu reiese din circumstanțe ce au

avut loc după data de 01 martie 2019, astfel încât aplicabile speței sunt dispozițiile

legislației în vigoare la data desfășurării raportului juridic litigios – Codul civil în

redacția din 01 martie 2019.

În corespundere cu art.9 alin.(1) și (2) din Codul civil, drepturile și obligațiile

civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor fizice și juridice care,

deși nu sânt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații civile, pornind de la

principiile legislației civile.

Drepturile și obligațiile civile apar: a) din contracte și din alte acte juridice; b) din

acte emise de o autoritate publică, prevăzute de lege drept temei al apariției drepturilor

și obligațiilor civile; c) din hotărâre judecătorească în care sânt stabilite drepturi și

obligații; d) în urma creării și dobândirii de bunuri în temeiuri neinterzise de lege; e)

în urma elaborării obiectelor de proprietate intelectuală; f) în urma cauzării de

prejudicii unei alte persoane; g) în urma îmbogățirii fără justă cauză; h) în urma altor

fapte ale persoanelor fizice și juridice și a unor evenimente de care legea leagă apariția

unor efecte juridice în materie civilă.

Conform art.10 alin. (1) din Codul civil, persoanele fizice și juridice participante

la raporturile juridice civile trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile

cu bună-credință, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică și cu bunele

moravuri. Buna-credință se prezumă până la proba contrară.

Potrivit art.11 alin. (1)-(2) din Codul civil, buna-credință este un standard de

conduită a unei părți, caracterizată prin corectitudine, onestitate, deschidere și luarea

în cont a intereselor celeilalte părți la raportul juridic. În special, este contrar bunei-

credințe ca o parte să acționeze în contradicție cu declarațiile pe care le-a făcut anterior

sau cu comportamentul pe care l-a avut anterior în cazul în care cealaltă parte, în

detrimentul său, s-a bazat în mod rezonabil pe acele declarații sau acel comportament.

În baza art.15 alin.(1) din Codul civil, apărarea drepturilor civile încălcate se face

pe cale judiciară.

Potrivit prevederilor articolul 16 alin. (1) din Codul civil, apărarea dreptului civil

se face, în condițiile legii, prin: a) recunoașterea dreptului; b) restabilirea situației

anterioare încălcării dreptului și suprimarea acțiunilor prin care se încalcă dreptul sau

se creează pericolul încălcării lui; c) constatarea sau, după caz, declararea nulității

actului juridic; d) declararea nulității actului emis de o autoritate publică; e) impunerea

la executarea obligației în natură; f) autoapărare; g) repararea prejudiciului patrimonial

și, în cazurile prevăzute de lege, a celui nepatrimonial; h) încasarea dobânzii de

întârziere sau, după caz, a penalității; i) rezoluțiunea sau modificarea contractului; j)

neaplicarea de către instanța de judecată a actului ce contravine legii emis de o

autoritate publică; k) alte căi prevăzute de lege.

Conform art.19 alin.(1) și (3) din Codul civil, în condițiile legii, persoana lezată

într-un drept al ei sau într-un interes recunoscut de lege poate cere repararea integrală

a prejudiciului patrimonial și nepatrimonial cauzat astfel. Se consideră prejudiciu

nepatrimonial (prejudiciu moral) suferințele fizice și psihice, precum și diminuarea

calității vieții.

8

Articolul 776 din Codul civil stipulează că, obligațiile se nasc din contract, fapt

ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Conform art.858 alin. (1)-(2) din Codul civil, temeiul executării rezidă în

existența unei obligații.

Conform art. 1411 alin. (1) din Codul civil, prin contractul de transport, o parte

(transportator) se obligă față de cealaltă parte (pasager sau expeditor) să o transporte

împreună cu bagajele ei sau, respectiv, să transporte bunul la locul de destinație, iar

cealaltă parte se obligă să plătească remunerația convenită.

Potrivit art. 1417 alin. (1) din Codul civil, contractul de transport de persoane se

confirmă (se documentează) printr-un bilet (titlu de călătorie) sau alt document care dă

dreptul la transport. Biletul poate fi emis în format electronic.

