3ra-651/23 — contestarea actului administrativ

3ra-651/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-651/23

2-23072665-01-3r-20062023

prima instanță: Curtea de Apel Cahul – V. Movilă, E. Dvurecenschii, S. Pilipenco

ÎNCHEIERE

28 iunie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Vasili Aladov,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Vasili

Aladov împotriva Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 29 mai 2023 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a

respins acțiunea depusă de Vasili Aladov, ca fiind neîntemeiată,

constată:

La 03 aprilie 2023, Vasili Aladov a depus prin intermediul oficiului poștal

acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale a

Găgăuziei, cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 22 martie 2023, a înaintat Comisiei

Electorale Centrale a Găgăuziei cerere, în temeiul art. 72 alin. (2) din Codul

administrativ, prin care a solicitat eliberarea copiilor de pe dosarul privind

participarea în alegerile bașcanului al UTA Găgăuzia din data de 30 iunie 2019,

înregistrarea sa în calitate de candidat la alegerile bașcanului UTA Găgăuzia și

eliberarea reprezentantului său sau grupului de inițiativă a listelor de subscripție.

Prin hotărârea Comisiei Electorale a Găgăuziei nr. 107/2 (491) din 28 martie

2023, notificată la 28 martie 2023, cererea sa a fost respinsă, ca neîntemeiată.

În opinia reclamantului, hotărârea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei

este neîntemeiată și urmează a fi anulată, deoarece contravine prevederilor art. 99

alin. (2) și art. 44 din Codul electoral al Găgăuziei, și anume consimțământul

candidatului de a candida la funcția, la care are dreptul să candideze doar

locuitorul Găgăuziei, care posedă limba găgăuză și a atins vârsta necesară. Nu are

careva restricții, prevăzute de lege care i-ar interzice de a candida. Declarația pe

venituri apriori nu poate fi prezentată, precum și în baza încheierii 29 noiembrie

2021 a Curții de Apel Comrat. La fel, copia actului de identitate putea fi prezentat

la primirea listelor de subscripție.

Reclamantul a menționat că, deși, potrivit art. 44 alin. (4) din Codul

electoral al Găgăuziei consimțământul de a participa la alegeri în calitatea

bașcanului Găgăuziei se prezintă împreună cu pachetul de documente, în

hotărârea Comisiei electorale nu este indicat refuzul să se prezente în timpul

1

orarului de lucru al Comisiei electorale pentru a depune personal sau prin

intermediul reprezentantului documentele necesare.

Vasili Aladov a relevat că, întru respectarea prevederilor art. 100 alin. (1)

din Codul electoral al Găgăuziei, a înaintat Comisiei Electorale Centrale a

Găgăuziei cerere prin care a solicitat eliberarea listelor de subscripție, însă,

Comisia electorală, cunoscând cu certitudine locul aflării său, nu i-a adus listele

de subscripție, dar i-au expediat un răspuns, expediat prin intermediul oficiului

poștal, care a dus la tergiversarea procedurii. Respectiv, Comisia Electorală

Centrală a Găgăuziei neîntemeiat a ajuns la concluzia că reclamantul nu a

respectat nici o prevedere legală necesară pentru înregistrarea sa în calitate de

candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei.

La fel, reclamantul a remarcat că nu îi este clar de ce Administrația

Penitenciarului nr. 5 Cahul, având posibilitatea de a-l etapa la sediul Comisiei

Electorale Centrale a Găgăuziei, nu a întreprins nicio acțiune în acest sens. Or,

din cauza acestor acțiuni, deja a doua oară este privat de dreptul de a candida la

funcția de bașcan.

Reclamantul a considerat că președintele Comisiei Electorale Centrale a

Găgăuziei este cointeresat ca el să nu fie admis în calitate de candidat la funcția

de bașcan.

Reclamantul Vasili Aladov a solicitat prin acțiune anularea hotărârii

Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei nr. 107/2 (491) din 28 martie 2023.

Prin hotărârea din 29 mai 2023 a Curții de Apel Cahul s-a respins acțiunea

depusă de Vasili Aladov, ca fiind neîntemeiată (f.d. 82, 83-92).

În consolidarea soluției prima instanță a reținut că, potrivit art. 99 alin. (1)

din Codul electoral al Găgăuziei, Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei li se

prezintă de către candidat, cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor,

documentele indicate în art. 44 al Codului, și anume:

-procesul-verbal al ședinței organului central sau teritorial al partidului, a

altei organizații social-politice sau a blocului electoral privind desemnarea

candidatului (listei de candidați);

-listele de subscripție cu numărul suficient de semnături ale susținătorilor

candidatului independent;

-datele biografice ale candidatului;

-declarația candidatului privind consimțământul lui de a candida la funcția

pentru care a fost desemnat, conținând și declarația pe propria răspundere despre

lipsa interdicțiilor legale/judecătorești de a candida;

-declarația de avere, conturi bancare, titluri de valoare, sume bănești primite

prin donație, despre și interese personale a candidatului pentru ultimii 2 ani

anteriori anului în care se desfășoară alegerile, cît și despre sursa acestor venituri,

inclusiv și veniturilor din fondurile de investiție în formă de dobândă, din

contractele de arendă și alte date;

-declarația candidatului privind abandonarea, pe perioada campaniei

electorale a funcțiilor incompatibile pentru persoanele ce cad sub incidența

prevederilor alin. (3) art. 13 din prezentul Cod;

-simbolul electoral în variantă electronică și pe hârtie;

-copia de pe actul de identitate al candidatului.

