3ra-1146/22 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil

3ra-1146/22 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3ra-1146/22

2-22025405-01-3ra-04112022

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

21 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Iurie

Porcescu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil,

împotriva hotărârii din data de 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a admis acțiunea în contencios administrativ intentată la acțiunea depusă

de către Iurie Porcescu, s-a anulat actul de constatare nr. 19/17 din 24 ianuarie 2022

întocmit în privința lui Iurie Porcescu,

constată:

La 21 februarie 2022 Iurie Porcescu a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat anularea actului de

constatare nr.19/17 din 24 ianuarie 2022 întocmit de inspectorul de integritate

Andrian Fetescu în privința lui Iurie Porcescu.

În motivarea acțiunii Iurie Porcescu a indicat că la 24 aprilie 2021, în cadrul

Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea, prin care s-a invocat

că primarul satului Dumbrăvița, raionul Sîngerei, Iurie Porcescu ar fi încheiat

contracte de subarendă cu SRL „Portjiovit-Plus”, administrator al căreia este fiul său

Gheorghe Porcescu, prin ce ar fi admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de

interese.

La 24 ianuarie 2022 Autoritatea Națională de Integritate a emis actul de

constatare nr. 19/17, prin care s-a constatat că Iurie Porcescu, primar al satului

Dumbrăvița, raionul Sîngerei a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese,

manifestat prin nedeclararea în termenul legal a conflictelor de interese în

conformitate cu art. 12, alin. (5), alin. (7) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, nesoluționarea conflictelor de interese

reale în conformitate cu art. 14, alin. (2)-(4) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016,

emiterea actelor administrative, menționate în act, fapt prin ce a admis consumarea

conflictelor de interese în conformitate cu art. 12, alin. (10) din Legea nr. 133 din 17

iunie 2016, s-a dispus sesizarea instanței de judecată competente, în termen de 5 zile

din momentul în care actul de constatare va deveni definitiv, în vederea inițierii

procedurii de revocare a lui Iurie Porcescu din funcția de primar al satului

Dumbrăvița, raionul Sîngerei, s-a decăzut Iurie Porcescu din dreptul de a exercita o

1

funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv funcția de primar, cu

excepția funcțiilor eligibile pe o perioadă de 3 ani din momentul încetării de drept a

mandatului de primar ori de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din

data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă

existența conflictului de interese, s-a dispus înscrierea lui Iurie Porcescu în Registrul

de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate

publică, din data încetării de drept a mandatului de primar ori de la data rămânerii

definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

Reclamantul a indicat că legiuitorul prin art. 12 din Legea nr. 133 din 17 iunie

2016 impune ca criterii de identificare a conflictului de interese nu simpla soluționare

a cererii, emiterea deciziei sau semnarea unui act, ci interesul personal sau care

vizează o persoană apropiată, ce impune o latură facultativă, aceste acțiuni fiind

pasibile să influențeze sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a

mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.

Respectiv, prin aplicarea metodei de interpretare per a contrario, pentru a fi în

fața unui conflict potențial și respectiv real, subiectul declarării nu doar formal

trebuie să fie chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să

încheie un act juridic, ci ca aceste acțiuni să fie pasibile de a aduce un avantaj

personal sau a persoanelor apropiate, care îl pot influența la exercitarea imparțială și

obiectivă a atribuțiilor de serviciu, fiind o condiție implicită a încălcării regimului

juridic al declarării conflictelor de interese.

Iurie Porcescu a menționat că prin actul de constatare contestat, inspectorul de

integritate a constatat două situații de nesoluționare a conflictelor de interese și

anume încălcarea regimul juridic al conflictelor de interese prin faptul că a încheiat

contracte cu SRL „Portjiovit-Plus”, unde ca administrator este fiul său, precum și

faptul că a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a terenului din 18 februarie 2020

cu Ion Porcescu, fiul acestuia, acest fapt nefiind declarat conform art. 12, alin. (7) din

Legea nr. 133 din 17 iunie 2016.

