2ra-516/23 — stabilirea domiciliului copilului minor si incasarea pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2ra-516/2023

2-20021196-01-2ra-05042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Gh. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Pahopol, V. Mihaila, R. Pulbere)

Î N C H E I E R E

02 august 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Perju Livia, reprezentată de

avocatul Vârlan Octavian,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Perju

Livia împotriva lui Perju Pavel cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor,

încasarea pensiei de întreținere și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 13 februarie 2020, Perju Livia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Perju Pavel cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor,

încasarea pensiei de întreținere și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 26 iunie 2019 a fost desfăcută

căsătoria dintre ea și Perju Pavel, în urma căsătoriei au un copil minor comun –

XXX, născută XXX. La desfacerea căsătoriei nu a fost determinat domiciliul

copilului minor și nici nu a fost încheiat un acord cu privire la participarea tatălui la

întreținerea acestuia. După desfacerea căsătoriei, copilul minor Perju Patricia a

continuat să locuiască cu mama și buneii săi, corespunzător dânsa dispune de spațiu

locativ, având posibilitate să asigure copilului condiții bune de trai.

A menționat reclamanta că, activează în cadrul Instituției Medico-Sanitare

Publice, Spitalul de boli infecțioase „Toma Ciorbă” în funcția de medic infecționist,

cu un salariul de 5 700 de lei. Cheltuielile suportate lunar pentru întreținerea

copilului de 1 an și 10 luni constituie aproximativ 4 000 de lei. Întâmpină dificultăți

în acoperirea acestora, astfel participarea tatălui la întreținerea copilului cu o sumă

de 1 500 de lei lunar este justă și rezonabilă.

La data de 27 ianuarie 2021, Perju Livia, reprezentată de avocatul Munteanu

Liliana, a depus cerere de modificare a pretențiilor, prin care a solicitat, admiterea

cererii de chemare în judecată, stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX a.n.

cu mama, Perju Livia, încasarea pensiei de întreținere în cuantum de ¼ din salariul

lunar și alte venituri primite de pârât, încasarea din contul lui Perju Pavel în

1

beneficiul Liviei Perju a pensiei de întreținere în mărime de 1 500 de lei lunar,

începând cu data depunerii cererii până la împlinirea copilului minor a vârstei de 3

ani și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3 000 de lei.

În susținerea cererii de modificare a pretențiilor a invocat că, de un an de zile

pârâtul nu se implică în nici un mod în educația și creșterea copilului minor. La 20

ianuarie 2021, comisia de selectare l-a desemnat pe Perju Pavel învingător la

concursul pentru funcția de administrator la ÎS „Fabrica de Sticlă”, acesta asigurând

și interimatul funcției până la acel moment.

Consideră reclamanta că, pîrîtul deține surse de venit suficiente pentru a asigura

un trai decent fiicei sale. Or, obligația părinților de a întreține copiii minori nu se

rezumă la achitarea unei plăți minime de consum a copilului, ci întreținerea copilului

proporțional posibilităților financiare ale părintelui.

A mai relatat că în perioada pandemiei starea materială a reclamantei s-a

înrăutățit, deoarece a evitat să pună în pericol sănătatea copilului minor și a solicitat

acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului minor.

Prin hotărârea din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Perju Livia împotriva

lui Perju Pavel.

S-a stabilit domiciliul copilului minor XXXX, născută la XXXX cu mama sa,

Perju Livia.

S-a încasat de la Perju Pavel în beneficiul Liviei Perju pensia de întreținere

pentru copilul minor XXXX, născută la XXXX, în mărime de ¼ din salariu și/sau

alte venituri, lunar, începând cu 13 februarie 2020, până la atingerea majoratului.

S-a respins ca neîntemeiată pretenția Liviei Perju împotriva lui Perju Pavel cu

privire la încasarea pensiei de întreținere pentru fostul soț.

S-a încasat de la Perju Pavel în beneficiul Liviei Perju taxa de stat în sumă de

100 de lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000 de lei și taxa de stat în

beneficiul statului în sumă de 150 de lei.

