2ac-200/23 — intentarea procesului de insolvabilitate

Dosarul nr. 2ac-200/23

2-19068200-01-2ac-06062023

Î N C H E I E R E

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând cererea Nadejdei Scutari cu privire la strămutarea cauzei de la

Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de același grad,

în cauza de insolvabilitate intentată în privința Societății cu Răspundere

Limitată „Iurs” în procedura falimentului,

c o n s t a t ă:

În procedura Judecătoriei Chișinău, sediul Central se află în proces de

examinare cauza de insolvabilitate intentată în privința SRL „Iurs” în procedura

falimentului.

Prin hotărârea din 16 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a

fost admisă cererea depusă de SRL „Fagacee-agro” și cererea depusă de

reprezentantul BC „ProCredit Bank” SA, avocatul Valeriu Cernei, cu privire la

intrarea în faliment și lichidarea patrimoniului SRL „Iurs”, fiind desemnat în

calitate de lichidator administratorul autorizat Irina Selevestru, deținătoarea

autorizației nr. 112 din 14 ianuarie 2015, cu stabilirea atribuțiilor acesteia în

conformitate cu art. 63-73 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.

La 16 martie 2023 reprezentantul SRL „Fagacee-agro” a depus cerere cu

privire la strămutarea examinării cauzei de insolvabilitate la o altă instanță de

judecată egală în grad, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură

civilă invocând existența unor suspiciuni de imparțialitate a judecătorului ce

examinează cauza de insolvabilitate.

Prin încheierea din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea cu privire la strămutarea cauzei în orice altă instanță de același nivel a

cauzei de insolvabilitate intentată în privința SRL „Iurs”. Cauza de insolvabilitate

intentată în privința SRL „Iurs” s-a restituit pentru examinare Judecătoriei

Chișinău, sediul Central.

La 29 mai 2023, creditorul Nadejda Scutari a depus cerere cu privire la

strămutarea cauzei de insolvabilitate intentată în privința SRL „Iurs” în procedura

falimentului, cu transmiterea dosarului Curții Supreme de Justiție pentru

soluționarea acesteia.

În motivarea cererii, Nadejda Scutari a invocat existența unei suspiciuni

colective de imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, în virtutea

1

soluțiilor anterioare defavorabile altor creditori decât cei garantați, dar și diferite

după conținut.

Consideră că, un remediu procesual care ar permite ca judecarea actelor

aferente procedurii de insolvabilitate să fie imparțială, legală și echitabilă ar fi

strămutarea cauzei.

Mai mult, având în vedere termenul extins în care se judecă cauza de

insolvabilitate, o eventuală strămutare ar favoriza examinarea obiectivă, rapidă,

completă și într-un termen rezonabil, fapt ce reprezintă o obligație pozitivă a

instanței de judecată.

În drept, a invocat prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură

civilă.

Verificând materialele dosarului, în raport cu argumentele expuse în cererea

de strămutare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție o consideră

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea

participanților la proces.

Completul reține că cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict

determinate de legislația procesual civilă și bazată pe probe doveditoare ce

confirmă temeinicia cererii formulate, iar lipsa identificării vreunui temei care ar

permite constatarea acestui fapt ar reprezenta un dezechilibru major în exercitarea

drepturilor procesuale ale părților.

Reieșind din prevederile legale menționate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție constată că motivele invocate de Nadejda Scutari, nu constituie

o circumstanță ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea tuturor

judecătorilor a Curții de Apel Chișinău.

Argumentele invocate în cererea de strămutare, nu constituie temei de

strămutare, or, acestea poartă un caracter declarativ, sunt lipsite de suport legal și

nu cad sub incidența art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Respectiv, se va menționa că toate suspiciunile declarative, nu pot servi ca

temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, fapt ce

indică la netemeinicia cererii de strămutare.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,

cauza se află spre examinare în ordine de recurs la Curtea de Apel Chișinău în

procedura unui complet de trei judecători, iar Nadejda Scutari este în drept de a

înainta cerere de recuzare nemijlocit unui judecător sau întregului complet de

judecată, în cazul în care consideră că există împrejurări care pun la îndoială

obiectivitatea și imparțialitatea acestora.

La acest capitol, se reține și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, prin care se cere ca în fiecare caz concret să se stabilească dacă există

fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea

judecătorilor, doar simpla trimitere la prevederile art. 43 din Codul de procedură

civilă, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare.

În acest sens, art. 6 CEDO cere instanței să fie imparțială. Imparțialitatea, în

mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența

acesteia putând fi probată în diferite moduri.

2

Jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, indică că în fiecare

caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului,

există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea

acestuia.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a

constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și

o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a

exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium).

Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a

bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că

acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este

dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (Ferrantelli and Santangelo vs.

Italy ).

Deci, invocarea de către Nadejda Scutari a unor bănuieli de nepărtinire a

tuturor judecătorilor la examinarea cererii de recurs, precum și lipsa încrederii față

de judecători în vederea obiectivității acestora și imparțialității de care urmează să

dea dovadă la examinarea cauzei, este declarativă.

La fel, Completul indică asupra faptului că circumstanțele invocate sunt

contrare și dispoziției art. 20 alin. (2) din Codul de procedură civilă, conform

căruia, la înfăptuirea justiției în cauze civile, judecătorii sunt independenți și se

supun numai legii.

Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage

răspunderea prevăzută de lege.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că lipsesc careva

temeiuri pentru strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată de același

grad, depusă de Nadejda Scutari, cu trimiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău,

pentru judecare în ordine de recurs.

În conformitate cu art. 43 alin. (4) și art. 269-270 din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea depusă de Nadejda Scutari cu privire la strămutarea

cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de același grad.

Cauza de insolvabilitate intentată în privința Societății cu Răspundere

Limitată „Iurs” în procedura falimentului, se trimite pentru judecare în ordine de

recurs la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Viorica Puica

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

3