Cu referire la prima încălcare, reclamantul a indicat că pentru contractul nr. 2

din 29 ianuarie 2016, încheiat cu SRL „Portjiovit-Plus” nu pot fi aplicate dispozițiile

Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 cu efect retroactiv, or, aceasta a intrat în vigoare la 30

iulie 2016. Totodată, a relatat că prin decizia Consiliului local Dumbrăvița nr. 5/5 din

31 iulie 2015 au fost instituite comisii administrative, inclusiv comisia de licitație cu

strigare și negocieri directe, licitații publice, concurs prin procedura cererii ofertelor

de preț. Conform procesului-verbal nr. 2 din 25 ianuarie 2016 al Comisiei de licitație

cu strigare și negocieri directe, licitații publice, concurs prin procedura cererii

ofertelor de preț, s-a decis prin vot unanim atribuirea contractului pentru

achiziționarea bunurilor de valoare redusă mică cu SRL „Portjiovit-Plus”, fiind

împuternicit primarul comunei Dumbrăvița să încheie contractul de achiziție cu

operatorul economic câștigător conform volumelor de necesități ale grădiniței și

înregistrarea conform legislației în vigoare.

Reclamantul a relatat că prin procesul-verbal nr. 25 din 30 septembrie 2016 s-a

decis prin vot unanim atribuirea contractului pentru achiziționarea bunurilor de

valoare redusă mică cu SRL „Portjiovit-Plus” și s-a împuternicit primarul comunei

Dumbrăvița să încheie contractul de achiziție cu operatorul economic câștigător

conform volumelor de necesități ale grădiniței și înregistrarea conform legislației în

vigoare. Prin procesul-verbal nr. 32 din 5 decembrie 2016, prin vot unanim s-a decis

2

atribuirea contractului pentru achiziționarea bunurilor de valoare redusă mică cu SRL

„Portjiovit-Plus” și s-a împuternicit primarul comunei Dumbrăvița să încheie

contractul de achiziție cu operatorul economic câștigător conform volumelor de

necesități ale grădiniței și înregistrarea conform legislației în vigoare.

În aceste circumstanțe Iurie Porcescu a susținut că declararea drept câștigător a

concursului de oferte pentru bunurile achiziționate de la SRL „Portjiovit-Plus” au fost

efectuate prin decizia Comisiei de concurs, reclamantul nefiind atras în această

procedură, cu atât mai mult, că prin decizia Comisiei, primarul a fost împuternicit

pentru semnarea contractelor. Astfel, actele juridice au fost încheiate în vederea

punerii în aplicare a deciziilor comisiei pentru concurs, care a decis în privința

câștigătorului concursului pentru procurarea bunurilor pentru cazangeria grădiniței

din comuna Dumbrăvița, iar reclamantul, din funcția de primar, nu a influențat

Comisia, nefiind membru al acesteia, deciziile fiind aprobate prin vot unanim de către

membrii comisiei.

Mai mult reclamantul a menționat că în actul de constatare nu a fost argumentat

prejudiciul cauzat interesului public prin semnarea contractelor menționate de către

Iurie Porcescu, or, analizând toate ofertele prezentate de către agenții economici,

pentru toate 3 proceduri a concursului, agentul economic SRL „Portjiovit-Plus” a

oferit prețul cel mai mic, fiind economisiți banii publici.

Referitor la cea de a doua constatare a inspectorului de integritate și anume ce

vizează încheierea contractului de vânzare-cumpărare a terenului reclamantul a

indicat că inspectorul de integritate în mod evident a distorsionat realitatea și a

ignorat însăși conținutul actelor pretins a fi cercetate de acesta, formulând concluzii

arbitrare și lipsite de un suport probatoriu.

În acest sens Iurie Porcescu a menționat că la 11 aprilie 2019 la Primăria

comunei Dumbrăvița a parvenit cererea lui Ion Porcescu privind cumpărarea

terenului aferent construcțiilor deținute în proprietate, care ulterior, a fost transmisă

după competență consiliului local.

