2rac-266/22 — încasarea despăgubirii materiale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea despăgubirii materiale
- Temei legal
- temeiurile declarării recuzării judecătorilor
2rac-266/22 — încasarea despăgubirii materiale (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr.2rac-266/22
2-17210137-01-2rac-11112022
Î N C H E I E R E
16 august 2023 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
Judecători Anatolie Țurcan
Oxana Parfeni
Aliona Donos
Viorica Puica
examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion
Malanciuc, Boris Talpă și Ghenadie Eremciuc,
a c o n s t a t a t :
La 10 noiembrie 2017, SRL „Prointelect-MP” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva SAR „Moldcargo” SA, intervenienți accesorii SA „Uzina
metalurgică moldovenească”, SRL „Cos Trans Logistic” și SRL „Prointelect-
Mplus” cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 06 decembrie 2019,
acțiunea depusă de SRL „Prointelect-MP” a fost admisă.
S-a încasat din contul SAR „Moldcargo” SA în beneficiul SRL „Prointelect-
MP” despăgubirea de asigurare, în sumă de 49 438,60 dolari SUA, penalitatea, în
sumă de 8 849,50 dolari SUA și dobânda de întârziere, în sumă de 4 047,19 dolari
SUA, convertiți în valută națională, conform cursului oficial la data executării
prezentei hotărâri, și taxa de stat, în sumă de 31 828,30 lei.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 18 decembrie 2019, SAR
„Moldcargo” SA a declarat apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 06 decembrie 2019 și emiterea unei noi
hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.
1
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2020, s-a respins apelul
declarat de SAR „Moldcargo” SA și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani din 06 decembrie 2019.
La 14 decembrie 2020, SAR „Moldcargo” SA a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de
apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea
acțiunii, cu încasarea de la intimat a tuturor cheltuielilor de judecată.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2021, s-a admis recursul
declarat de Societatea de asigurări-reasigurări „Moldcargo” SA.
S-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2020 și s-a
transmis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2022, s-a admis apelul
declarat de Societatea de asigurări-reasigurări „Moldcargo” SA.
S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 06 decembrie
2019 și s-a adoptat o hotărâre nouă prin care:
Cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată
„Prointelect-Mplus” împotriva Societății de Asigurări-Reasigurări „Moldcargo”
Societate pe Acțiuni, intervenienți accesorii Societatea pe acțiuni „Uzina
metalurgică moldovenească”, Societatea cu Răspundere Limitată „Prointelec-MP” și
Societatea cu Răspundere Limitată „Cos Trans Logistic” cu privire la încasarea
despăgubirii de asigurare, a penalității și a dobânzii de întârziere, s-a respins, ca
neîntemeiată.
La 28 octombrie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Prointelect-
Mplus”, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae, a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2022, solicitând admiterea acestuia, casarea
deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, din 06 decembrie 2019.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 decembrie 2022 recursul
declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Prointelect-Mplus”, reprezentată de
avocatul Leșan Nicolae, a fost declarat admisibil.
Examinarea cererii de recurs a fost fixată pentru data de 26 iulie 2023.
Conform încheierii Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție 20
iulie 2023, membrii Completelor de judecată permanente pentru ședințele din 24
iulie – 28 iulie 2023, a fost modificată, astfel, componența Completului de judecată
nr.1, a fost formată din: Aliona Miron (președinte), Mariana Pitic, Boris Talpă,
Ghenadie Eremciuc și Ion Malanciuc (judecători).
La 26 iulie 2023, avocatul Leșan Nicolae, acționând în interesele recurentului
SRL „Prointelect-MP", a depus cerere de recuzare a judecătorilor din componența
Completului de judecată nr.1, Ion Malanciuc, Boris Talpa și Ghenadie Eremciuc.
Drept temei de recuzare a invocat prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul
de procedură civilă – există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și
nepărtinirea lor.
În motivare a indicat că, transferarea unor judecători temporar la Curtea
Supremă de Justiție în conformitate prevederile Legii privind evaluarea externă a
judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție nr.
2
65 din 30 martie 2023, precum și examinarea de către aceștea a cererii de recurs sau
altor cererii înaintate în cadrul examinării cauzei nr. 2rac-266/22 pune în discuție
chestiunea legalității desemnării lor precum și caracterul de „tribunal stabilit de
lege” conform prevederilor art. 20 alin. (1) din Constituție, art. 6 CtEDO.
