3r-142/23 — obligarea examinarii dreptului la pensie, incasarea indemnizatiei și a prejudiciilor cauzate

Dosarul nr. 3r-142/23 (2-18126715-01-3r-31052023)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – L. Holevițcaia

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

D E C I Z I E

26 iulie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Gheorghe Bagrin,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Gheorghe

Bagrin împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova și Casei Naționale de

Asigurări Sociale, privind obligarea examinării dreptului la pensie, încasarea

indemnizației de eliberare din serviciu în legătură cu pierderea capacității de muncă

în timpul serviciului militar precum și recuperarea prejudiciilor cauzate,

împotriva încheierii din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost declarat inadmisibil apelul înaintat de Gheorghe Bagrin împotriva hotărârii

din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 16 ianuarie 2014, Gheorghe Bagrin s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la

obligarea de a recalcula pensia, încasarea diferenței dintre pensia recalculată și cea

achitată, compensarea prejudiciului material și moral, recuperarea cheltuielilor de

judecată (f.d. 2-3, vol. I).

La 30 martie 2018, reclamantul și-a concretizat cerințele acțiunii (f.d. 128- 133,

vol. II), formulându-și acțiunea împotriva Ministerului Apărării al Republicii

Moldova și Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu următoarele cerințe: obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să reexamineze dreptul la pensie stabilit

incorect de pârâtul Ministerul Apărării al Republicii Moldova, din motivul

neincluderii în calcul a plăților salariale pe deplin și neincluderea în calcul a

adaosului de 5% în legătură cu starea sănătății, cu obligarea pe viitor să includă în

baza pensiei recalculate sumele indicate la f.d. 173 (modalitatea de calcul cu sumele

pentru anii 1999-2005) și f.d. 176 (modalitatea de calcul cu sumele pentru 2006-

2018); încasarea din contul Ministerului Apărării al Republicii Moldova a

indemnizației de eliberare din serviciu în legătură cu pierderea capacității de muncă

în timpul serviciului militar în sumă egală cu suma mijloacelor bănești lunare de

1

întreținere pe 10 ani, calculată reieșind din solda lunară a ultimului an de serviciu în

momentul stabilirii pensiei, la 01 iunie 1999, în sumă de 257 852,40 lei; obligarea

Ministerului Apărării al Republicii Moldova să finanțeze din contul mijloacelor sale

tratamentul din clinica din Germania, or. Berlin, conform facturii de calcul, în sumă

de 35 000 euro și suma cheltuită de 3 600 pentru investigările chirurgicale din clinica

medicală din or. Moscova, Federația Rusă; încasarea din contul Ministerului

Apărării al Republicii Moldova în beneficiul său a diferenței dintre pensia

recalculată și pensia achitată pentru perioada anilor 1999-2018, în sumă de 372 320

lei; repararea prejudiciului moral în mărime de 350 000 euro, încasarea cheltuielilor

de judecată în mărime de 1 270 lei pentru numirea expertizei și 15 000 lei pentru

asistență juridică.

Prin ultima cerere de concretizare a pretențiilor din 17 iunie 2022 (f.d. 165-196,

vol. III), reclamantul Gheorghe Bagrin a formulat următoarele solicitări: a obliga

Casa Națională de Asigurări Sociale să examineze dreptul la pensie stabilită de către

Ministerul Apărării al Republicii Moldova, cu includerea și achitarea în viitor a

sumelor indicate în calculele prezentate mai sus; a încasa din contul Ministerului

Apărării al Republicii Moldova în beneficiul reclamantului indemnizația de eliberare

din serviciu în legătură cu pierderea capacității de muncă în timpul serviciului militar

în suma egală cu suma mijloacelor bănești lunare de întreținere pe 10 ani, calculată

reieșind din solda lunară a ultimului an de serviciu din momentul stabilirii pensiei,

conform calculelor expuse în prezenta cerere în sumă de 247 488,00 lei și dobânda

la indemnizația respectivă în sumă de 1 060 211,17 lei; a obliga Ministerul Apărării

al Republicii Moldova să finanțeze din contul mijloacelor bănești, tratamentul în

clinica din Germania, or. Beriin, conform facturii în sumă de 35 000 Euro și suma

neachitată încă în mărime de 3 600 Euro pentru investigațiile chirurgicale efectuate

din clinica din or. Moscova, Rusia; a încasa din contul Ministerului Apărării al

Republicii Moldova în beneficiul reclamantului diferența dintre pensia recalculată și

pensia achitată, pentru perioada anilor 1999-2022, total în suma de 658 514,49 lei și

dobânda respectivă în sumă de 921 345,93 lei; a încasa din contul Ministerului

Apărării al Republicii Moldova în beneficiul lui Bagrin Gheorghe suma

compensatorie pentru prejudiciul moral în mărime de 350 000 euro; a încasa din

contul Ministerului Apărării al Republicii Moldova în beneficiul lui Bagrin

Gheorghe cheltuielile de judecată pe prezenta cauză în sumă de 1270 lei pentru

numirea expertizei și a sumei de 24 070,00 lei pentru asistența juridică.

Prin hotărârea din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea lui Gheorghe Bagrin a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 07 iulie 2022, Gheorghe Bagrin și avocatul său Andrei Micu au înaintat

apel nemotivat împotriva hotărârii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând casarea acesteia și adoptarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii (f.d. 2-5, vol. IV).