La 13 aprilie 2019 Iurie Porcescu a înaintat către Autoritatea Națională de

Integritate demers prin care a informat Autoritatea despre conflictul de interese

potențial și a solicitat să emită soluția, explicând care este modalitatea de semnare a

contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor. Prin răspunsul Autorității Naționale

de Integritate nr. 07/728 din 17 aprilie 2019, reclamantul a fost informat, că la

apariția unui conflict de interese real, are obligația să declare conflictul la Autoritate.

Reclamantul a remarcat că prin decizia Consiliului comunei Dumbrăvița nr. 3/7

din 24 mai 2019, s-a decis înstrăinarea terenurilor cu numerele cadastrale xxxxx și

xxxxx lui Ion Porcescu și s-a delegat primarului comunei Dumbrăvița, Iurie Porcescu

semnarea contractului de vânzare-cumpărare.

Având în vedere decizia consiliului local și prevederile art. 12 din Legea nr. 133

din 17 iunie 2016 la 27 mai 2019, reclamantul a informat Autoritatea despre

aprobarea de către Consiliul comunei Dumbrăvița a deciziei nr. 3/7 și a solicitat în

termeni restrânși să vină cu o soluție întru rezolvarea conflictului apărut și

modalitatea semnării contractului de vânzare-cumpărare. Prin răspunsul Autorității

din 30 mai 2019 s-a luat act de declarația lui Iurie Porcescu și s-a constatat lipsa

temeiului legal de soluționare a conflictului de interese în care se află primarul Iurie

Porcescu, delegat să semneze contractul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu

cumpărătorul Ion Porcescu, ca urmare a emiterii de către Consiliul comunei

Dumbrăvița a deciziei nr. 3/7 din 24 mai 2019.

3

La 18 iunie 2019, Autoritatea Națională de Integritate a inițiat procedura de

control privind respectarea regimului juridic al conflictului de interese prin semnarea

contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor cu numerele cadastrale xxxxx și

xxxxx, în baza deciziei Consiliului local Dumbrăvița nr. 3/7 din 24 mai 2019, iar la

30 iunie 2020, inspectorul de integritate a emis actul de constatare nr. 119/05 prin

care a dispus încetarea procedurii de control privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese în privința lui Iurie Porcescu și cumpărătorul Ion Porcescu.

Iurie Porcescu a insistat că nu a influențat și nici nu a putut să influențeze în

careva mod exercitarea imparțială și obiectivă a funcției de demnitate publică, prin ce

nu a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, cu atât mai mult, acest

potențial conflict de interese a fost declarat la Autoritate, conform rigorilor Legii nr.

133 din 17 iunie 2016.

În opinia reclamantului la emiterea actului de constatare, inspectorul de

integritate nu a ținut cont de aplicarea principiului proporționalității stabilit de Codul

administrativ, or, având în vedere că Iurie Porcescu a informat Autoritatea, dar nu a

așteptat soluția inspectorului pe marginea ei, dar deja având o soluție pe marginea

unei situații identice, este o măsură disproporțională și care nu are menirea de a

atinge scopul instituit de lege, fiind o constatare bazată pe formalism excesiv, ilegală,

ce nu corespunde testului proporționalității.

Iurie Porcescu a susținut că în cadrul exercitării mandatului de primar, a

întreprins cu bună-credință atribuțiile stabilite de lege și s-a ghidat de principiile

generale de evitare a conflictelor de interese stabilite de art. 11 din Legea nr. 133 din

17 iunie 2016.

Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea din data de 10 octombrie 2022 a admis

acțiunea în contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Iurie

Porcescu, a anulat actul de constatare nr. 19/17 din 24 ianuarie 2022 întocmit de

Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Iurie Porcescu. ( f.d. 140,141-151)

Instanța de fond a constatat că Autoritatea Națională de Integritate a încălcat

prevederile art.30 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 și principiul repartizării

sesizărilor în mod aleatoriu. La caz, sesizarea a fost depusă la Autoritatea Națională

de Integritate pe 27 aprilie 2021, însă, aceasta a fost supusă înregistrării în sistemul

electronic „e-Integrare” abia pe 25 mai 2021, adică, cu o întârziere de aproximativ o

lună, nefiind certe motivele care au condiționat o înregistrare și repartizare atât de

tardivă a sesizării.

Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de fond, a stabilit că procedura de control

efectuată în privința lui Iurie Porcescu, s-a desfășurat cu încălcarea termenului

procedurii administrative stabilit de art. 60 din Codul administrativ, care stipulează că

termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de

zile, dacă legea nu prevede altfel.

Legile speciale care reglementează raportul juridic nu instituie careva norme cu

privire la termenii de finalizare a procedurii de control și de emitere a actului de

constatare. Astfel, Autoritatea Națională de Integritate a avut la dispoziție un termen

de 30 zile pentru a finaliza procedura administrativă, care putea fi prelungit pentru un

termen de maxim 90 de zile.

La caz, instanța de fond a constatat că sesizarea a fost depusă pe 27 aprilie 2021,

procesul-verbal de inițiere a controlului a fost emis la 8 iunie 2021, iar actul de

constatare a fost întocmit la 24 ianuarie 2022, fiind încălcat termenul de efectuare a

4

controlului stabilit de Codul administrativ, încălcare ce denotă ilegalitatea actului

contestat.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că actul de constatare emis în

privința lui Iurie Porcescu este afectat și de vicii de temeinicie.

În acest sens instanța de fond a menționat că inspectorul de integritate a stabilit

că Iurie Porcescu a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese la încheierea

contractelor nr. 2 din 29 ianuarie 2016, nr. 25 din 4 octombrie 2016, nr. 32 din 12

decembrie 2016 cu SRL „Portjiovit-Plus” și a contractului de vânzare-cumpărare a

terenului din 18 februarie 2019 cu Ion Porcescu.

Cu referire la semnarea de către Iurie Porcescu, în calitate de primar al comunei

Dumbrăvița, a contractelor nr. 2 din 29 ianuarie 2016, nr. 25 din 4 octombrie 2016 și

nr. 32 din 12 decembrie 2016 instanța de fond a reținut că acesta a acționat în strictă

conformitate cu hotărârile Comisiei de licitație cu strigare și negocieri directe,

licitațiile publice, concurs prin procedura cereri ofertelor de preț din cadrul autorității

publice locale. Iurie Porcescu nu a fost membru al acestei comisii și neavând

posibilitatea de a influența soluțiile adoptate de Comisie. În cadrul acestei proceduri,

rolul primarului autorității publice locale s-a rezumat la semnarea contractelor de

achiziții, acesta neavând putere de a influența prețul contractului și de a obține careva

beneficii din aceste contracte.

Referitor la constatarea încălcat regimul juridic al conflictului de interese la

semnarea contractului de vânzare-cumpărare Curtea de Apel Chișinău a reținut că

este nemotivată și ilegală, ori contractul a fost încheiat în baza deciziei Consiliului

comunal local din 24 mai 2019. Inspectorul de integritate a lăsat fără apreciere faptul,

că subiectul declarării a notificat Autoritatea Națională de Integritate despre pretinsul

conflict de interese și a solicitat soluționarea acestuia. Prin urmare, nesoluționarea

declarațiilor nu poate fi imputată lui Iurie Porcescu, dar este imputabilă în

exclusivitate Autorității Naționale de Integritate, care a omis să se expună asupra

declarațiilor depuse de către Iurie Porcescu. Totodată, instanța de fond a constatat că

actul de constatare contravine și puterii lucrului decis al actelor administrative

individuale, deoarece prin actul de constatare nr. 119/05 din 30 iunie 2020, s-a încetat

procedura de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese

în privința lui Iurie Porcescu.

Finalmente instanța de fond a concluzionat că actul de constatare este

neîntemeiat și din motiv că, inspectorul de integritate a omis să-și motiveze decizia

de a-l decădea pe Iurie Porcescu din dreptul de a exercita o funcție publică sau o

funcție de demnitate publică, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii

din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare și decizia de a

sesiza instanța competentă în vederea inițierii procedurii de revocare a lui Iurie

Porcescu din funcția de primar, sub aspectul proporționalității.

Împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău a depus recurs Autoritatea Națională

de Integritate, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii cu emiterea

unei noi decizii privind respingerea acțiunii. (f.d. 153,156-160)

În motivarea recursului Autoritatea Națională de Integritate a indicat că instanța

de fond nu a elucidat pe deplin toate temeiurile legale invocare și a aplicat eronat

normele de drept material care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de

drept.

5

În acest sens autoritatea reclamantă a relatat că invocarea de către instanța de

judecată a prevederilor art. 60 din Codul administrativ este greșită și irelevantă, ori

potrivit acestei norme legale există o excepție și anume dacă legea nu prevede altfel.

La caz, nu poate fi aplicat termenul de 30 de zile de finalizare a procedurii

administrative menționat în Codul administrativ, deoarece Autoritatea la emiterea

actelor de constatare se ghidează de prevederile normelor speciale, care nu prevăd

expres un termen de efectuare a controlului, dar prevăd termeni de procedură realizați

în interiorul procedurii administrative.

Astfel, pe de o parte Autoritatea trebuie se respectă și se acționează în

corespundere cu legile speciale, iar, pe de altă parte se invocă nerespectarea

termenilor indicați din Codul administrativ, ceia ce în opinia Autorității Naționale de

Integritate este total incorect și o apreciere greșită a instanței de judecată.

Autoritatea Națională de Integritate a mai indicat că prin Legea nr. 130 din 07

octombrie 2021 s-a completat art. 27 al Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu alin. (4)

care indică, că fișa de repartizare și de redistribuire aleatorie se anexează în mod

obligatoriu la dosar. Astfel, până la intrarea în vigoare a noilor prevederi nu exista o

asemenea obligativitate ce ține de anexarea la dosarul de control a fișei de repartizare

aleatorie a sesizării către inspectorul de integritate, prin ce și se justifică lipsa acesteia

la dosarul administrativ (de control).

Cu referire la legalitatea actului de constatare autoritatea recurentă a susținut că

Iurie Porcescu, în calitatea de primar al satului Dumbrăvița r-nul Sîngerei, după

constatarea de către Comisia Națională de Integritate a încălcării regimului juridic al

conflictelor de interese a încheiat contractul nr.2 din 29 ianuarie 2016, contractul

nr.25 din 04 octombrie 2016 și contractul nr.32 din 12 decembrie 2016. Totodată, în

cadrul procedurii de control s-a stabilit că Iurie Porcescu a încheiat și contractul de

vânzare-cumpărare a terenului din 18 februarie 2020 cu fiul acestuia Ion Porcscu, iar

acest fapt nu a fost declarat conform art.l2, alin .(7) din Legea nr. 133 din 17 iunie

2016.

În partea ce ține de pretinsa aplicare necorespunzătoare a sancțiunilor pentru

faptele admise autoritatea recurentă a menționat că în partea încălcării regimului

juridic al conflictelor de interese, legislația prevede mai multe tipuri de sancțiuni,

fiecare dintre acestea pentru acțiuni sau omisiuni distincte. La caz, sancțiunile

aplicate de către inspectorul de integritate sunt în strictă conformitate cu prevederile

legale, deoarece subiectul controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de

interese real, în consecință a emis acte administrative în privința persoanei apropiate

adică a comis un conflict de interese consumat.

La data de 31 ianuarie 2023 Iurie Porcescu, reprezentat de avocatul Vadim

Filipov, a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea

hotărârii Curții de Apel Chișinău. (f.d. 173-176)

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245, alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

6

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 10 octombrie 2022.

Dispozitivul hotărârii a fost notificat Autorității Naționale de Integritate, prin

intermediul poștei electronice la data de 11 octombrie 2022, iar hotărârea motivată la

data de 28 octombrie 2022. ( f.d.152,155)

Autoritatea Națională de Integritate la 13 octombrie 2022 a declarat recurs

nemotivat împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din data de 10 octombrie 2022,

iar motivarea recursului a prezentat-o la Curtea Supremă de Justiție la 22 noiembrie

2022.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

că Autoritatea Națională de Integritate, s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus Autoritatea Națională de

Integritate, în raport cu materialele cauzei, completul Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de

recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și

care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

7

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către

Autoritatea Națională de Integritate.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

8