A mai indicat că, au dreptul de a solicita încredințarea cauzei civile unor
judecători care vor decide obiectiv și imparțial, profesional și în spiritul legii.
Examinând argumentele expuse în cererea de recuzare, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție o va respinge ca neîntemeiată, din următoarele motive.
În corespundere cu prevederile art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:
a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert,
specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau
mediator;
b) se află în raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de
afinitate până la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la
proces sau cu reprezentanții acestora;
b1) o rudă a sa până la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea
grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze;
b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad
inclusiv cu un alt membru al completului de judecată;
c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți;
d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există
alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.
În temeiul art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există
temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,
grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea
poate fi înaintată de participanții la proces sau poate fi examinată din oficiu de către
instanță.
Reieșind din prevederile alin. (5) al aceluiași articol, în proces nu se admite
recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute
temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.
Dreptul la recuzarea judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege constituie o
garanție a independenței și imparțialității instanței de judecată.
Ordinea procesuală a soluționării cererilor de recuzare a judecătorilor, precum
și limitele impuse de lege pentru admiterea recuzărilor au drept scop contracararea
abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a
justiției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază argumentul
invocat de avocatul Nicolae Leșan precum că, transferul temporar al judecătorilor la
Curtea Supremă de Justiție și participarea acestora la examinarea prezentei cauze
civile pune în discuție chestiunea legalității desemnării lor și caracterul de „tribunal
stabilit de lege”, ca unul declarativ ce nu poate constitui temei de admitere a cererii
de recuzare.
3
În textul cererii de recuzare nu se identifică motive privind inadmisibilitatea
participării judecătorilor la examinarea cauzei civile, în contextul temeiului de drept
invocat, art.50 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă. Avocatul Nicolae Leșan
nu a anexat la cererea de recuzare a judecătorilor dovezi ce ar confirma că există
vreun act judecătoresc definitiv cu privire la constatarea ilegalității sau
neconstituționalității transferului temporar al judecătorilor la Curtea Supremă de
Justiție.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, în temeiul
art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a
judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în
cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din
cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate
transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu
privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care
corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de
Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile
de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin
în funcțiile deținute înaintea transferului.
Astfel, prin prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02
mai 2023, s-a hotărât transferul temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu
10 mai 2023 în funcția de judecători al Curții Supreme de Justiție, a unor judecători,
inclusiv și a judecătorilor Ion Malanciuc, Boris Talpa și Ghenadie Eremciuc.
Drept urmare, prin dispoziția nr. 68 din 04 mai 2023 „Cu privire la modificarea
dispoziției nr. 149 din 27 decembrie 2022”, în cadrul Curții Supreme de Justiție au
fost constituite Complete de judecată.
Totodată, urmează de menționat că prin decizia Curții Constituționale nr.100
din 10 august 2023, s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul
constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind
evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții
Supreme de Justiție. Curtea a reiterat că autorii sesizărilor nu au demonstrat de ce
dispozițiile art.21 alin.(8) din Legea nr.65, ar încălca, la modul abstract, condițiile
stabilite de art.116 alin.(5) din Constituția Republicii Moldova.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că,
în condițiile speței respective nu au fost constatate circumstanțe care ar pune la
îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorilor, iar raportând circumstanțele
invocate la prevederile legale enunțate, se apreciază drept neîntemeiată cererea de
recuzare înaintată de către avocatul Leșan Nicolae, în interesele recurentului SRL
„Prointelect-MP”, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, Boris
Talpa și Ghenadie Eremciuc.
În conformitate cu prevederile art. 50-53, art.269-270 din Codul de procedură
civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
4
d i s p u n e:
Se respinge cererea de recuzare depusă de avocatul Leșan Nicolae în
interesele recurentului SRL „Prointelect-MP”, judecătorilor Curții Supreme de
Justiție, Ion Malanciuc, Boris Talpa și Ghenadie Eremciuc.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător
Tamara Chișca-Doneva
judecători Anatolie Țurcan
Oxana Parfeni
Aliona Donos
Viorica Puica
5