2ac-220/23 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ac-220/23

2-23040336-01-2ac-13062023

Î N C H E I E R E

21 iunie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Complet de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând cererea depusă de Caigorodțeva Olga cu privire la strămutare

cauzei civile de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de același grad,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Caigorodțeva Olga

către Președintele Republicii Moldova, Procuratura Republicii Moldova, Curtea de

Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău privind repararea prejudiciului material și

moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La 17 martie 2023, Caigorodțeva Olga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Președintelui Republicii Moldova, Procuratura Republicii Moldova, Curtea

de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău privind repararea prejudiciului material și

moral cauzat prin infracțiune, precum și compensarea cheltuielilor pentru asistența

juridică.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 24 martie 2023, nu s-a

dat curs cererii înaintate de Caigorodțeva Olga, fiind comunicat reclamantei despre

necesitatea înlăturării neajunsurilor stabilite, acordându-i pentru aceasta un termen

rezonabil de 5 zile din momentul recepționării încheierii în cauză.

S-a explicat reclamantului că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate,

cererea de chemare în judecată nu se va considera depusă și împreună cu actele

anexate va fi restituită.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 06 aprilie 2023, s-a

restituie cererea de chemare în judecată depusă de Caigorodțeva Olga către

Președintele Republicii Moldova, Procuratura Republicii Moldova, Curtea de Apel

Chișinău și Judecătoria Chișinău privind repararea prejudiciului material și moral

cauzat prin infracțiune, precum și compensarea cheltuielilor pentru asistența juridică.

Nefiind de acord cu încheierea primei instanțe, Caigorodțeva Olga și

reprezentantul acesteia Daniliuc Nicolae a contestat-o cu recurs, solicitând casarea

încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 06 aprilie 2023, cu restituirea

cauzei în instanța de fond.

1

La 04 mai 2023, cauza civilă a fost repartizată unui judecător raportor din

cadrul curții de Apel Chișinău, pentru examinarea recursului.

La 24 mai 2023, Caigorodțeva Olga și reprezentantul acesteia Daniliuc Nicolae

a depus cerere cu privire la strămutarea examinării cererii de strămutare la o altă

instanță egală în grad

Drept motiv, a indicat că în prezenta cauză civilă Curtea de Apel Chișinău are

calitate de pârât, iar în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă,

există temei de strămutare a cauzei într-o altă instanță egală în grad.

Totodată, se reține că cererea de strămutare este semnată și de către, Daniliuc

Nicolae, în calitate de reprezentant al Caigorodțeva Olga.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit deciziei

Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 07 decembrie 2020 avocatului

Daniliuc Nicolae i s-a aplicat sancțiune disciplinară sub formă de retragerea licenței

pentru exercitarea profesiei de avocat, iar prin încheierea Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 08 februarie 2021 s-a respins cererea lui Daniliuc Nicola cu privire

la suspendarea deciziei.

Potrivit listei avocaților cu drept de exercitare a profesiei de avocat pentru anul

2023, aprobată de către Ministerul Justiției, Daniliuc Nicolae nu este inclus în această

listă.

Prin urmare, acesta nu mai are dreptul de a practica profesia de avocat și să

reprezinte în instanță clienți.

În temeiul art. 11 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, nu se admite

acordarea de către avocat a asistenței juridice de reprezentare a intereselor în instanța

de judecată în alt temei, decât în baza contractului de asistență juridică, iar mandatul

avocațial reprezintă un act juridic de confirmare a împuternicirilor avocatului în

raport cu terții și/sau instanța de judecată.

Deci, urmare a retragerii licenței de avocat, Daniliuc Nicolae nu are calitatea de

reprezentant a Olgăi Caigorodțeva în procesul civil, iar semnarea și depunerea cererii

de strămutare de către aceasta contravine prevederilor art. 75 alin.(1) din Codul de

procedură civilă.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va considera

cererea de strămutare ca fiind semnată și depusă doar de către Caigorodțeva Olga.

Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele expuse, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea cu privire

la strămutarea cauzei civile din următoarele considerente.

Art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, reglementează că instanța

strămută cauza la o altă instanță dacă substituirea judecătorilor săi devine imposibilă,

există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele

cauzei sau de calitatea participanților la proces.

În corespundere cu prevederilor art.43 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f), și g) se efectuează de

către instanța ierarhic superioară a cărei încheiere este irevocabilă și nu este

susceptibilă de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, la caz

strămutarea cauzei civile la o altă instanță de același nivel este întemeiată.