Din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine că, la 12 februarie 2019 au fost

achiziționate pentru Negrei Yonatan și Zinin Elena bilete de călătorie tur-retur, de la

compania CA „AIR Moldova” SRL, pentru 04 iulie 2019, cursa aeriană Tel Aviv –

Chișinău 9U 548, ora 10.20 min., și retur Chișinău – Tel Aviv 9U 547 pentru 11 iulie

2019, ora de decolare 06.30 min. (f.d.16-17).

La caz, s-a mai stabilit că Negrei Yonatan și Zinin Elena la data de 11 iulie 2019

au fost debarcați de la bordul aeronavei –cursa 9U 547, în temeiul art. 19 alin. (3) din

Legea nr. 92 din 05.04.2007 privind securitatea aeronautică, adică pasagerul Negrei

Yonatan prezenta un comportament neliniștit, nu reacționa la cerințele însoțitorului de

bord și a mamei sale (Zinin Elena). Respectiv, recurenții au fost puși în situația de

achiziționa alte bilete de călătorie pentru a ajunge la punctul de destinație, și anume au

procurat de la CA „AIR Moldova” SRL, bilete de călătorie pentru 12 iulie 2019, ora

de decolare 06.20 min., în sumă totală de 5.842,00 de lei (f.d.18 verso-19).

Astfel, la data de 12 iulie 2019 Zinin Elena și Negrei Yonatan, ultimul cu

prezentarea actelor medicale necesare și fiind însoțit de reprezentant legal, au fost

admiși la zbor, însă ulterior, aflându-se în zona sterilă Aeroport KIV li s-a refuzat

transportarea la locul de destinație, fiind întocmit în acest sens Actul cu privire la

refuzul de transportate la cursa nr. 9U 547, din motivul comportamentului perturbator

(f.d.20).

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că

instanțele ierarhic inferioare corect au stabilit că prin situația creată între recurenți și

pârâtă s-au stabilit raporturi juridice în baza unui contract de transport, potrivit căruia

fiecare din părți s-a obligat reciproc, astfel încât obligația fiecăreia din ele să fie

corelativă obligației celeilalte, în care recurenții, achitând costul tichetelor de zbor, și-

au executat obligația de plată a remunerației convenite pentru transportarea sa.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține ca relevante

prevederile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 92 din 05 aprilie 2007 privind securitatea

aeronautică (în vigoare la data producerii evenimentului), care statuează expres că,

persoana cu dereglări psihice evidente, considerată drept sursă de pericol pentru

siguranța zborului, poate fi transportată la bordul aeronavei numai cu un însoțitor

capabil, din punct de vedere fizic, de a curma acțiunile nedorite ale acesteia pe durata

zborului. Operatorul aerian este în drept să refuze îmbarcarea acestei persoane în baza

recomandărilor serviciului medical al aeroportului ori ale serviciului său de securitate

aeronautică.

În sensul pct. 8 din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în

eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor

9

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 838 din 08 noiembrie 2012, refuzul la îmbarcare

reprezintă refuzul de a transporta pasageri pe un anumit zbor, deși aceștia s-au

prezentat pentru îmbarcare în condițiile stabilite la litera a) punctul 3 din prezentul

Regulament, cu excepția cazurilor în care există motive temeinice pentru refuzul la

îmbarcare, cum ar fi starea sănătății, cerințele de siguranță sau securitate sau

documente de călătorie necorespunzătoare.

Conform pct. 266-267 din Programul Național de Facilitare a Transporturilor

Aeriene, aprobat prin Hotărârea Guvernului din 16 octombrie 2000, persoanelor cu

dizabilități, atunci când călătoresc pe calea aerului, pentru a le proteja de discriminări,

trebuie să li se acorde asistență specială, care să corespundă nevoilor speciale ale

acestora, în egală măsură cu cea acordată publicului larg. Această asistență se oferă de

către autoritățile publice competente, transportatorii aerieni, entitățile de administrare

a aeroporturilor din Republica Moldova, agenții de handling și turoperatorii într-un

mod care să asigure demnitatea persoanei. Autoritățile publice competente,

transportatorii aerieni, entitățile de administrare a aeroporturilor, agenții de handling

și turoperatorii trebuie să colaboreze între ei în vederea întreprinderii măsurilor

necesare pentru asigurarea accesibilității persoanelor cu dizabilități la toate genurile de

servicii prestate pasagerilor pe parcursul călătoriei, de la sosirea în aeroportul de

plecare până la părăsirea aeroportului de destinație.