Conform art. 44 alin. (1) din Codul electoral al Găgăuziei, declarațiile

candidaților privind consimțământul lor de a candida se depun împreună cu setul

2

de documente personal de către candidați la Comisia Electorală Centrală a

Găgăuziei.

În corespundere cu prevederile art. 100 alin. (1) din Codul electoral al

Găgăuziei, pentru înregistrarea de către Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei

a candidaților la funcția de Bașcan al Găgăuziei, ultimii trebuie să prezinte listele

de subscripție, ce conțin semnăturile nu mai puțin de 1 500 și nu mai mult de

2 000 a alegătorilor din cel puțin 1/ unităților administrativ-teritoriale a

3

Găgăuziei, și trebuie să fie colectate nu mai puțin de 75 semnături pentru fiecare,

precum și corespunzător altor cerințe ale prezentului cod.

Curtea de Apel Cahul a constatat că Vasili Aladov nu s-a prezentat personal

la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei pentru înregistrarea sa în calitate de

candidat la alegerile bașcanului Găgăuziei din anul 2023, cât nu a fost prezent

nici reprezentantul acestuia, nu a prezentat actele necesare prevăzute de Codul

electoral al Găgăuziei și nu a solicitat eliberarea listelor de subscripție.

Prima instanță a nu a acceptat alegațiile reclamantului privind neescortarea

sa de către Administrația Penitenciarului nr. 5 Cahul către Comisia Electorală

Centrală a Găgăuziei pentru depunerea actelor necesare și a cererii pentru

înregistrarea sa în calitate de candidat la alegerile bașcanului Găgăuziei din anul

2023, or, conform răspunsului oferit de Administrația Națională a

Penitenciarelor, lui Vasili Aladov i s-a comunicat că escortarea lui în afara

penitenciarului nu poate fi satisfăcută în lipa oricăror documente care ar necesita

asigurarea prezenței lui Vasili Aladov la Comisia Electorală Centrală. Astfel,

reclamantului Vasili Aladov i s-au explicat condițiile în care cel din urmă putea fi

escortat la Comisia Electorală Centrală.

La fel, prima instanță a apreciat critic argumentul reclamantului, precum că

acesta a anexat la cererea depusă la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei

copia buletinului său de identitate și procura reprezentantului său, or, din cererea

respectivă rezultă că aceste acte nu au fost anexate.

Deopotrivă, reclamantul nu a demonstrat existența unui reprezentant prin

procură, deoarece nici la materialele dosarului, nici în instanța de judecată nu a

prezentat procura care ar confirma împuternicirile unei persoane terțe de a-i

reprezenta interesele. Mai mult ca atât, reclamantul nici nu a comunicat instanței

de judecată numele și prenumele presupusului reprezentant.

În această ordine de idei, Curtea de Apel Cahul a conchis temeinicia

hotărârii Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei nr. 107/2 (491) din 28 martie

2023.

La 29 mai 2023, Vasili Aladov a depus la Curtea de Apel Cahul, prin

intermediul oficiului poștal, recurs nemotivat împotriva hotărârii din 29 mai 2023

a Curții de Apel Cahul, iar la 09 iunie 2023 a prezentat Curții Supreme de Justiție

motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii

recurate și emiterea unei decizii noi, prin care să fie admisă acțiunea depusă

(f.d. 96, 98, 104, 111 recto-verso).

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale

speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată.

Deși, la 20 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a notificat în mod

electronic intimatei Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei copia recursului

depus de Vasili Aladov împotriva hotărârii din 29 mai 2023 a Curții de Apel

Cahul, aceasta nu a făcut uz de dreptul său procedural și nu a depus referință în

care să-și expună poziția procesuală pe marginea criticilor formulate în recurs.

3

În conformitate cu art. 66 alin. (1) din Codul electoral al Găgăuziei nr. 60-

XXVII/V din 31 iulie 2015, alegătorii și concurenții electorali pot contesta

acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și birourilor electorale și

acțiunile/inacțiunile concurenților electorali la organul electoral ierarhic superior

și în instanța de judecată.

Conform art. 69 alin. (1) și (8) din Codul electoral al Găgăuziei nr. 60-

XXVII/V din 31 iulie 2015, instanța de judecată adoptă și pronunță hotărârea în

conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, legislației administrative

și ale prezentului cod. Hotărârea instanței de judecată poate fi contestată în

termen de trei zile de la pronunțare.

Hotărârea Curții de Apel Cahul a fost adoptată la 29 mai 2023. Recursul

nemotivat a fost depus la 29 mai 2023, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 96,

98). Potrivit scrisorii de expediere a hotărârii, în data de 09 iunie 2023 Curtea de

Apel Cahul a expediat în adresa lui Vasili Aladov pentru notificare copia

hotărârii motivate din 29 mai 2023 (f.d. 95). La 09 iunie 2023, Vasili Aladov a

prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului (f.d. 104, 111).

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că recurentul s-a conformat prevederilor legale stipulate la

art. 69 alin. (8) din Codul electoral al Găgăuziei nr. 60-XXVII/V din 31 iulie

2015 privind termenul de depunere a recursurilor.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Vasili Aladov în raport

cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control

de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și

4

anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în

vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să

țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri

de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Vasili

Aladov.

Conform art. 69 din Codul electoral al Găgăuziei nr. 60-XXVII/V din 31

iulie 2015, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Vasili Aladov, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Aliona Miron

5