2

Or, potrivit art.20 alin.(1) din Constituție orice persoană are dreptul la

satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor

care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

În ceea ce privește strămutarea, în jurisprudența sa, Completul de judecată al

Curâii Supreme de Justiție a stabilit că aceasta este un incident procedural cu privire

la instanța sesizată, care urmărește asigurarea unor condiții optime pentru

desfășurarea activității de judecată, înlăturând orice suspiciune legată de părtinirea și

lipsa de obiectivitate în soluționarea cauzelor deduse judecății.

Ca atare, pronunțarea asupra cererii de strămutare nu implică judecarea

aspectelor ce privesc fondul cauzei, astfel încât, în vederea împiedicării tergiversării

soluționării aspectelor ce privesc drepturile și obligațiile ce rezultă din raporturile

juridice deduse judecății.

Astfel, hotărârea asupra strămutării rezolvă un incident procedural cu privire la

instanța sesizată, iar nu fondul cauzei.

Faptele asupra cărora este chemată să se pronunțe instanța competentă să

judece cererea de strămutare nu țin de pricina însăși, ci de asigurarea condițiilor pe

care le implică art. 43 din Codul de procedură civilă, respectiv nepărtinirea și

obiectivitatea în soluționarea pricinii.

Strămutarea se definește ca fiind acea instituție procesuală prin care o instanță

competentă potrivit regulilor generale de competență va fi desesizată de judecarea

unei cauze în favoarea unei alte instanțe de același grad, pentru motive care pun la

îndoială imparțialitatea.

Totodată, Completul de judecată a reținut că strămutarea reprezintă un remediu

excepțional pentru situații în care deplina imparțialitate - îndeosebi în componenta sa

obiectivă, respectiv aparența de imparțialitate în ochii unui observator obiectiv și

rezonabil, iar nu insinuant și tendențios - a instanței, în întregul său, nu poate fi

asigurată.

Așadar, se apreciază că strămutarea reprezintă unul dintre mijloacele

procesuale care contribuie la asigurarea caracterului efectiv al imparțialității

judecătorilor, garanție instituțională a dreptului la un proces echitabil.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a reținut că un

element esențial al dreptului la un proces echitabil îl constituie independența și

imparțialitatea instanței, aceasta din urmă definindu-se, de regulă, prin lipsa oricărei

prejudecăți sau atitudini părtinitoare.

Cu privire la imparțialitatea obiectivă, analizând dispozițiile procesual civile

referitoare la temeiurile strămutării, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție a constatat că, în unele cazuri, există elemente obiective care conduc în mod

întemeiat la îndoieli cu privire la imparțialitatea instanței.

La caz, Curtea de Apel Chișinău, în prezentul litigiu are calitatea procesuală

de pârât și tot Curtea de Apel Chișinău este instanța competentă în examinarea

recursului declarat de Caigorodțeva Olga împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, din 06 aprilie 2023.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a constatat că

strămutarea la altă instanță judecătorească de același grad va fi suficientă pentru a

înlătura motivele de bănuială legitimă care au stat la baza măsurii strămutări.

3

În acest context, se observă că, în acord cu jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, imparțialitatea magistratului poate fi apreciată într-un sens

dublu: din perspectiva unui demers subiectiv - imparțialitatea subiectivă și din

perspectiva unui demers obiectiv - imparțialitatea obiectivă.

Curtea a reținut că demersul subiectiv tinde a determina convingerea personală

a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa numita imparțialitate

subiectivă, iar demersul obiectiv are scopul de a determina dacă există garanții

suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică

așa-numita imparțialitate obiectivă.

Astfel, prin prisma art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care

statuează expres că, strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f),

și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară a cărei încheiere este

irevocabilă și nu este susceptibilă de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție consideră necesar de a strămuta prezenta cauză spre examinare în ordine

de apel la Curtea de Apel Bălți, ca instanță de judecată egală în grad.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 269-270 Cod de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se admite cererea depusă de Caigorodțeva Olga privind strămutare a cauzei

civile, într-o altă instanță egală în grad.

Cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Caigorodțeva Olga

către Președintele Republicii Moldova, Procuratura Republicii Moldova, Curtea de

Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău privind încasarea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată, se strămută spre examinare la Curtea de Apel

Bălți.

Încheierea nu se supune nici unei cai de atac.

Președinte, judecător Viorica Puica

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

4