La 10 februarie 2022, avocatul Barbacaru Constanția, în interesele lui Perju

Pavel a declarat apel împotriva hotărârii din 04 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea hotărârii instanței de fond în

partea modalității de încasare a pensiei de întreținere, cu emiterea în această parte a

unei hotărâri noi privind încasarea pensiei de întreținere în sumă bănească fixă.

La 02 martie 2022, avocatul Vîrlan Octavian, interesele Liviei Perju, a declarat

apel împotriva hotărârii din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond în partea

prin care s-a respins ca neîntemeiată pretenția Liviei Perju împotriva lui Perju Pavel

cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru fostul soț, cu emiterea în această

parte a unei hotărâri noi prin care să fie încasată pensia pentru fostul soț în mărime

de 1 500 de lei.

Prin decizia din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel declarată de către avocatul Vîrlan Octavian în interesele Liviei Perju

și a fost admisă cererea de apel declarată de către avocatul Barbacaru Constanția, în

interesele lui Perju Pavel.

S-a modificat hotărârea din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în partea încasării pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de ¼

din salariu și/sau alte venituri, în sensul încasării acesteia în mărime de 2 500 de lei

2

lunar, în rest hotărârea instanței de fond a fost menținută fără modificări.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, instanța de judecată

ierarhic inferioară eronat a ajuns la concluzia temeiniciei pretenției Liviei Perju cu

privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime de ¼ din

salariu și/sau alte venituri. Pe parcursul examinării cauzei au fost prezentate probe,

din care urmează că pîrîtul nu este încadrat în câmpul muncii, considerent din care,

prima instanță urma să încaseze pensia de întreținere pentru copilul minor, conform

prevederilor art.76 alin. (1) din Codul familiei, într-o sumă bănească fixă. Mai mult

s-a constata că Perju Pavel mai are la întreținere un copil minor, din prima căsătorie.

A mai invocat Curtea de Apel Chișinău că, este întemeiată critica apelantului

Perju Pavel cu privire la faptul că prima instanță eronat a reținut că dânsul nu a

obiectat modalitatea de încasare a pensiei pentru întreținerea copilului minor, or,

potrivit procesului verbal al ședinței de judecată în prezenta cauză, examinarea

acesteia a avut loc în lipsa pârâtului Perju Pavel, iar reprezentantul acestuia, prezent

în ședință a considerat acțiunea neîntemeiată, solicitând respingerea acesteia.

Menționează Colegiul instanței de apel că, părinții sunt obligați să creeze

copilului condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, atât fizică cât și

psihologică, astfel încât suma dispusă spre încasare de către instanță, să acopere

necesitățile specifice vârstei copilului,

Astfel, a considerat ca fiind just și întemeiat de a încasa pensia de întreținere a

copilului minor în sumă fixă de 2 500 de lei lunar pentru copil, acest cuantum fiind

unul rezonabil.

La 24 februarie 2023, Perju Livia, reprezentată de avocatul Vârlan Octavian, a

declarat recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(vol. II, f.d. 2-7)

În motivarea recursului a invocat că au fost aplicate eronată a normele de drept

material și procedural, care au dus la soluționarea greșită și aprecierea probelor de

către instanța de apel a fost arbitrară.

A relatat recurenta că Perju Pavel a fost angajat începând cu data de 30 aprilie

2020 în funcția de Administrator interimar în cadrul Agenției Proprietății Publice

Î.S. „Fabrica de sticlă din Chișinău”. Astfel, conform declarației de avere și interese

personale Perju Pavel a avut un venit anual în sumă de 304 750 de lei pentru anul

2020 și 446 086 de lei pentru anul 2021.

Consideră că instanța de apel eronat a constatat că este în interesul superior al

copilului ca să fie stabilită pensia de întreținere în cuantum de 2 500 de lei lunar.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 25 octombrie 2022.

La 12 ianuarie 2023, Curtea de Apel Chișinău, a expediat, în adresa

participanților la proces decizia motivată (f.d. 226, vol.1).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

depus de Perju Livia, reprezentată de avocatul Vârlan Octavian la data de 24

februarie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

3

La 10 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 14

vol.2).

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

4

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Ruban Sava nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Perju Livia, reprezentată de

avocatul Vârlan Octavian.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

5