Punctele 272-274 din Programul sus indicat statuează că, transportatorul aerian,

agentul acestuia sau turoperatorul nu refuză pe motivul deficienței: să accepte o

rezervare pentru un zbor care pleacă de la sau sosește la un aeroport pentru care se

aplică prevederile prezentului capitol; să îmbarce oricare persoană cu dizabilități la un

astfel de aeroport cu condiția ca persoana respectivă să dețină un bilet valid și o

rezervare. Fără a aduce atingere dispozițiilor punctului 272, un transportator aerian,

agentul acestuia sau un turoperator pot refuza să accepte rezervarea sau îmbarcarea

unei persoane cu dizabilități doar în următoarele cazuri: pentru a se supune cerințelor

de siguranță aplicabile stabilite de legislația internațională, europeană sau internă sau

pentru a se supune cerințelor de siguranță stabilite de Autoritatea Aeronautică Civilă

care a eliberat certificatul de operator aerian transportatorului aerian respectiv; dacă

dimensiunile aeronavei sau ale ușilor acesteia fac îmbarcarea sau transportul

respectivei persoane cu dizabilități imposibile.

În cazul refuzului de a accepta rezervarea pe motivele menționate la punctul 273,

transportatorul aerian, agentul acestuia sau turoperatorul depun toate eforturile pentru

a propune o alternativă acceptabilă persoanei respective.

Conform pct. 28611 din Programul Național de Facilitare a Transporturilor

Aeriene, aprobat prin hotărârea Guvernului din 16 octombrie 2000, persoanelor cu

dizabilități trebuie să li se acorde dreptul de a călători pe calea aerului fără a dispune

de o autorizație medicală. Transportatorilor aerieni li se permite de a solicita

persoanelor cu dizabilități obținerea unei autorizații medicale pentru efectuarea

călătoriei pe calea aerului, atunci când, din motive de sănătate, nu este clar dacă

persoanele respective sunt apte pentru călătorie și ar putea periclita siguranța sau

sănătatea lor sau a altor pasageri.

Prevederile punctului 275 din Programul Național de Facilitare a Transporturilor

Aeriene, aprobat prin hotărârea Guvernului din 16.10.2000, stabilesc expres că fiecare

persoană cu dizabilități căreia i-a fost refuzată îmbarcarea pe motiv de dizabilitate și

fiecare persoană care însoțește respectiva persoană, în conformitate cu punctul 28612,

10

are dreptul la restituire sau rerutare, în conformitate cu prevederile Regulamentului

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului de îmbarcare

și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin hotărârea Guvernului

nr.836 din 8 noiembrie 2012.

Punctul 1 din Regulamentul privind compensarea și asistenta pasagerilor în

eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.836 din 08 noiembrie 2012, prevede că,

prezentul Regulament stabilește condițiile în care pasagerii transportului aerian își pot

exercita drepturile minime atunci când: a) li se refuză îmbarcarea împotriva voinței lor;

b) zborul este anulat; c) zborul este întârziat.

În accepțiunea pct. 11 din Regulamentul privind compensarea și asistenta

pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite

a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.836 din 08 noiembrie 2012, în cazul

în care pasagerilor li se refuză îmbarcarea împotriva voinței lor, operatorul aerian le

acordă imediat despăgubiri în conformitate cu capitolul V și le oferă asistență în

conformitate cu capitolele VI și VII din prezentul Regulament.

În conformitate cu pct. 18, capitolul V din Regulamentul privind compensarea și

asistenta pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii

prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.836 din 08 noiembrie

2012, când se face trimitere la prezentul capitol, pasagerii primesc o compensație în

valoare de: a) 250 euro pentru toate zborurile de 1500 kilometri sau mai puțin; b) 400

euro pentru toate zborurile cuprinse între 1500 și 3500 kilometri; c) 600 euro pentru

toate zborurile care nu intră sub incidența literelor a) sau b). Pentru stabilirea distanței

se ia în considerare ultima destinație unde pasagerul urmează să sosească după ora

prevăzută datorită refuzului la îmbarcare sau anulării zborului. Plata compensației se

va efectua în lei moldovenești la cursul Băncii Naționale a Moldovei la data achitării

acesteia.