Prin încheierea din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Gheorghe Bagrin împotriva hotărârii din 01 iulie 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, deoarece apelantul nu a prezentat motivarea

apelului în temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

La 26 aprilie 2023, Gheorghe Bagrin a declarat recurs împotriva încheierii din

15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 144-147, vol. IV).

2

În motivarea recursului, s-a invocat faptul că instanța de apel eronat a ajuns la

concluzia de a declara apelul ca fiind inadmisibil, or apelantul nu a avut posibilitate

să depună în termen apelul motivat din cauza stării de sănatate precară. Totodată,

recurentul a menționat că, la 05 august 2022, avocatul Andrei Micu a rezoluționat

unipersonal constractul de asistență juridică încheiat cu Gheorghe Bagrin, din cauza

că ultimul nu a achitat taxa pentru serviciile juridice.

Astfel, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii

contestate, cu restituirea cauzei Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii

de apel.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de Gheorghe Bagrin este neîntemeiat și necesită a fi

respins din următoarele considerente.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe

și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 15 februarie 2023,

însă la materialele cauzei nu se regăsesc date cu privire la notificarea acesteia

participanților la proces. Potrivit recipisei, semnată de Gheorghe Bagrin la 19 aprilie

2023 (f.d. 143, vol. IV), ultimul a primit copia încheierii recurate.

Astfel, recursul declarat de Gheorghe Bagrin, înregistrat la 26 aprilie 2023, este

în termen (f.d. 144-147, vol. IV).

La 05 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia recursului (f.d. 219, vol. IV). Referințe asupra recursului nu au fost depuse.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată.

Completul de judecată reține că în prezenta speță obiectul de examinare în

ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 15 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de Gheorghe

Bagrin împotriva hotărârii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

din motiv că apelantul nu a depus apelul motivat.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).

3

Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Actele cauzei denotă că, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, a fost pronunțat la data de 01 iulie 2022 în ședința publică.

La 07 iulie 2022, cu respectarea art. 232 alin. (1) din Codul administrativ,

Gheorghe Bagrin a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de

respingere integrală a acțiunii (f.d. 2-5, vol. IV). Apelul nemotivat a fost

contrasemnat și de către avocatul apelantului, Andrei Micu.

Conform avizului de recepție contra semnătură, anexat la materialele cauzei, se

atestă că, la 11 noiembrie 2022, hotărârea motivată a instanței de fond a fost

notificată apelantului Gheorghe Bagrin (f.d. 132, vol. IV).

Astfel, se consideră că procedura de comunicare legală a hotărârii primei

instanțe a fost respectată.

În astfel de circumstanțe, termenul limită de prezentare a motivării apelului a

început să curgă la data de 12 noiembrie 2022 și a expirat la data de 11 decembrie

2022, zi de duminică, ultima zi de depunere a apelului fiind data de 12 decembrie

2022, zi de luni.

Până la data de 15 februarie 2023, data când a fost pronunțată încheierea

recurată, Gheorghe Bagrin nu a depus motivarea apelului la Curtea de Apel

Chișinău, în modul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, și nu a

făcut acest lucru nici ulterior. Totodată, apelantul nu a comunicat instanței despre

imposibilitatea depunerii apelului motivat, nu a solicitat repunerea în termen, nu a

informat instanța de apel despre rezilierea contractului cu avocatul său.

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.

236 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ de declarare a apelului inadmisibil.

Instanța de recurs nu poate reține argumentul recurentului, potrivit căruia

avocatul acestuia ar fi reziliat în mod unilateral contractul de asistență juridică și nu

poate reține copia acordului de reziliere a contractului respectiv (f.d. 148, vol. IV),

or, dacă acest fapt corespunde adevărului, rămâne inexplicabilă depunerea la 27

decembrie 2022 de către avocatul Andrei Micu a unei cereri în adresa primei

instanțe, prin care a solicitat în numele lui Gheorghe Bagrin expedierea dosarului la

Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea apelului (f.d. 136-137, vol. IV), în

situația în care acesta nu ar fi mai dispus de împuterniciri.

Colegiul menționează că potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții

procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență

derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în

termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel

4

sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de

voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Prin prisma art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, recurentul/apelant avea

obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă la îndeplinirea

obligațiilor sale procesuale.

Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor

de protejare a dreptului de acces la instanță și depunerea în modul și termenul

prevăzut de lege a motivării apelului, în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune

procedurală, declararea apelului inadmisibil.

În atare circumstanțe, declararea apelului depus de Gheorghe Bagrin ca fiind

inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În susținerea

opiniei enunțate, completul de judecată amintește că art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi

garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și

dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în

multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a

justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza

Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a 12 Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz

Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul depus de Gheorghe Bagrin.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Gheorghe Bagrin.

Se menține încheierea din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Gheorghe Bagrin

împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova și Casei Naționale de

Asigurări Sociale, privind obligarea examinării dreptului la pensie, încasarea

indemnizației de eliberare din serviciu în legătură cu pierderea capacității de muncă

în timpul serviciului militar precum și recuperarea prejudiciilor cauzate.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

5