Conform pct. 21 din Regulamentul sus menționat, distanțele indicate la punctele

18 și 19 din prezentul Regulament se măsoară prin metoda rutei ortodromice.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că în motivarea

soluției adoptate, instanța de apel a notat că, la caz s-a constatat, că refuzul de

îmbarcare a pasagerilor la cursa 9U 547, realizată de Air Moldova la 12 iulie 2019, s-

a datorat faptului că pasagerul Negrei Yonatan manifesta un comportament agresiv și

perturbator la zbor, apreciat ca fiind un risc înalt de pericol pentru securitate,

manifestarea căruia în timpul efectuării cursei aeriene putea compromite siguranța

zborului, a echipajului și pasagerilor aflați la bord. Respectiv, refuzul de îmbarcare se

încadrează în excepțiile determinate în mod expres de legiuitor, și anume legat de

cerințele de siguranță sau securitate, motiv din care operatorul aerian este exonerat de

răspundere și de obligația compensării prejudiciului moral.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel

eronat a stabilit că refuzul de îmbarcare a pasagerilor la cursa 9U 547, realizată de Air

Moldova la 12 iulie 2019, s-a datorat faptului că pasagerul Negrei Yonatan manifesta

un comportament agresiv și perturbator la zbor, apreciat ca fiind un risc înalt de pericol

pentru securitate.

Potrivit raportului lui Borcan Veronica, angajată CA ”Air Moldova”, în

momentul când la înregistrare s-au apropiat Negrei Yonatan și Zinin Elena, ținând

cont de starea lui Negrei Yonatan, cât și de informația despre un pasager de categoria

11

WCHS, înlăturat de la zbor în urma comportamentului, care se conținea în registrul de

evidență, a luat legătură cu medicul companiei, dna Balan, relatându-i situația. În urma

discuției telefonice între medic și pasageră, mama titularului cu dizabilitatea, li s-a

permis accesul în aeronavă, a fost introdusă informația de WCHS, au fost alocate

locurile 3A și 3B, cu blocarea locului 3C, după care a contactat și senior cabin crew,

pentru a-i transmite avertizările de rigoare. De asemenea, pasagerii au semnat

Declarația de exonerare a responsabilității pentru pasagerii bolnavi. În circa 30 min,

dna Balan, a revenit cu un apel, anunțând că în urma discuțiilor cu comandantul

aeronavei, planificate pentru 9U 547, și având în vedere lipsa oricăror documente

confirmative privind starea sănătății pasagerului Negrei Yonatan, acesta nu poate fi

acceptat la cursă, reprezentând un pericol pentru securitatea aeronautică. La momentul

dat, pasagerii deja erau în sala de plecare, așteptând începutul îmbarcării. Având în

vedere specificul situației, a alertat colaboratorii Poliției de Frontieră, cerând ca doi

dintre ei s-o însoțească. La gate, explicând motivul refuzului de zbor, comportamentul

pasagerului a devenit imprevizibil necontrolabil (f.d.63, vol.I).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că la data de 12 iulie

2019, în zona sterilă a aeroportului KIV, pasagerului Negrei Yonatan, aflat în sala de

plecare, i-a fost refuzată îmbarcarea la cursa 9U 547 KIV- TLV, de medicul companiei,

sub pretextul lipsei oricăror documente medicale confirmative privind starea sănătății

pasagerului, deși inițial în aceleași condiții i s-a permis. Astfel, doar după ce

pasagerului Negrei Yonatan i s-a refuzat îmbarcarea, deși inițial a fost acceptat,

comportamentul lui a devenit incontrolabil, adică a fost provocat de angajații

companiei.

Astfel, în condițiile în care, reclamanții nu au fost admiși la zborul din 12 iulie

2019, contrar normelor legale sus invocate, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție conchide că prima instanță corect a calificat refuzul la îmbarcare a acestora

ca fiind o prestare necorespunzătoare a serviciului din partea companiei aeriene, caz în

care pasagerii sunt îndreptățiți să beneficieze de compensația de 400 de Euro/fiecare

pentru refuzul la îmbarcare. Or, la caz, distanța ortodromică dintre aeroporturile

Chișinău și Tel Aviv depășește 1500 km, fapt stabilit conform informației publicate de

către Autoritatea Aeronautică Civilă cât și răspunsului ÎS „MoldATSA” nr. 733 din 22

septembrie 2017 (f.d.101-102 vol. I).

Respectiv, în corespundere cu dispozițiile art. 2036 alin. (1)-(3) din Codul civil,

în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege,

instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația

prejudiciului prin plata de despăgubiri. Prejudiciul moral se repară indiferent de

existenta și întinderea prejudiciului patrimonial.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că prima instanță corect

a stabilit că prin acțiunile sale CA „Air Moldova” a cauzat reclamanților suferințe

psihice și disconfort al stării fizice prin neacordarea asistenței în materia drepturilor

sale, privind compensația prevăzută de lege, ce urmează să o primească în asemenea

cazuri, dar și alte drepturi, de care putea beneficia. Mai mult, pârâta nu a probat faptul

respectării prevederilor imperative a pct.37-38 din Regulamentul privind compensarea

și asistenta pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii

prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.836 din 08.11.2012, și

12

anume nu a informat reclamanții despre dreptul său la compensație în legătură cu

refuzul la îmbarcare.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

compensația stabilită prin Regulament sus nominalizat, este o obligație certă al

operatorului aerian stabilită de actul normativ și este destinată compensării unor

incomodități și sentimente trăite de pasageri în legătură cu refuzul la îmbarcare. Însă,

achitarea acestei compensații își atinge scopul vizat doar în cazul în care consumatorul

este informat corect despre dreptul său la compensație și atunci când compensația este

achitată la prima solicitare a consumatorului, fără a-i fi cauzate alte sentimente de

frustrare.

Prin urmare, prima instanță corect a conchis că comportamentul pârâtei în

calitatea sa de prestator de servicii de transport aerian, a dus la cauzarea prejudiciului

moral reclamanților.

În contextul celor expuse, instanța de fond, respectând principiul

proporționalității daunei cu despăgubirea solicitată, întemeiat a stabilit că suma de

5000 de lei reprezintă o justă despăgubire pentru compensarea prejudiciului suferit.

Cu referire la pretenția privind compensarea cheltuielilor de judecată, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în conformitate cu prevederile art.

94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a

pierdut procesul să plătească, la cererea părții care a avut câștig de cauză cheltuielile

de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se

compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar

pârâtului - proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

În litigiul dedus judecării, în temeiul contractului de asistență juridică nr. 29 din

16 iulie 2019, recurenții au beneficiat de asistență juridică în prima instanță de fond

din partea avocatului Covali Ghenadie, pentru ce au achitat suma de 3000 de lei, fapt

confirmat prin copia bonului de plată seria 539305 din 17 iulie 2019 (f.d.34 verso – 36

vol. I).

Raportând la caz normele menționate supra în cumul cu probele anexate la dosar,

analizând aportul avocatului la soluționarea speței, timpul și munca depusă de avocat,

rezultatul obținut, justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză,

complexitatea cauzei, precum și pretențiile admise, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție conchide că prima instanță corect a stabilit că suma de 2700 de lei,

reprezintă cheltuieli de judecată reale, necesare și rezonabile.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia 20 octombrie

2022 a Curții de Apel Chișinău și a menține hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Negrei Yonatan, reprezentat de

reprezentantul legal Zinin Elena, și Zinin Elena, reprezentați de către avocatul

Ghenadie Covali.

13

Se casează integral decizia 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Negrei Yonatan

(Ivan) reprezentat de reprezentantul legal Zinin Elena și Zinin Elena împotriva

Companiei Aeriene „Air Moldova” Societate cu Răspundere Limitată, Societății cu

Răspundere Limitată „Avigo Travel”, intervenienți accesorii Centrul pentru Drepturile

Persoanelor cu Dezabilități și Agenția pentru Protecția Consumatorului cu privire la

încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Viorica Puica

Oxana Parfeni

Aliona Donos

Ion Malanciuc

14